Profil candidat: Liviu Vovc
Integritate în activitatea politică
Liviu Vovc (29 de ani) este vicepreședinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Este licențiat în arhitectură la Universitatea Tehnică din Moldova. Este unul dintre inițiatorii protestelor din 2015. Absolvent al Academiei Politice „Friedrich Ebert Stiftung”, a Școlii Tânărului Lider Politic ADEPT. În prezent este doctorand în Științe Politice și Sociale la Universitatea de Stat din Moldova.
Ziarul de Gardă scria în 2015, anul de constituire a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, că Liviu Vovc a activat în cadrul unei companii de construcții „Luvitan-Grup” S.R.L. Firma este specializată în servicii de iluminare, termoficare și ventilare. Liviu Vovc a declarat pentru Campania ”Parlament Curat” că firma a fost prima instituție la care a fost angajat în februarie 2015, în calitate de arhitect-proiectant. După ce s-a implicat activ în protestele stradale, Liviu Vovc spune că a fost nevoit să plece din companie în luna octombrie a aceluiași an, deoarece firma începuse să aibă diverse controale, iar acest fapt îi afecta activitatea.
Integritate în declararea averii și intereselor personale
Liviu Vovc nu a deținut funcții publice, de aceea nu are depuse declarații la ANI. El locuiește la Ialoveni, unde părinţii săi (tatăl Liviu Vovc a deținut mai mulți ani funcția de vicedirector al Institutului de Medicină Urgentă) deţin o casă de locuit cu o suprafaţă de 108 m. p., conform datelor cadastrale. De asemenea, potrivit ZdG, din martie 2015, familia Vovc deţine şi un apartament de 118 m. p. în Chişinău, într-un complex nou, construit de compania Dansicons în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”.
În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care se referă la veniturile din ultimii doi ani, 2017 și 2018. Liviu Vovc indică bursa sa, bursa soției, dar și salariul acesteia și o indemnizație primită de la CNAS. La proprietăți, Liviu Vovc declară două terenuri intravilane dobândite în anul 2016, și cote/părți în două apartamente. Dintr-un apartament de 49,5 m.p. el deține 1/3, iar din altul cu aceeași suprafață – deține o cotă de 1/9. Candidatul nu deține vehicule și nici cote/părți în întreprinderi.
Integritate în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Deși este membru și vicepreședinte al PPDA, potrivit rapoartelor prezentate la CEC, Liviu Vovc nu figurează cu donații către partid. Acesta a declarat pentru Campania ”Parlament Curat” că a cotizat anul trecut cu 240 de lei.
Cazier judiciar
Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Judecători de la CSJ cu proprietăţi au solicitat aparta...
Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală - la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.
Colectorii de declaraţii nu au respectat legea, iar CNI...
În cadrul fiecărei instituţii publice din ţară au fost desemnate persoane responsabile de colectarea, până la 31 martie, a declaraţiilor de avere şi de interese personale ale tuturor angajaţilor, subiecţi ai Legii privind declararea veniturilor şi proprietăţilor. După stocarea declaraţiilor, colectorii trebuiau să le expedieze Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în termen de 20 de zile de la primire, împreună cu extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor, precum şi informaţia privind încălcarea termenelor de declarare a veniturilor şi a proprietăţii. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, susţine că 90 la sută dintre colectori nu au prezentat la Comisie documentul de evidenţă a declaraţiilor şi cel de încălcare a termenului declarării averii şi intereselor personale. Prin urmare, Donciu solicită sancţionarea acestora.
Viorel Morari: Mi-am stabilit un termen: până la 1 augu...
Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.
După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, c...
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
