CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.
Societatea civila și CNI: va fi dublare de competențe
Propunerea ca CSM să aibă dreptul de a verifica averile judecătorilor a venit din partea Centrului de reformă în sistemul judecătoresc, adică a unui grup de judecători care a elaborat mai multe proiecte de lege în domeniul justiției. Proiectul de lege a fost publicat pe pagina electronică a Cosiliului Superior al Magistraturii, dar nu a fost depus deocamdată în Parlament.
O astfel de propunere este chiar periculoasă, a subliniat directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi. În opinia sa, dacă și CSM va avea dreptul să verifice averile judecătorilor, se va produce o dublare de competențe care s-ar putea solda, de fapt, cu lipsă de acțiune atât din partea CSM, cât și din partea CNI, și cu nesancționarea magistraților cu probleme de integritate. Totodată, Nadejda Hriptievschi a adus exemplul unor judecători care au fost promovați anterior de CSM, chiar dacă erau respinși de președinte pentru probleme de integritate.
”CSM are în competențe, la etapa de admitere a persoanelor în funcții de judecători, să le verifice averile, dar nu face acest lucru. Nu putem să credem că prin acordarea acestei atribuții adiționale lucrurile se vor îmbunătăți. Datorită garanțiilor de independență pe care le au judecătorii, este mai greu să faci acțiuni împotriva unui judecător deja numit în funcție, decât să iei suficiente măsuri împotriva celor care nu merită să ajungă în funcție”, a subliniat Nadejda Hriptievschi.
Și președintele Comisiei Naționale de Integritate, Anatol Donciu, crede că nu poate fi acceptată o astfel de propunere, pentru că ar putea apărea un conflict de competențe. ”Competențele fiecărei instituții trebuie să fie strict delimitate. CNI are rolul de a preveni corupția prin verificarea averilor și competențele CNI în acest domeniu sunt exclusive”, a declarat Anatol Donciu. El a adăugat că s-ar încălca principul egalității tuturor în fața legii, dacă judecătorii ar fi verificați de CSM, iar ceilalți demnitari – de CNI.
Micu: S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, dar nu este adevărat. Noi am putea reacționa mai rapid
Președintele Consiliului Superior al magistraturii, Victor Micu, a declarat pentru Moldova Curată că CSM nu intenționează să substituie CNI, care va avea dreptul în continuare să verifice averile judecătorilor, dar vrea să facă o verificare paralelă, ce nu va împiedica CNI să-și exercite atribuțiile.
”S-a interpretat că CSM va proteja judecătorii, nu este adevărat, la CSM se va face o verificare mai minuțioasă și mai rapidă a declarațiilor de avere ale judecătorilor”, a subliniat Victor Micu.
Magistratul a explicat că CSM, prin intermediul Colegiului disciplinar, va putea să aplice sancțiuni disciplinare judecătorilor care nu își declară corect averile, de la mustrare, până la eliberarea din serviciu, pe când CNI are doar competența de a constata încălcarea regimului de declarare a averilor și de a expedia Procuraturii dosarele pentru a aplica sancțiuni penale.
”Dacă se demonstrează că un judecător a încălcat regimul de declarare a veniturilor și proprietăților, problema este că el are dreptul în continuare să activeze în sistemul judiciar cât este examinată cauza lui. Noi am putea reacționa mai rapid. Se întocmește o notă informativă, se expediază la Colegiul Disciplinar, care va examina sub toate aspectele, și judecătorul poate fi și eliberat din serviciu”, a declarat Victor Micu.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Integritatea persoanelor de pe listele electorale, o aș...
Liste noi, nume vechi. O mare parte a numelor de pe listele partidelor care candidează la alegerile din 30 noiembrie sunt deja bine cunoscute Comisiei Naționale de Integritate (CNI) sau chiar instituțiilor de drept. Moldova Curată a analizat profilul de integritate al primelor 20 de persoane de pe listele a cinci partide, care, potrivit sondajelor de opinie, vor trece pragul electoral, deci vor avea reprezentanți în Parlament.
Judecătoarea Camelia Bogdan: „Banii lasă urme. Produsul...
Camelia Bogdan, judecătoare la Curtea de Apel București, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului Moldova Curată despre măsurile care au ajutat România să obțină rezultate răsunătoare în lupta cu flagelul corupției. Magistrata a amintit și despre instrumentele pe care le folosește atât ea, cât și colegii săi pentru a reîntoarce în folosul societății bunurile care au ajuns ilegal în posesia celor dați pe mâna Justiției.
От села Чишмикиой на место депутата НСГ баллотируются о...
Все кандидаты от избирательного округа № 16 с. Чишмикиой – мужчины. Предприниматель Леонид Киося выдвигается от «Нашей Партии», а Партия Социалистов поддерживает Михаила Бербера. Третий конкурент, Виталий Карагиорги, выступает как независимый кандидат, хотя на последних предыдущих выборах в Народное Собрание Гагаузии (НСГ) в 2012 г. представлял либерал-демократов.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.