Conflictul de interese din Bleşteni rămâne nesancţionat
Primarul comunei Bleşteni din raionul Edineţ, Liviu Belitei, care şi-a angajat sora în funcţia de director al Centrului comunitar pentru persoane în etate, va scăpa de sancţiunea pentru admiterea unui conflict de interese, deoarece Comisia Naţională de Integritate (CNI) a clasat cauza. Liviu Belitei a anunţat CNI cu o întârziere de un an despre faptul că sora sa conduce o instituţie subordonată Primăriei. Comisia a constatat existenţa conflictului de interese, dar a clasat cazul. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că decizia este greşită şi că primarul ar fi trebuit sancţionat.
Liviu Belitei a declarat la CNI, la sfârşitul anului trecut, despre faptul că şi-a angajat sora, pe Rodica Cotiujenschi, în calitate de manager al Centrului comunitar pentru persoane în etate. CNI a decis iniţierea procedurii de control, deoarece alesul local a depăşit cu circa un an termenul de declarare a unei astfel de abateri.
La finalul verificării, CNI a decis că alesul local a admis un conflict de interese, deoarece a semnat mai multe acte administrative în care era vizată sora sa. Primul act semnat a fost dispoziţia de angajare, în martie 2014, a Rodicăi Cotiujenschi cu jumătate de normă salarială.
Asistentă socială?
În luna ianuarie 2015, primarul a mai emis o dispoziţie, prin care i-a atribuit surorii sale jumătate de salariu în calitate de asistent social al Centrului, actul fiind semnat pe durată nedeterminată.
În afară de aceasta, CNI a mai descoperit, potrivit actului de constatare, că Liviu Beltei a semnat documente prin care a dispus „acordarea concediului ordinar pentru anul 2014 directoarei Centrului Comunitar pentru persoane în etate din Bleşteni, doamnei Rodica Cotiujenschi şi acordarea ajutorului material pentru 2014. Totodată i-a fost acordat concediul ordinar pentru anul 2015 şi ajutorul material pentru 2015”. Cu toate acestea, membrii CNI au decis clasarea cauzei.
Drept argument, au adus faptul că Liviu Belitei a soluţionat conflictul prin delegarea atribuţiilor de serviciu ale primarului faţă de Centrul Comunitar Liliei Siminciuc, secretar al Consiliului comunal Bleşteni.
În replică, experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că în această situaţie CNI nu ar fi procedat corect, deoarece primarul a delegat acele atribuţii după aproape un an şi jumătate de la angajarea surorii sale. „CNI trebuie să constate nedeclararea în termen. Nu este o practică corectă, adică el a emis mai multe acte în care este vizată sora sa, acordându-i ajutoare materiale şi dându-i posibilitatea şi să cumuleze funcţii şi apoi îşi deleagă atribuţiile. Nu este corect aşa, pentru emiterea acestor acte administrative, primarul ar putea fi suspectat şi de abuz în serviciu”, precizează experta.
Mariana Kalughin mai menţionează că atribuţiile primarului pot fi preluate, în caz de necesitate, doar de viceprimar, dacă această funcţie există, dar nu de secretarul consiliului local, acestea fiind două funcţii cu atribuţii distincte în cadrul administraţiei publice locale.
Fraţii care se ajută
Moldova Curată a mai descoperit un caz în care fratele şi sora, în calitate de angajator şi angajată, activează împreună. Este vorba despre Ion Ţurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, care continuă să lucreze cu sora sa în aceeaşi instituţie, ea fiind contabilă-şefă. Chiar dacă Comisia Naţională de Integritate a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situaţia nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) ar fi trebuit să-l acţioneze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluţionează amiabil acest conflict.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Invitație la masa rotundă „Legea privind liberalizarea...
Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md vă invită la masa rotundă „Legea privind liberalizarea capitalului: efecte economice și fiscale vs pericole de subminare a eforturilor anticorupție”, care va avea loc joi, 22 decembrie 2016, în sala de conferinţe a Hotelului „Jazz”.
Primarul nu dorește să mă angajeze, dar nici să mă info...
Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?
Secretariatul Parlamentului refuză în mod repetat să p...
Motivul invocat şi de această dată de către angajaţii Legislativului e că informaţia solicitată conţine date cu caracter personal şi că oferirea acesteia ar însemna „imixtiune în viaţa privată”. Experţii în finanţe publice, dar şi unii jurnalişti condamnă această atitudine a funcţionarilor şi spun că prin asemenea răspunsuri este sfidată legea.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Funcţia de mediator comunitar este incompatibilă cu man...
În localităţile din Republica Moldova populate compact sau mixt de persoane de etnie romă există deja de trei ani o funcţie nouă - cea de mediator comunitar. Acesta este angajat în primărie şi îşi ajută comunitatea în rezolvarea problemelor de incluziune socială sau educaţională. Deoarece este remunerat din bugetul primăriei, mediatorul comunitar nu poate deţine şi mandatul de consilier local.