Funcţia de mediator comunitar este incompatibilă cu mandatul de consilier local
În localităţile din Republica Moldova populate compact sau mixt de persoane de etnie romă există deja de trei ani o funcţie nouă - cea de mediator comunitar. Acesta este angajat în primărie şi îşi ajută comunitatea în rezolvarea problemelor de incluziune socială sau educaţională. Deoarece este remunerat din bugetul primăriei, mediatorul comunitar nu poate deţine şi mandatul de consilier local.
În Moldova sunt doi consilieri locali de etnie romă şi ambii sunt femei: una este în oraşul Râşcani şi alta în comuna Chetrosu, raionul Drochia.
Varvara Duminică lucrează mediator comunitar pentru persoanele de etnie romă la Chetrosu din anul 2013, iar în vara anului trecut a fost aleasă consilier local pe lista Partidului Democrat (PDM). Ea afirmă că este presată de unii colegi consilieri să renunţe la funcţie, deoarece ar admite o ilegalitate. „Eu vreau să îmi ajut comunitatea de romi. De când activez mediator, s-a majorat numărul copiilor care merg la şcoală. Romii sunt mai activi acum în viaţa comunităţii, se implică în diferite activităţi sociale, culturale”, ne-a spus Varvara Duminică. Ea menţionează că legea nu prevede expres faptul că funcţia de asistent comunitar ar fi incompatibilă cu cea de ales local.
La rândul său, Mihail Gorbatîi, și el consilier local la Chetrosu, susţine că Varvara Duminică ar trebui să-și depună mandatul. ”Un angajat al primăriei nu poate deține şi funcţia de consilier. Ca atare, lucrătorii care primesc leafă de la primărie nu ar trebui să fie consilieri. Eu am lucrat şapte ani în calitate de primar şi ştiu aceste legi. Trebuie să-şi depună mandatul, să vină alt consilier. De unde a mai apărut această unitate, cu leafă din primărie? Ce, statul are bani? Dacă este de la PDM, li se permite totul”, a declarat Mihail Gorbatîi, consilier local independent.
Mediator comunitar și consilier local – funcţii incompatibile
Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), instituţia care examinează situaţiile de incompatibilitate, ne-a explicat că funcția de mediator comunitar nu este o funcţie publică, prin urmare, nu poate fi vorba despre o incompatibilitate. El a precizat că această problemă poate fi explicată şi soluţionată de Comisia Electorală Centrală (CEC). „Noi examinăm eventualele incompatibilităţi de funcţii care ar putea fi admise doar de subiecţii declarării. Mediatorul comunitar nu este în această categorie. CEC va examina situaţia prin prisma statutului alesului local”, a specificat preşedintele CNI.
La rândul său, Rodica Sârbu, şefa Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media de la CEC, precizează că mediatorii comunitari sunt angajaţi ai primăriei şi sunt remuneraţi din bugetul local, prin urmare se atestă o situaţie de incompatibilitate. „În conformitate cu prevederile art.7 alin (1) lit. c din legea 768 privind statutul alesului local, mandatul alesului local este incompatibil cu: calitatea de funcţionar public, de angajat în subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale (aparatul preşedintelui raionului, primării, primărie şi preturile municipiului Chişinău, direcţii, secţii şi alte subdiviziuni) etc. Prin urmare, aici apare incompatibilitatea, dar nimeni nu este în drept să interzică cuiva să candideze ca şi consilier. Dacă va apare o astfel de situaţie, persoana va demisiona din funcţia incompatibilă cu mandatul deţinut sau îşi va depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariţia incompatibilităţii”, ne-a explicat Rodica Sârbu.
În situaţia în care acest caz va ajunge în atenţia CEC, consiliera riscă să-şi piardă mandatul, deoarece nu a soluţionat incompatibilitatea în termen de o lună, aşa cum prevede legea.
Potrivit Regulamentului-Cadru cu privire la organizarea activităţii mediatorului comunitar, autorităţile publice locale instituie o astfel de funcţie în cazul în care în comunitatea respectivă îşi au domiciliul cel puţin 150 de persoane de etnie romă.
Mediatorul comunitar le facilitează acestora accesul la servicii de asistenţă socială, educaţie, asistenţă medicală, încadrare în câmpul muncii, documentare, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, alte servicii în caz de necesitate.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Se caută un judecător la Curtea Constituţională
Curtea Constituţională a Republicii Moldova are de patru luni un judecător lipsă. Guvernul, instituţia căreia îi revine misiunea să numească un magistrat, nu se grăbeşte să găsească un candidat potrivit. Între timp, s-a vehiculat că fotoliul ar urma să revină PCRM. Reprezentanţii partidului resping însă că şi-ar dori această funcţie. Experţii nu neagă totuşi existenţa unor jocuri de culise prin care s-ar încerca promovarea unui candidat pe criterii politice.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
Fostul edil al oraşului Ialoveni se vrea voluntar la CN...
Gheorghe Caracuian, ex-primarul oraşului Ialoveni, s-a aflat din nou în atenţia Comisiei Naţionale de Integritate. După ce acum doi, membrii Comisiei au constatat că fostul edil a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, în acest an Caracuian a fost verificat pentru că nu şi-ar fi declarat toată averea.
Conducerea raionului Ungheni, acuzată că promovează în...
În urma alegerilor din vara anului curent, în fruntea raionului Ungheni a fost numită șefa Organizației teritoriale a Partidului Democrat (PDM), Ludmila Guzun. Economist de profesie, anterior aceasta a ocupat funcția de vicepreședinte de raion și de viceprimar de Ungheni. A fost membră a Alianței Moldova Noastră (AMN) până la destrămarea partidului. Ulterior a făcut parte din PLDM, iar din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA ”Moldtelecom” Ungheni, a aderat la democrați. A plecat din funcția de viceprimar și a activat la întreprinderea ”Moldtelecom” până la alegerea sa în funcția de președinte de raion. Recent numele său a apărut într-un scandal în care este acuzată că promovează în funcţii-cheie persoane reieşind din apartenenţa politică a acestora.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.
Aici așteptăm comentariul tău!