Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţie, gata să revină în funcţie
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Mihail Gofman a fost concediat în aprilie 2014 după ce colegii săi din subdiviziunea de securitate internă a CNA i-au monitorizat stilul de viaţă, iar câteva luni mai târziu au stabilit că acesta a încălcat „principiile integrităţii morale, respectului şi loialităţii” din Codul de conduită al angajaţilor instituţiei. Între timp, jurnaliştii Ziarului de Gardă au scos la iveală faptul că averea ofiţerului CNA, estimată oficial la 3,8 milioane de lei, în realitate ar fi de zece ori mai mare. Între altele, reporterii au scris că Mihail Gofman locuieşte într-o casă care valorează 11 milioane de lei, dar care este trecută în acte ca proprietate a mamei sale. Firmele le-a înregistrat pe numele fratelui său, iar câteva proprietăţi imobiliare le-ar fi dăruit unui cumătru care desfăşoară afaceri în Republica Moldova şi în România. Mai mult, fostul ofițer CNA ar avea și o ferma în satul Boşcana, trecută pe numele unei bătrâne de 93 de ani, mama preşedintei Judecătoriei Edineţ. Autorii au mai scris că Mihail Gofman a făcut mai multe tranzacţii dubioase la sfârşitul anului 2013.
Conflict de interese: fiul lui Anatolie Donciu, subalternul lui Mihail Gofman
În martie 2014, după publicarea articolului, membrii Comisiei Naţionale de Integritate s-au sesizat. În iunie, ei au ajuns la concluzia că fostul şef-adjunct nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Actul de constatare a fost semnat de Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, deşi, fiul acestuia, Alexandru, a fost subalternul direct a lui Mihail Gofman. Juriştii CNA au cerut Parlamentului să anuleze documentul pentru că Anatolie Donciu ar fi admis un conflict de interese atunci când l-a semnat. Totodată, preşedintele CNI nu a informat Legislativul despre acest conflict de interese, timp de trei zile după ce Comisia s-a sesizat, aşa cum prevede legea. „Preşedintele CNI a avut posibilitatea să influenţeze mersul examinării materialelor în privinţa lui Mihail Gofman, pregătirea şi întocmirea acestora de către Aparatul Comisiei înainte ca materialele să fie prezentate membrilor CNI spre examinare în cadrul şedinţei deliberative, deoarece preşedintele CNI, conform legii, conduce activitatea Aparatului Comisiei”, se arată în scrisoarea adresată Parlamentului.
„Nu este corect cum abordaţi problema. Eu am făcut declaraţii de abţinere, dar legea spune clar că actul de constatare trebuie semnat de preşedintele Comisiei”, ne-a replicat Anatolie Donciu.
Acum, Parlamentul urmează să trimită solicitarea CNA la Comisia Naţională de Integritate, singura instituţie care se poate pronunța dacă a existat un conflict de interese. „Vom veni cu comentarii după ce vom examina demersul”, a spus Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Viorel Chetraru: „Au fost suficiente motive pentru a-l demite pe Mihail Gofman”
La rândul său, Mihail Gofman a refuzat să ne ofere explicaţii. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, susţine că clientul său a fost demis doar în baza unor fapte relatate de ziarişti. „Ulterior, atât CNI, cât şi Procuratura Anticorupţie au constatat că Mihail Gofman nu a încălcat în niciun fel legislaţia privind declararea veniturilor şi proprietăţii. Cheltuielile sale corespund veniturilor”, a subliniat apărătorul. La şedinţa de judecată din 26 noiembrie, Mihail Gofman a cerut peste 100.000 de lei – sumă care, potrivit lui, constituie salariul pentru cele aproape şapte luni cât a lipsit forţat de la serviciu.
Următoarea şedinţă de judecată va avea loc la 12 decembrie, atunci când juriştii CNA vor prezenta susţinerile verbale. „Să aşteptăm decizia instanţei. Considerăm că avem dreptate. Nu voi face comentarii până când vom epuiza toate căile judiciare. Motive au fost suficiente pentru a-l demite pe Mihail Gofman. Există nişte rigori speciale care se referă la angajaţii CNA, iar el le-a încălcat”, a declarat Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Păcatele primarului de la Râşcani: dosar pentru acte de...
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, cercetat penal pentru că ar fi luat 5.000 de dolari de la un agent economic din Bălţi pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil, a revenit la serviciu după ce a fost eliberat din arest. Dosarul ar putea ajunge pe masa judecătorilor în ianuarie 2016. Tot atunci ar urma să fie examinat un alt caz, conexat la acest dosar – cel în care edilul a fost învinuit că a făcut accident de circulaţie cu automobilul de serviciu pe care l-a folosit în scopuri personale.
Viceministrul Agriculturii Eduard Grama a studiat 7 an...
Noul viceministru al Agriculturii, Eduard Grama, și-a făcut studiile universitare timp de 7 ani, la secția frecvență redusă, la Facultatea de Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept de la Bălți, care este o instituție de învățământ privată. Funcționarul spune că studiile ”au fost mai mult o glumă”. El a devenit student la vârsta de 30 de ani. A lucrat mai mulți ani în domeniul vinificației, în diferite companii de vinuri, fără să aibă studii, dar spune că acest lucru nu l-a împiedicat deloc în carieră. ”Nu aveam timp pentru studii, eu am muncit”, ne-a spus Eduard Grama.
Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și pro...
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Teren vândut în conflict de interese, rămas în propriet...
Anatolie Mitrofan, nepotul primarului satului Racovăț, Soroca, s-a ales cu 20 de hectare de teren în urma unei licitații la care unchiul său a fost președinte al Comisiei. Chiar dacă licitația a fost ulterior anulată, iar CNI a constatat că primarul Mihail Mitrofan s-a aflat în conflict de interese, terenul nu a fost retras din cauza întârzierii procedurilor juridice.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.