Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţie, gata să revină în funcţie
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Mihail Gofman a fost concediat în aprilie 2014 după ce colegii săi din subdiviziunea de securitate internă a CNA i-au monitorizat stilul de viaţă, iar câteva luni mai târziu au stabilit că acesta a încălcat „principiile integrităţii morale, respectului şi loialităţii” din Codul de conduită al angajaţilor instituţiei. Între timp, jurnaliştii Ziarului de Gardă au scos la iveală faptul că averea ofiţerului CNA, estimată oficial la 3,8 milioane de lei, în realitate ar fi de zece ori mai mare. Între altele, reporterii au scris că Mihail Gofman locuieşte într-o casă care valorează 11 milioane de lei, dar care este trecută în acte ca proprietate a mamei sale. Firmele le-a înregistrat pe numele fratelui său, iar câteva proprietăţi imobiliare le-ar fi dăruit unui cumătru care desfăşoară afaceri în Republica Moldova şi în România. Mai mult, fostul ofițer CNA ar avea și o ferma în satul Boşcana, trecută pe numele unei bătrâne de 93 de ani, mama preşedintei Judecătoriei Edineţ. Autorii au mai scris că Mihail Gofman a făcut mai multe tranzacţii dubioase la sfârşitul anului 2013.
Conflict de interese: fiul lui Anatolie Donciu, subalternul lui Mihail Gofman
În martie 2014, după publicarea articolului, membrii Comisiei Naţionale de Integritate s-au sesizat. În iunie, ei au ajuns la concluzia că fostul şef-adjunct nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Actul de constatare a fost semnat de Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, deşi, fiul acestuia, Alexandru, a fost subalternul direct a lui Mihail Gofman. Juriştii CNA au cerut Parlamentului să anuleze documentul pentru că Anatolie Donciu ar fi admis un conflict de interese atunci când l-a semnat. Totodată, preşedintele CNI nu a informat Legislativul despre acest conflict de interese, timp de trei zile după ce Comisia s-a sesizat, aşa cum prevede legea. „Preşedintele CNI a avut posibilitatea să influenţeze mersul examinării materialelor în privinţa lui Mihail Gofman, pregătirea şi întocmirea acestora de către Aparatul Comisiei înainte ca materialele să fie prezentate membrilor CNI spre examinare în cadrul şedinţei deliberative, deoarece preşedintele CNI, conform legii, conduce activitatea Aparatului Comisiei”, se arată în scrisoarea adresată Parlamentului.
„Nu este corect cum abordaţi problema. Eu am făcut declaraţii de abţinere, dar legea spune clar că actul de constatare trebuie semnat de preşedintele Comisiei”, ne-a replicat Anatolie Donciu.
Acum, Parlamentul urmează să trimită solicitarea CNA la Comisia Naţională de Integritate, singura instituţie care se poate pronunța dacă a existat un conflict de interese. „Vom veni cu comentarii după ce vom examina demersul”, a spus Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Viorel Chetraru: „Au fost suficiente motive pentru a-l demite pe Mihail Gofman”
La rândul său, Mihail Gofman a refuzat să ne ofere explicaţii. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, susţine că clientul său a fost demis doar în baza unor fapte relatate de ziarişti. „Ulterior, atât CNI, cât şi Procuratura Anticorupţie au constatat că Mihail Gofman nu a încălcat în niciun fel legislaţia privind declararea veniturilor şi proprietăţii. Cheltuielile sale corespund veniturilor”, a subliniat apărătorul. La şedinţa de judecată din 26 noiembrie, Mihail Gofman a cerut peste 100.000 de lei – sumă care, potrivit lui, constituie salariul pentru cele aproape şapte luni cât a lipsit forţat de la serviciu.
Următoarea şedinţă de judecată va avea loc la 12 decembrie, atunci când juriştii CNA vor prezenta susţinerile verbale. „Să aşteptăm decizia instanţei. Considerăm că avem dreptate. Nu voi face comentarii până când vom epuiza toate căile judiciare. Motive au fost suficiente pentru a-l demite pe Mihail Gofman. Există nişte rigori speciale care se referă la angajaţii CNA, iar el le-a încălcat”, a declarat Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dezbaterea publică „Înăsprirea sancţiunilor pentru demn...
Dezbaterea publică „Înăsprirea sancţiunilor pentru demnitarii şi funcţionarii care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale”, eveniment organizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md pe data de 27 noiembrie 2013.
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM
Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.
DECLARAŢIE. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Se...
Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.