Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili

Arhiva 13 martie 2014 949

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.



Printre parlamentarii cercetaţi de ANI se află deputaţii Petre Roman, Dorel Covaci, Ion Diniţa, Traian Dobrinescu, dar şi senatorii Laszlo Attila Klarik, Dumitru Marcel Bujor şi Mihai Niţa. Aleşii poporului sunt bănuiţi că, pe lângă funcţiile de demnitate publică, deţineau şi alte funcţii: de administratori de firme sau de reprezentanţi în Consiliile Judeţene, fapte neindicate în declaraţiile lor de avere şi de interese personale.

Cei 32 de parlamentari au dreptul să conteste actele emise de ANI. În cazul în care aceste acte nu vor fi atacate în instanţă, atunci aleşii poporului pot fi eliberaţi din funcţie, interzicându-li-se de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de până la 3 ani. Potrivit Codul Penal al României, „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Agenţia Naţională de Integritate din România este organul de control al averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate a fost adoptată în mai 2007, iar odată cu aplicarea ei, România a devenit prima ţară europeană care a creat o instituţie specializată în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor.

Lilia Zaharia
 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au manife...

„Nu legalizaţi corupţia!” „Nu legalizaţi banii furaţi!” „Nu amnistiei fiscale!”. Acesta sunt câteva mesaje care au fost transmise la un flashmob organizat în dimineaţa zilei de vineri, 16 decembrie, de către câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai unor formaţiuni politice. Manifestanţii au protestat în faţa Parlamentului, înainte de şedinţa în plen, faţă de adoptarea unor iniţiative legislative care prevăd liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. 

16 decembrie 2016
1244
Arhiva

Magistraţi cu condamnări la Curtea Europeană, evaluaţi...

Toţi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie notaţi până în prezent de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor au fost „răsplătiţi” cu calificativul „excelent”, deşi majoritatea acestor magistraţi se fac vinovaţi de condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în ultimii şase ani.

13 ianuarie 2014
1295
Arhiva

Profil candidat:Lilian Carp

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
1149
Arhiva

Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. AN...

Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.

12 august 2016
817
Arhiva

Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...

De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.

17 iulie 2015
890
Arhiva

Profil candidat: Oleg Creciun

Integritate în activitatea politică

09 februarie 2019
1005