Profil electoral: Alexandru Leșan, candidatul PDM pentru funcția de primar al comunei Coșnița, raionul Dubăsari

Alexandru Leșan este candidatul Partidului Democrat pentru funcția de primar al comunei Coșnița, raionul Dubăsari.
Leșan s-a mai aflat la cârma primăriei Coşniţa şi anterior între 2007-2011 şi între 2011-2015. În 2011 a fost ales pe listele Partidului Comuniștilor. La alegerile locale din vara anului 2015, a candidat din nou pentru fotoliul de primar, de această dată din partea PDM, dar a pierdut cursa.
În Declarația de avere pentru anul 2018, Leșan a raportat venituri de 55,7 mii lei din salariul de angajat al Consiliului raional Dubăsari, de 1890 lei, din îndemnizațiile de consilier de Coșnița, și de 1280 lei, remunerare de la o firmă. Candidatul a mai declarat o casă de locuit cu suprafața de 162 metri pătrați, construită în 1993, și trei terenuri agricole obținute în același an.
În perioada când se afla la cârma comunei Coșnița, Leșan a fost în conflict cu președintele comunist al raionului Dubăsari, Grigore Policinschi. Portalul Moldova Curată a scris că neînțelegerile dintre cei doi funcționari au apărut din cauza Centrului de odihnă pentru copii şi tineret „Prietenia”. Ei se acuzau reciproc că ar avea interese personale legate de Centru, care este de fapt o tabără pentru copii, şi care dispune de câteva hectare de teren în apropierea râului Nistru. Ea are statut de întreprindere municipală şi aparţine Consiliului Raional Dubăsari.
Alexandru Leșan insista că Centrul trebuie să fie în gestiunea primăriei localităţii şi nu a Consiliului Raional. „Policinschi vrea să pună mâna pe această instituţie şi să o privatizeze, însă ea aparţine satului nostru”, argumenta edilul. Grigore Policinschi susținea că primarul are propriile interese la „Prietenia”.
Nu există informații privind tragerea la răspundere penală sau contravențională a candidatului.
Sursa: Anticorupție.md
Acest articol apare în cadrul campaniei Promovarea votului informat şi conștient la alegerile locale generale 2019, implementat de CIJM şi API, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci pe...
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
Magistrații de la CSJ au decis: ”Poşta Moldovei” este o...
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Fostul edil al oraşului Ialoveni se vrea voluntar la CN...
Gheorghe Caracuian, ex-primarul oraşului Ialoveni, s-a aflat din nou în atenţia Comisiei Naţionale de Integritate. După ce acum doi, membrii Comisiei au constatat că fostul edil a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, în acest an Caracuian a fost verificat pentru că nu şi-ar fi declarat toată averea.
Aici așteptăm comentariul tău!