CNI la final de mandat: la pescuit fără undiță și în locuri interzise

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat legile cu privire la reformarea sectorului de integritate, iar la 30 iulie acestea au fost publicate în Monitorul Oficial. Astfel, la 1 august intră în vigoare Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii și a intereselor personale și Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost armonizate alte norme referitoare la sectorul de integritate.

Pe parcursul celor 3 ani și jumătate de activitate, din 2013 până în 2016, CNI a inițiat peste 1000 de controale. Cele mai multe cazuri, mai mult de 60 la sută, s-au referit la încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, după care urmează cazuri de încălcare a regimului juridic al conflictului de interese și cele de încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor şi restricţiilor.

Donciu: ”E ca și cum cineva te-ar trimite la pescuit fără undiță, într-un loc unde pescuitul este interzis”

Din numărul total de controale inițate, numai aproximativ o treime s-au soldat cu adoptarea unui act de constatare a încălcărilor admise de către subiecţii declarării, iar două treimi au fost clasate pentru că faptele nu s-au confirmat.

Kalughin: ”Cu cât era mai înaltă funcția persoanei, cu atât scădea probabilitatea să fie sancționată”

Numai două dosare transmise în judecată, niciunul – finalizat

CNI a transmis Procuraturii Generale aproape 200 de acte de constatare pentru examinare, în care s-au depistat abateri precum falsul în declarații și îmbogățirea ilicită. În aproximativ 10 la sută din cazuri a fost inițiată urmărirea penală, iar din numărul total al cauzelor penale, cu rechizitoriu au fost finalizate doar 2 dosare, care au fost deferite justiției. Examinarea lor în instanță încă nu s-a încheiat.

Cauza lipsei unor rezultate concrete ar fi, în opinia președintelui CNI, Anatolie Donciu, ambiguitatea și neclaritatea dispoziției art. art.352 prim Cod penal, referitor la falsul în declarații, care prevede că trebuie dovedită intenția și efectul juridic al acestei abateri, fapt care nu poate fi demonstrat în instanță.

De asemenea, în opinia sa, în cele mai multe cazuri de constatare a conflictelor de interese, dosarele au fost clasate pentru că termenul de prescripție este unul mic, de numai 3 luni. „Mulți funcționari au rămas nesancționați, iar unii își continuă activitatea în situație de conflict de interese”, a declarat președintele CNI, Anatolie Donciu, pentru Moldova Curată.

Situația este similară și în cazurile de incompatibilitate de funcții, constatate de CNI, majoritatea contestate în instanță și numai câțiva funcționari fiind demiși. O parte din funcționari au rămas nesancționați pentru că în momentul controlului nu mai dețineau funcțiile incompatibile. Totodată, CNI a constatat peste 400 de cazuri de ne-depunere a declarațiilor în termenii stabiliți, iar peste 300 de persoane au plătit amenzi, stabilite de instanța de judecată. Suma totală a amenzilor a ajuns la peste 330 mii lei.

Președintele CNI: ”Legislația a fost defectuoasă”

Președintele CNI spune că instituția nu a avut pârghii de verificare reală a averilor, ci numai de verificare a declarațiilor depuse. Asta înseamnă că a verificat doar dacă informațiile din bazele de date ale Fiscului, băncilor, Întreprinderii „Registru” etc. coincid cu cele indicate de persoanele cu funcții publice în declarațiile de avere. Verificări „pe teren” nu a putut efectua. Nici noua autoritate care va fi creată prin noua legislație nu va avea asemenea împuterniciri, a declarat Anatolie Donciu, aflat acum la final de mandat. El a descris într-o frază activitatea CNI: ”E ca și cum cineva te-ar trimite la pescuit fără undiță, într-un loc unde pescuitul este interzis. Și apoi te-ar certa de ce nu ai venit cu pește.”

Donciu: ”Sunt 7 vice-miniștri care nu au declarat nicio încăpere, nicio avere în Chișinău”

Anatolie Donciu a făcut referire și la cazul judecătoarei Pitic, care nu a fost sancționată de CNI, deși a declarat că are un automobil de lux în valoare de 11 mii de lei, cu mult sub valoarea de piață al acestuia. El a declarat că CNI nu a putut decât să verifice dacă actul de vânzare-cumpărare prezentat de judecătoare corespunde cu bazele de date la care are acces comisia și că nu au fost descoperite abateri în această privință. La fel ar fi cazurile în care demnitarii nu declară bunuri imobile și spun că locuiesc în apartamente sau case ale copiilor sau ale părinților. ”Un demnitar din guvern a declarat că nu are apartament și că locuiește în apartamentul fiicei. Presupun că a cumpărat apartament pe numele fiicei, stă bine-merci acolo și nu declară nimic. Cum poți să ne învinuiești pe noi, dacă noi nu avem pârghii să demonstrăm, dar ar fi cazul, pentru că aici e vorba despre tăinuirea averii. Sunt 7 vice-miniștri care nu au declarat nicio încăpere, nicio avere în Chișinău, sunt și deputați de genul acesta. Unde locuiesc ei? CNI ar trebui să verifice nu declarațiile, dar averile ascunse prin înregistrarea pe terțe persoane”, spune Anatolie Donciu.

Președintele CNI spune că nici noua legislație, care ar urma să intre în vigoare la 1 august, nu îi conferă noii Autorități Naționale de Integritate (ANI) asemnea competențe. El s-a mai arătat nedumerit de modul în care vor fi aplicate prevederile referitoare la declararea colecțiilor și cele privind concubinajul, noțiuni care nu sunt regelementate în legislația națională. În schimb, noile legi vor permite inițierea cauzelor penale și finalitatea lor în instanțe, pentru că nu va mai fi necesară demonstrarea în judecată a intenției cu care au fost comise abaterile de la declararea veniturilor și proprietăților și nici efectul juridic al acestora, fiind modificat Codul Penal la acest capitol.

Activitatea CNI: cu bune și rele

Experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, este de părere că activitatea CNI a sporit transparența pe sectorul de declarare a averilor și intereselor. Astfel, societatea are acces la declațaii, deși uneori cu întârziere, asta deoarece unele declarații au fost publicate cu depășirea termenului legal de 30 de zile.

Ea a remarcat că au fost sancționate persoane pentru ne-depunerea declarațiilor, au fost intentate dosare pe fals în declarații și îmbogățire ilicită, însă eforturile CNI nu au avut finalitate, pentru că nu avem încă nicio condamnare. Mariana Kalughin a adăugat că, deși avea competența de a contesta în instanță actele adoptate în conflicte de interese, CNI nu a făcut acest lucru.

Totuși, Mariana kalughin spune că dificultățile în activitatea CNI au la bază deficiențele din legislație, care este formulată în mod ambiguu. Ea face referire la același articol din Codul Penal, referitor la falsul în declarații, menționat mai sus de Anatolie Donciu. ”CNI ar fi trebuit să fie mai inisitentă în acest sens, să nu fie atât de loială puterii și să vorbească mai curajos despre faptul că parlamentarii ingnoră necesitatea modificării cadrului legal”, a subliniat experta.

Expert: ”Cu cât era mai înaltă funcția persoanei, cu atât scădea probabilitatea să fie sancționată”

O altă observația e expertei Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției este că CNI nu a dat întotdeauna dovadă de corectitudine și abordare univocă. ”CNI a fost deseori selectivă și în mai multe cazuri similare a abordat lucrurile diferit, în mod nejustificat. Cu cât era mai înaltă funcția persoanei sau cu cât era mai mare notorietatea ei, cu atât probabilitate ca CNI va fi mai eficient scădea, în opinia mea. Și jurnaliștii au scris despre aceste practici neuniforme ale CNI”, a subliniat Mariana Kalughin.

Experta a mai explicat că prevederile noilor legi ar urma să intre în vigoare etapizat, astfel încât să nu se producă o ruptură, o perioadă de vacuum în care să nu fie verificate averile. De asemenea, dosarele inițiate de CNI vor fi preluate de noua Autoritate Națională de Integritate.

Natalia Enache