CNI luptă cu Procuratura Anticorupţie. Miza - un procuror avut
Procurorul adjunct al municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco, cel care a fost în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri, susţine că acuzaţiile care i se aduc sunt nişte aberaţii şi că-şi va apăra drepturile până în pânzele albe. Omul legii ne-a făcut această declaraţie după ce responsabilii de la CNI au anunţat că au atacat în instanţă refuzul procurorilor de a porni un dosar penal. Şeful său, procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov, afirmă însă că locul lui Vasile Gherasimenco nu este în Procuratură, pentru că a comis un şir de încălcări.
Cazul procurorului Vasile Gherasimenco a ajuns în atenţia membrilor CNI încă în octombrie 2013, când aceştia au fost sesizaţi de angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Ofiţerii SIS susţineau în nota lor că procurorul adjunct al municipiului Chişinău ar fi construit un centru comercial cu suprafaţa de peste 1.100 metri pătraţi pe strada Izmail din Capitală, fiind observat des acolo. Tot pe strada Izmail, Vasile Gherasimenco ar deţine un service auto, construit pe un teren ocupat abuziv. Potrivit documentului, toate proprietăţile ar fi trecute pe numele unor persoane terţe. De altfel, ca şi casa cu două niveluri de pe strada Ialoveni, cu o suprafaţă de aproape 150 de metri pătraţi, în care locuieşte de 12 ani. „Versiunea vehiculată este că din anul 2002, procurorul doar utilizează imobilul dat în baza unei datorii de 27.000 dolari SUA a cetăţeanului V.A., iar banii acordaţi ca împrumut ar proveni din comercializarea în anul 2002 de către procurorul în cauză a unui apartament de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, municipiul Chişinău. Această invocare denotă un caracter fictiv, deoarece casa a fost finalizată conform procesului-verbal de recepţie abia în 2008 şi a fost gajată la BC „Moldova-Agroindbank” pentru accesarea creditelor de 650.000 de lei şi ulterior de 2.590.000 de lei către SRL ”Comghera”, în care ca fondator figurează Pavel Gherasimenco, fratele adjunctului procurorului municipiului Chişinău”, se arată, între altele, în actul de constatare al CNI, care face trimitere la sesizarea ofiţerilor SIS.
Procuratura Anticorupţei a refuzat să deschidă un dosar penal
Şi Ion Diacov, superiorul lui Vasile Gherasimenco, a furnizat informaţie membrilor CNI. Pe lângă datele despre casa de pe strada Ialoveni, procurorul municipiului Chişinău a ţinut să amintească despre automobilele care ar aparţine subalternului său, dar care, în acte, sunt trecute pe numele rudelor. Printre acestea sunt trei Mercedes-uri şi o Skoda Octavia.
După ce au suprapus informaţiile şi au efectuat mai multe verificări, membrii CNI au ajuns la concluzia că Vasile Gherasimenco a uitat să-şi declare casa, o maşină, trei conturi bancare şi o cotă parte de 1,20 %, pe care o deţine soţia sa la întreprinderea „Odolean” SRL.
În aprilie 2014, membrii Comisiei au decis să sesizeze Procuratura pe acest caz. Procurorii Anticorupţie au emis însă o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale pe care reprezentanţii CNI au contestat-o în instanţa de judecată. „În acest caz sunt toate elementele de încercare de ascundere a averii. Este foarte straniu că Procuratura Anticorupţie (PA) nu a văzut vreo neregulă”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI.
Cazul Gherasimenco, motiv de discordie
Cazul lui Vasile Gherasimenco a fost motiv de acuzaţii între membrii instituţiei. Victor Strătilă i-a reproşat lui Anatolie Donciu, preşedintele CNI, că a acţionat părtinitor în acest dosar. „Angajaţii aparatului CNI ne-au prezentat de două ori un proiect de act de constatare în care nu apărea vreo încălcare de lege, deşi era evident că lucrurile stăteau exact invers. I-am reproşat lui Anatolie Donciu faptul că nu a dat indicaţii să fie acumulate date care să probeze neregulile admise de către procuror. «Dacă nu-ţi place, lucrează singur», mi-a răspuns. Aşa am şi făcut”, a mai spus Victor Strătilă.
„Nu sunt acuzaţii, ci aberaţii, pe care nu le pot comenta. Procuratura s-a expus în privinţa acestui caz, urmează să o facă şi instanţa de judecată, după care voi veni şi eu cu comentarii”, ne-a asigurat Anatolie Donciu.
Acum toată lumea aşteaptă decizia Judecătoriei Buiucani, unde CNI a atacat încheierea PA de neîncepere a urmăririi penale. „Prin decizia noastră nu am încălcat legea. Am fi şi noi curioşi să vedem cât mai repede hotărârea instanţei de judecată. Dacă judecătorul va observa lacune în hotărârea noastră, suntem gata să ne conformăm. Faptul că Vasile Gherasimenco este procuror nu are nicio legătura cu hotărârea de a nu pori urmărirea penală. El ne este coleg ca şi alţii vreo 700. Unii dintre ei au şi fost în vizorul nostru”, a declarat Eduard Harujen, şef la Procuratura Anticorupţie.
Vasile Gherasimenco: „Nişte aberaţii”
Şi la Procuratura municipiului Chişinău acest caz a provocat discordie. Şeful instituţiei susţine că l-a informat de mai multe ori, prin rapoarate, pe procurorul general, Corneliu Gurin, despre încălcările admise de Vasile Gherasimenco. „Am cerut şi decizia Procuraturii Anticorupţie să văd ce motive au invocat pentru a nu începe urmărirea penală. Nu au dat curs solicitării mele motivând că actul ar conţine date personale. El a comis un şir de încălcări şi nu are dreptul să fie procuror”, a spus Ion Diacov.
La rândul său, Vasile Gherasimenco, ne-a luat la rost atunci când i-am amintit de dosarul său de la CNI: „La comanda cui lucraţi?!” „Au pus laolaltă toată averea rudelor mele şi au prezentat-o că ar fi a mea. Nişte aberaţii. O să-mi apăr drepturile până la capăt, la fel cum o fac şi alţii”, a mai spus omul legii.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Noii milionari ai justiției moldovenești
Mai mulți judecători din R. Moldova s-au făcut cu averi de invidiat în anul 2013. Unii au declarat case și garaje obținute prin moștenire sau donație. Alții și-au cumpărat apartamente, case și mașini. Totuși, au existat și judecători care au sărăcit sau au acumulat datorii de milioane. Controalele inițiate anul trecut de Comisia Națională de Integritate i-a determinat pe judecători să fie mai conștiincioși atunci când își declară proprietățile și averile. Unii au ajuns până la a declara proprietățile copiilor majori.
Fost deputat cu venituri nejustificate de peste un mili...
Dumitru Godoroja, fost deputat pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM) riscă să fie cercetat penal deoarece, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), nu a putut dovedi prin acte veniturile obţinute împreună cu soţia în sumă totală de peste 22 de mii de euro şi 80 de mii de dolari. Fostul demnitar afirmă că este gata să dea CNI în judecată.
Familia Timofti a câștigat aproape 665 de mii de lei în...
Declarația de avere pentru anul 2012 a președintelui Nicolae Timofti a fost publicată astăzi pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate. Din document aflăm că președintele are un depozit de 254 de mii de lei la Banca de Economii pentru care a primit dobândă de 9 314 lei în anul trecut, iar indemnizația care i-a fost achitată atunci când a părăsit funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea celei de șef de stat a fost de 325 500 de lei.
În SUA, mai puţini funcţionari depun declarații de aver...
Circa 27 de mii de funcționari din Statele Unite ale Americii depun declarațiile de avere, iar proprietățile a circa o mie dintre aceștia, nominalizați de președintele Barack Obama, sunt verificate de Oficiul de Etică Guvernamentală.
Şefa Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău va fi trim...
Diana Gurschi este suspectată deja al doilea an de către Comisia Naţională de Integritate (CNI) că şi-ar fi tăinuit o parte din averi. După ce anul trecut CNI suspecta un eventual fals în declaraţii comis de funcţionara care nu a indicat în declaraţia de avere pe 2013 câteva imobile, în acest an şefa Direcţiei Juridice ar fi uitat să indice cotele părţi pe care le deţine într-un teren şi mai multe construcţii din capitală. Diana Gurschi spune că ceea ce a găsit Comisia este de fapt o proprietate veche şi părăsită moştenită de la străbunica sa.
