Șefa Direcției Cultură a autonomiei găgăuze: „Nu am activitate de întreprinzător. Toate actele îmi sunt în ordine"

Arhiva 9 august 2018 934
Șefa Direcției Cultură și Turism din cadrul Executivului Gagauz-Yeri

Șefa Direcției Cultură a Executivului autonomiei găgăuze, Marina Semionova, despre care jurnaliștii din regiune au scris că ar avea o activitate paralelă cu cea de funcționar public, susține că nu defășoară activități de antreprenoriat. Ea afirmă că într-adevăr a prestat servicii de regizare și moderare a ceremoniilor până a veni în funcția publică, adică acum un an și jumătate. Portalul regional Nokta.md a publicat un video preluat de pe Facebook, în care ar apărea Marina Semionova moderând o nuntă. Un expert anticorupție spune că legislația ar permite funcționarilor prestarea unor servicii în afara orelor de program. Portalul Moldova Curată va sesiza Autoritatea Națională de Integritate să verifice această situație.



Legislația interzice funcționarilor publici să presteze și alte munci în paralel, cu excepția activităților didactice și de creație. 

Potrivit Legii cu privire la patenta de întreprinzător (p. 2.31 din Anexă), activitatea de „deservire muzicală a ceremoniilor, inclusiv regizarea ceremoniilor) poate fi prestată pe bază de patentă, adică deținătorul plătește lunar o taxă la stat, fără alte impozite". Totodată, această activitate, așa cum explică operatorii Centrului unic de apel al Inspectoratului fiscal principal de stat, poate fi prestată și în bază de contract civil, în acest caz impozitele fiind plătite de organizația care contractează persoana. 

Marina Semionova spune că nu deține patentă, deoarece nu are o activitate permanentă de moderatoare de ceremonii. „Eu nu fac activitate de întreprinzător. Toate actele îmi sunt în ordine și nu încalc legea. Desigur că fiscul poate verifica acest fapt, eu am depus declarație de venituri. Da, mai înainte am lucrat în acest domeniu. La Direcție am venit acum un an și jumătate. Acum uneori pot să lucrez pentru prieteni, ceva de genul activității de creație, iar uneori, dacă localurile care organizează ceremonii îmi propun, eu închei contracte și din acele contracte localurile plătesc impozite. Asta e tot. Eu nu încalc legea”, spune Marina Semionova.  

Ea s-a arătat indignată de faptul că presa a ascris despre posibila ei activitate paralelă: „În lege scrie că este interzis să lucrezi sistematic, cel puțin o dată pe lună. Eu acum lucrez foarte rar și în bază de contract, deci nu o fac sistematic și chiar dacă am un anumit venit eu neapărat îl voi reflecta în declarația de anul ăsta. Toate impozitele către stat sunt plătite. Am mulți prieteni și, știind că eu pot  prezenta ceremonii, mă roagă să vin să îi ajut. Iată, pe 13 august am cumătrie la prietena mea, de ce nu pot să merg să conduc invitații la masă, să fac un concurs, să felicit părinții? Sau în curând fratele meu va avea nuntă, de ce nu aș face ceva ce îmi oferă plăcere?”. 

Solicitată de Moldova Curată, Lilia Ioniță, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, spune că Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care stabilește situațiile de incompatibilitate, conține și o prevedere care dă dreptul funcționarului public să presteze unele servicii în afara orelor de lucru. Art. 25, al (22) al legii citate prevede: „Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care activează în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sînt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fişei postului, în afara orelor de program”.  „Respectiv, alin. (2/1) din legea serviciului public îi oferă acest drept să presteze activitatea de regizare și moderare a evenimentelor mondene în afara orelor de program. Unicul aspect imputabil ar fi dacă funcționarul nu declară veniturile din această activitate”, explică Lilia Ioniță. 

În declarația de venituri și proprietate a Marinei Semionova pentru anul 2017 nu este indicată nici o sumă provenită din activitatea de moderare a ceremoniilor. Funcționara spune că e din cauză că nu ar fi avut astfel de activități în ultimul timp.  

Amenințări la adresa jurnaliștilor

După ce au publicat știrea despre Marina Semionova, jurnaliștii de la portalul Nokta s-au plâns că au fost amenințați pe Facebook, ceea ce le-a făcut pe organizațiile neguvernamentale de media să ceară Procuraturii Generale să cerceteze faptele. Marina Semionova susține că soțul ei într-adevăr a scris un comentariu amenințător, fără să se consulte cu ea, dar el nu ar fi amenințat pe nimeni concret, ci doar „a sărit în apărarea soției”.

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Reforma procuraturii: numele şi prenumele procurorilor...

Procuratura Generală a Republicii Moldova abuzează de prevederile legii care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal. O organizaţie neguvernamentală activă în domeniul drepturilor omului a solicitat de la PG informaţii precum numărul, numele şi prenumele procurorilor care activează în procuraturile teritoriale şi cele specializate din municipiul Chişinău, data numirii lor în funcţie. Procuratura Generală a motivat că nu poate furniza aceste date, invocând protecţia datelor cu caracter personal.

22 noiembrie 2016
962
Arhiva

După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, c...

Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.

28 iulie 2016
1100
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...

Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a  expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?

30 noiembrie 2017
1301
Arhiva

Doar o treime din persoanele cu funcţii de răspundere a...

Persoanele cu funcţii de răspundere mai au zile numărate în care pot să-și completeze declaraţiile de venituri şi proprietate, dar şi de interese personale pentru anul 2014. Până acum, din cele circa o sută de mii de declaraţii, câte sunt aşteptate la Comisia Naţională de Integritate (CNI), au fost depuse doar o treime.

27 martie 2015
1171
Arhiva

(Ne)cunoscuţii din Parlament

 - CV-urile actualilor deputaţi?  

16 martie 2015
997
Arhiva

De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...

În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.

22 octombrie 2014
1234