Legislația privind reforma CNI: încă nu a fost pusă în aplicare, dar deja trebuie modificată

Pachetul de legi referitoare la sistemul național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016, conține o serie de scăpări, care ar putea pune în pericol eficiența instituției ce urmează a fi creată – Autoritatea Națională de Integritate. Este opinia actualei componențe a ANI - foștii membri și angajați ai Comisiei Naționale de Integritate – care a formulat o serie de propuneri de modificări la cele 3 legi și le-a expediat la Guvern și Parlament. Deocamdată cele două instituții nu au reacționat. Propunerile au fost făcute publice pe pagina cni.md la 23 septembrie.

Averea va fi verificată numai pentru un an fiscal

Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, spune că în lege trebuie introduse noțiunile de ”soț”, ”soție” și ”copii”

Potrivit legii 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, averea nejustificată ar urma să fie verificată doar pe durata unui singur mandat al demnitarului sau funcționarului public, iar într-un articol al legii este menționat chiar că verificările se vor face doar pe durata unui singur an fiscal. Este vorba despre articolul 19 al. d), care prevede că inspectorii de integritate ”constată diferenţele substanţiale, ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului declarării pe durata anului fiscal, în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică şi în veniturile obținute de acesta în aceeaşi perioadă”.

Vladimir Cebotari a declarat că ANI ar urma să devină funcțională din luna ianuarie 2017

Propunerea ANI este ca verificarea să poată fi făcută pe durata tuturor mandatelor pe care le-a avut un funcționar în serviciul public. În acest fel, inspectorii de integritate ar putea să efectueze controlul începând cu anul 2012, când a intrat în vigoare Legea 180 privind Comisia Națională de Integritate, autoritate cu misiunea de verificare a averilor și intereselor demnitarilor, și nu doar pe parcursul ultimului mandat al celor supuși verificărilor, sau numai pe parcursul ultimului an fiscal, în funcție de cum va fi interpretată legea.

Deși în tabelul cu modificări publicat pe site-ul CNI se propune ca legea să fie modificată cu introducerea sintagmei ”pe durata exercitării mandatelor, a funcţiilor publice şi de demnitate publică”, președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, crede că acest lucru este discutabil.

”Unii consideră că trebuie să fie pe perioada unui mandat, pentru că între mandate poate să apară o perioadă de vacanță. Și așa poate fi, și altfel, cred că acest lucru nu va influența foarte tare asupra eficienței și operativității instituției”, a explicat Anatolie Donciu.

Soțul și soția nu mai sunt ”persoane apropiate”

La capitolul conflicte de interese, din lista persoanelor apropiate au fost excluse noțiunile de ”soț”, ”soție” și ”copii”, fapt care, de asemenea, ar putea pune în dificultate activitatea ANI. O bună parte dintre controalele efectuate de CNI pe parcursul celor peste 3 ani de activitate s-au referit anume la situații de conflict de interese cu implicarea soților, soțiilor sau copiilor care erau angajați sau promovați în funcții de către conducătorii unor instituții.

Anatolie Donciu a menționat că, probabil, aceste noțiuni se includ în noțiunea de ”membru al familiei”, dar, cu toate acestea, este cazul ca ele să se regăsească expres în lege, la articolul referitor la persoanele apropiate.

Moldova Curată a scris despre numeroase situații de conflicte de interese, precum cel al primarului satului Mașcăuți, raionul Criuleni, Valeriu Carțîn, care a semnat două acte în privința soției sale, al primăriei orașului Ungheni care procura bunuri de la firma „Aledex-Info”, ce aparține soției primarului, al primarului comunei Micleşti din raionul Criuleni, Iurie Buga, care o are în subordine pe soţia sa, în funcția de contabil sau al directorului rezervației naturale ”Pădurea Domnească”, Valeriu Țarigradschi, care îi avea în subordine pe soția și pe fiul său.

Contestațiile împotriva ANI – examinate în regim prioritar

Legea mai prevede declararea colecțiilor de artă și metalelor prețioase și îi oferă ofițerului de integritate dreptul să ceară evaluarea acestora, dar nu stabilește sancțiuni în cazul în care funcționarul verificat refuză prezentarea lor pentru evaluare. Astfel, ANI cere introducerea în lege a unor asemenea sancțiuni.

O altă propunere se referă la contestațiile în instanță împotriva deciziilor ANI, ca acestea să fie examinate în regim prioritar, într-un termen rezonabil, ”avînd în vedere importanța și contextul social pe care îl au aceste acte”. Totodată, aceste mențiuni urmează a fi introduse în codul de procedură civilă.

Mai multe garanții pentru inspectorii de integritate

ANI mai propune oferirea mai multor garanții juridice, sociale și de protecție față de orice imixtiuni în activitatea inspectorilor de integritate.

”Modificările vor restabili echitatea profesională și etalonarea statutului inspectorului de integritate la așa categorii de angajați ca cei din cadrul organelor procuraturii, CNA etc”, se arată în explicația ANI.

Una dintre prevederile propuse spune că inspectorul de integritate trebuie să se subordoneze numai şefului său nemijlocit şi direct și nimeni altcineva nu are dreptul de a interveni în activitatea angajatului. Se mai propune ca inspectorul de integritate neasigurat cu locuinţă de serviciu să beneficieze de compensarea cheltuielilor pentru închirierea unei locuinţe, dar suma nu poate depăși salariul lui de funcţie.

Noua Lega privind ANI prevede ca toți angajații fostei CNI să rămână în funcții, în afară de membrii CNI și de funcționarii implicați în instrumentarea procedurilor de control. În acest context, se propune ca cei care efectuau controalele în cadrul CNI să fie transferați în funcțiile de inspectori de integritate ai ANI, fără aplicarea procedurilor de concurs ca și în cazul noilor-angajați.

”Ținînd cont de experiența bogată pe care au acumulat-o acești angajați în acești 3 ani de activitate, ar fi corect și echitabil transferarea acestora în funcțiile respective de inspectori de integritate”, se argumentează în nota Autorității Naționale de Integritate.

Fără răspuns de la Guvern și Parlament

Serviciul de presă al Ministerului Justiției a declarat că propunerile Autorității pe marginea ”pachetului de integritate” sunt examinate de Direcția generală legislație. Serviciul de presă al Parlamentului ne-a informat că acestea au ajuns în Comisia juridică și urmează să fie examinate.

Menționăm, în context, că Guvernul și Parlamentul sunt instituțiile care nu și-au desemnat deocamdată membri în Consiliul de Integritate al ANI, așa cum prevede legea. Până acum și-au desemnat membrii Consiliul Superior al Magistraturii, pe președintele acestuia, Victor Micu, Consiliul Superior al Procurorilor, de asemenea pe președintele forului, Mircea Roșioru și Congresul Autorităților Publice Locale din Moldova (CALM), pe Viorel Rusu, expert-coordonator al organizației. Potrivit ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, noua structură ar urma să devină funcțională din luna ianuarie 2017, iar Consiliul de Integritate ar fi trebuit să fie constituit până la începutul lunii septembrie 2016.

Natalia Enache