CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.
Societatea civila și CNI: va fi dublare de competențe
Propunerea ca CSM să aibă dreptul de a verifica averile judecătorilor a venit din partea Centrului de reformă în sistemul judecătoresc, adică a unui grup de judecători care a elaborat mai multe proiecte de lege în domeniul justiției. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina electronică a Cosiliului Superior al Magistraturii, dar nu a fost depus deocamdată în Parlament.
O astfel de propunere este chiar periculoasă, a subliniat directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi. În opinia sa, dacă și CSM va avea dreptul să verifice averile judecătorilor, se va produce o dublare de competențe care s-ar putea solda, de fapt, cu lipsă de acțiune atât din partea CSM, cât și din partea CNI, și cu nesancționarea magistraților cu probleme de integritate. Totodată, Nadejda Hriptievschi a adus exemplul unor judecători care au fost promovați anterior de CSM, chiar dacă erau respinși de președinte pentru probleme de integritate.
”CSM are în competențe, la etapa de admitere a persoanelor în funcții de judecători, să le verifice averile, dar nu face acest lucru. Nu putem să credem că prin acordarea acestei atribuții adiționale lucrurile se vor îmbunătăți. Datorită garanțiilor de independență pe care le au judecătorii, este mai greu să faci acțiuni împotriva unui judecător deja numit în funcție, decât să iei suficiente măsuri împotriva celor care nu merită să ajungă în funcție”, a subliniat Nadejda Hriptievschi.
Și președintele Comisiei Naționale de Integritate, Anatol Donciu, crede că nu poate fi acceptată o astfel de propunere, pentru că ar putea apărea un conflict de competențe. ”Competențele fiecărei instituții trebuie să fie strict delimitate. CNI are rolul de a preveni corupția prin verificarea averilor și competențele CNI în acest domeniu sunt exclusive”, a declarat Anatol Donciu. El a adăugat că s-ar încălca principul egalității tuturor în fața legii, dacă judecătorii ar fi verificați de CSM, iar ceilalți demnitari – de CNI.
Micu: S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, dar nu este adevărat. Noi am putea reacționa mai rapid
Președintele Consiliului Superior al magistraturii, Victor Micu, a declarat pentru Moldova Curată că CSM nu intenționează să substituie CNI, care va avea dreptul în continuare să verifice averile judecătorilor, dar vrea să facă o verificare paralelă, ce nu va împiedica CNI să-și exercite atribuțiile.
”S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, nu este adevărat, la CSM se va face o verificare mai minuțioasă și mai rapidă a declarațiilor de avere ale judecătorilor”, a subliniat Victor Micu.
Magistratul a explicat că CSM, prin intermediul Colegiului disciplinar, va putea să aplice sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu își declară corect averile, de la mustrare, până la eliberarea din serviciu, pe când CNI are doar competența de a constata încălcarea regimului de declarare a averilor și de a expedia Procuraturii dosarele pentru a aplica sancțiuni penale.
”Dacă se demonstrează că un judecător a încălcat regimul de declarare a veniturilor și proprietăților, problema este că el are dreptul în continuare să activeze în sistemul judiciar cât este examinată cauza lui. Noi am putea reacționa mai rapid. Se întocmește o notă informativă, se expediază la Colegiul Disciplinar, care va examina sub toate aspectele, și judecătorul poate fi și eliberat din serviciu”, a declarat Victor Micu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.