Dacă ”pachetul de integritate” va trece de Parlament, consilierii locali vor trebui să depună declarații de avere și interese
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Consilierii locali nu depun în prezent declaraţii privind veniturile şi proprietăţile şi nici declaraţii de interese personale, deşi iau decizii ce vizează modul în care sunt administrate bunurile publice şi cum sunt cheltuiţi banii publici. Această situație s-ar putea schimba însă odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea privind declararea averii şi intereselor personale.
Votează proiecte de milioane
Consilierul independent din cadrul Consiliul municipal Chişinău, Ion Ştefăniţă, este de acord cu faptul că şi consilierii trebuie să îşi declare averile şi interesele. Dar consideră că pentru a preveni actele de corupţie, aceştia trebuie să fie remuneraţi mai bine pentru participările la şedinţe sau chiar să fie salarizați. ”Dat fiind faptul că se votează chestiuni funciare, contracte de milioane, cred că toți consilierii trebuie să semneze un document de integritate. Dar până atunci, cred că ei trebuie remunerați. Așa cum sunt deputații la nivel național, cam același nivel e și statutul nostru. Respectiv, acești consilieri nu s-ar lăsa corupți și influențați de anumite grupuri de interese”, a menționat Ion Ștefăniță. Potrivit lui, în prezent consilierii municipali primesc 200 de lei pentru participarea la o ședință, iar ședințele au loc, de obicei, o dată pe lună. ”De unde vreți integritate de la un consilier care primește 200 de lei pe lună, când el votează chestiuni de milioane?” se întreabă alesul local.
E important ca proiectele să nu fie denaturate în Parlament
Şi expertul anticorupţie, Ianina Spinei, de la Transparency International Moldova, crede că a fost necesară introducerea consilierilor în rândul subiecţilor care trebuie să depună declaraţii de avere şi interese. ”Foarte des se întâmplă ca anume consilierii locali să ia decizii în situații de conflict de interese, ei nu își declară interesele personale. Acum este important ca aceste proiecte de legi să ajungă în Parlament, să nu fie schimbate, denaturate, pentru că există o bănuială că se dorește cu rea intenție schimbarea conținutului acestor legi”, a declarat Ianina Spinei pentru Moldova Curată.
Noua legislaţie îi mai adaugă în lista subiecților declarărilor şi pe membrii nepermanenţi ai Comisiei Electorale Centrale.
Declarațiile vor fi depuse on-line
Proiectul de lege unifică modalitatea de depunere a acestor declaraţii, astfel încât, atât averile, cât şi interesele se vor regăsi în cadrul unui singur document, nu separat, ca în prezent. Declaraţiile vor putea fi depuse on-line şi pe hârtie până în anul 2018. Ulterior – numai pe internet, cu ajutorul semnăturii electronice, care ar urma să fie perfectată gratuit.
Un element nou îl constituie lărgirea cercului de persoane apropiate cu o nouă noţiune, cea de „concubin/concubină”, care este definită ca ”partenerul/partenera de sex opus cu care subiectul declarării a locuit în ultimul an fiscal”. Astfel, demnitarii vor trebui să declare şi veniturile, şi interesele acestora. Deşi, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, menţionat în cadrul şedinţei Guvernului din 3 februarie, când a fost votat proiectul de lege, că noţiuni noi sunt şi rudele de gradul al patrulea, de la părinți, frați, surori, până la bunici, nepoți, unchi şi mătuși, dar şi persoanele înrudite prin afinitate până la gradul II (cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră), acestea se regăsesc şi în actuala legislaţie.
Ce vor mai trebui să declare funcționarii?
Proiectul noii legi prevede și declararea unor proprietăți ce nu trebuiau indicate până acum în declarațiile de avere.
Este vorba despre numerarul în monedă națională sau valută străină care depășește suma de 20 000 lei și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. În acest caz suma nu va fi făcută publică. Vor trebui declarate și bunurile sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiectele de artă și de cult, obiectele care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal a căror valoare unitară depășește suma de 20 000 lei, deţinute personal sau de membrii familiei, colecțiile de artă, numismatică, filatelie, arme sau alte bunuri a căror valoare depăşeşte suma de 50 000 lei, deţinută personal sau de membrii familiei.
Vor mai trebui declarate drepturile patrimoniale deţinute personal sau de membrii familiei care decurg din drepturile de autor, brevete sau drepturi de proprietate intelectuală și contractele, inclusiv cele de asistenţă juridică, consultanţă şi civile încheiate sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiei/mandatului finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe ori încheiate cu societăţile comerciale cu capital de stat.
În premieră, în legislație este introdus termenul de beneficiar efectiv, adică persoana fizică ce controlează în ultimă instanță o altă persoană fizică sau juridică ori persoană în al cărei nume se realizează o tranzacţie sau se desfăşoară o activitate şi/sau care deţine direct sau indirect dreptul de proprietate sau controlul asupra unui bun.
Dacă în prezent declarațiile depuse nu mai pot fi completate după ce sunt depuse la CNI, noua lege le oferă subiecților declarării un termen de 30 de zile pentru a adăuga sau corecta datele indicate. În prezent, dacă sesizează deficienţe în completarea declaraţiei, persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor recomandă declarantului să o rectifice în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea acesteia.
”Pachetul de integritate” – cerut de europeni, amânat de guvernanți
Pachetul de legi ce vizează reformarea sistemului de verificare a averilor și intereselor demnitarilor, precum și a actualei Comisii Naționale de Integritate, numit și ”pachetul de integritate”, a cunoscut două tentative eșuate de a trece prin Guvern. La ultima ședință a executivului prezidată de ex-premierul Chiril Gaburici, din iunie 2016, vicepremierul pentru Reintegrare, desemnat din partea Partidului Democrat, Victor Osipov, a cerut ca pachetul de legi să nu fie pus la vot, pentru că nu ar avea susținere politică în Parlament. Ulterior, și Guvernul condus de Valeriu Streleț a amânat aprobarea acestor proiecte, în septembrie 2015. Premierul de atunci spunea că amânarea ar fi rezultatul unei înțelegeri între Guvern și Parlament pentru că această reformă să fie făcută simultan cu reforma Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție.
Pentru adoptarea pachetului de legi s-au pronunțat și reprezentanții societății civile, în timp ce 4 dintre cei 5 membri ai CNI s-au opus, argumentând că proiectul de reformare a instituției i-ar oferi prerogative prea largi președintelui Centrului Național de Integritate, așa cum urmează să se numească, după votarea definitivă a legii.
Totodată, plasarea pe agenda Guvernului și avizarea, la 2 februarie, a pachetului de legi referitoare la reformarea sistemului de integritate al Republicii Moldova se datorează condițiilor stabilite de Guvernul României Executivului de la Chișinău pentru acordarea primei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro promiși în anul 2015 Cabinetului Valeriu Streleț.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedinta raionului Făleşti, aleasă cu vot de aur
Raionul Făleşti este condus de democrata Iraida Bânzari. Alegerea ei în fruntea raionului i-a supărat pe consilierii socialişti şi pe cei din partidul lui Renato Usatîi, deoarece o consilieră din partidul lui Igor Dodon a plecat la democraţi, acesta fiind votul de aur.
La Cojușna, primarul s-a „distanțat” de cumnata care îi...
Primarul comunei Cojușna din raionul Strășeni este bănuit că ar admite un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe cumnata sa, care este directoarea Școlii de Arte din localitate. Primarul se jură că nu a știut că actualul cadru legislativ conține prevederi care ar interzice conflictul de interese.
Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...
În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.
Confirmat de CNI: achiziții contrare legii la Primăria...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, ar putea fi amedată de către CNA pentru admiterea situației de conflict de interese de 6 ori, adică de fiecare dată când întreprindere agricolă în care ea deține cote-părți a câștigat licitații organizate de Primărie. Acest caz a ajuns în atenția Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în urma publicării unui articol pe Moldova Curată. La ședința din 30 iunie CNI a stabilit că Valentina Nadulișneac ar fi trebuit să declare, în termen de 3 zile, așa cum prevede legea, interesul său personal legat de încheierea acestor tranzacții.
Încă o tergiversare! Nu a fost aleasă conducerea Autori...
Nici în ședința de astăzi, 31 iulie 2017, nu a fost ales președintele și vicepreședintele ANI. Din cei patru candidați înscriși în concurs, membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI au stabilit că doar dosarul lui Victor Strătilă a fost complet. Concursul a fost prejungit cu zece zile.
