Cel mai bogat angajat al Centrului Naţional Anticorupţie, gata să revină în funcţie
Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), ar putea să revină în funcţie. Mihail Gofman, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi cea mai bogată persoană de la CNA, cu avere înscrisă pe numele rudelor, a contestat în judecată decizia prin care a fost demis. În instanţă, ofiţerul CNA invocă faptul că atât membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cât şi procurorii Anticorupţie au constatat anterior că el nu a încălcat legea. La rândul lor, reprezentanţii Centrului au cerut Parlamentului să anuleze actul CNI pentru că fiul lui Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, care a semnat documentul, a fost subalternul angajatului demis. În acest fel, potrivit juriştilor, a fost admis un conflict de interese.
Mihail Gofman a fost concediat în aprilie 2014 după ce colegii săi din subdiviziunea de securitate internă a CNA i-au monitorizat stilul de viaţă, iar câteva luni mai târziu au stabilit că acesta a încălcat „principiile integrităţii morale, respectului şi loialităţii” din Codul de conduită al angajaţilor instituţiei. Între timp, jurnaliştii Ziarului de Gardă au scos la iveală faptul că averea ofiţerului CNA, estimată oficial la 3,8 milioane de lei, în realitate ar fi de zece ori mai mare. Între altele, reporterii au scris că Mihail Gofman locuieşte într-o casă care valorează 11 milioane de lei, dar care este trecută în acte ca proprietate a mamei sale. Firmele le-a înregistrat pe numele fratelui său, iar câteva proprietăţi imobiliare le-ar fi dăruit unui cumătru care desfăşoară afaceri în Republica Moldova şi în România. Mai mult, fostul ofițer CNA ar avea și o ferma în satul Boşcana, trecută pe numele unei bătrâne de 93 de ani, mama preşedintei Judecătoriei Edineţ. Autorii au mai scris că Mihail Gofman a făcut mai multe tranzacţii dubioase la sfârşitul anului 2013.
Conflict de interese: fiul lui Anatolie Donciu, subalternul lui Mihail Gofman
În martie 2014, după publicarea articolului, membrii Comisiei Naţionale de Integritate s-au sesizat. În iunie, ei au ajuns la concluzia că fostul şef-adjunct nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Actul de constatare a fost semnat de Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei, deşi, fiul acestuia, Alexandru, a fost subalternul direct a lui Mihail Gofman. Juriştii CNA au cerut Parlamentului să anuleze documentul pentru că Anatolie Donciu ar fi admis un conflict de interese atunci când l-a semnat. Totodată, preşedintele CNI nu a informat Legislativul despre acest conflict de interese, timp de trei zile după ce Comisia s-a sesizat, aşa cum prevede legea. „Preşedintele CNI a avut posibilitatea să influenţeze mersul examinării materialelor în privinţa lui Mihail Gofman, pregătirea şi întocmirea acestora de către Aparatul Comisiei înainte ca materialele să fie prezentate membrilor CNI spre examinare în cadrul şedinţei deliberative, deoarece preşedintele CNI, conform legii, conduce activitatea Aparatului Comisiei”, se arată în scrisoarea adresată Parlamentului.
„Nu este corect cum abordaţi problema. Eu am făcut declaraţii de abţinere, dar legea spune clar că actul de constatare trebuie semnat de preşedintele Comisiei”, ne-a replicat Anatolie Donciu.
Acum, Parlamentul urmează să trimită solicitarea CNA la Comisia Naţională de Integritate, singura instituţie care se poate pronunța dacă a existat un conflict de interese. „Vom veni cu comentarii după ce vom examina demersul”, a spus Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Viorel Chetraru: „Au fost suficiente motive pentru a-l demite pe Mihail Gofman”
La rândul său, Mihail Gofman a refuzat să ne ofere explicaţii. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, susţine că clientul său a fost demis doar în baza unor fapte relatate de ziarişti. „Ulterior, atât CNI, cât şi Procuratura Anticorupţie au constatat că Mihail Gofman nu a încălcat în niciun fel legislaţia privind declararea veniturilor şi proprietăţii. Cheltuielile sale corespund veniturilor”, a subliniat apărătorul. La şedinţa de judecată din 26 noiembrie, Mihail Gofman a cerut peste 100.000 de lei – sumă care, potrivit lui, constituie salariul pentru cele aproape şapte luni cât a lipsit forţat de la serviciu.
Următoarea şedinţă de judecată va avea loc la 12 decembrie, atunci când juriştii CNA vor prezenta susţinerile verbale. „Să aşteptăm decizia instanţei. Considerăm că avem dreptate. Nu voi face comentarii până când vom epuiza toate căile judiciare. Motive au fost suficiente pentru a-l demite pe Mihail Gofman. Există nişte rigori speciale care se referă la angajaţii CNA, iar el le-a încălcat”, a declarat Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor
Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
A fost ales ONG-ul care va expertiza politicile Guvernu...
Politicile publice în domeniile anticorupție și integritate ale Guvernului vor fi evaluate, până la mijlocul lunii iulie, de aceeași organizație neguvernamentală care a expertizat, în luna aprilie, reforma sectorului justiției. Institutului pentru Dezvoltare Moldova Cancelaria de Stat i-a încredințat recent alte două contracte pentru servicii de evaluare – anticorupție și integritate, fiecare a câte 1, 2 milioane de lei. Din diferite motive, concursul public de achiziție a acestor servicii a fost repetate de trei ori.
Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Foștii membri ai CNI au acționat în judecată ANI și ce...
Foștii membri ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari au acționat în judecată Autoritatea Națională de Integritate (ANI), cerând să le fie achitate salariile pentru perioada de după expirarea mandatelor și până în prezent. ANI își menține poziția și insistă că nu pot fi plătite salarii după expirarea mandatelor, deoarece foștii membri ai CNI nu sunt succesori de competențe în cadrul noii instituții.
