Primari cu interese şi averi ascunse

Arhiva 27 aprilie 2016 2241
Imagine simbol

După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.



Primarul satului Trifeşti din raionul Rezina, Mihai Budurin, nu a depus niciuna dintre cele două declaraţii atunci când a venit în funcţie. Alesul local spune că nu ştia că aceste documente trebuiau completate atunci când a venit la primărie. „Eu am depus declaraţia când am candidat, dar şi în luna martie curent. Sunt la primul mandat”, a declarat Mihai Budurin.

Cu mama la primărie

Întâmplător sau nu, de mai mult de jumătate de an, mama sa, Viorica Budurin, îi este în subordine primarului din Trifești, ea activând în funcţia de perceptor fiscal.

Alesul local a declarat anterior pentru ziarul regional „Cuvântul”  că a venit în funcţie ca să fie primar, nu ca să-și concedieze mama. Comisia Naţională de Integritate(CNI) s-a autosesizat în baza articolului, iar recent a constatat că primarul din Trifeşti a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, deoarece nu a declarat despre faptul că activează în aceeaşi instituţie cu mama sa. „Ce să fac, voi plăti amenda și mă voi conforma deciziei CNI. Cred că mama va pleca din funcție”, a declarat alesul local pentru Moldova Curată.

Alinierea în PDM

Mihai Budurin a candidat independent și este la primul mandat. La scurt timp după scrutin, el a anunțat că aderă la Partidul Democrat din Moldova (PDM), spunând că a luat această decizie pentru ca localitatea sa să aibă şansa de a se dezvolta. „Din momentul aderării la PDM a primarului, satul Trifeşti se aliniază celor mai dezvoltate localităţi, din punct de vedere al investiţiilor şi proiectelor de dezvoltare», a precizat Mihai Budurin într-un mesaj pe Facebook.

Alt primar fără declaraţii

Spre deosebire de colegul său din Trifeşti, primarul comunei Brânzenii Noi din raionul Teleneşti, Veaceslav Tcaciuc, se află la conducerea localităţii pentru al doilea mandat. El a candidat pe listele Partidului Liberal, câştigând scrutinul din al doilea tur, cu peste 60 la sută din voturi.

Deşi este la al cincilea an în calitate de primar și are experiența depunerii a câte două declarații în fiecare an, una de avere şi alta de interese personale, după ce a fost reales înfuncţia publică, Veaceslav Tcaciuc nu a depus din nou declaraţii la CNI pentru ultimul an. Primarul susține că nu vede sens să depună declaraţia în luna martie, iar apoi peste câteva luni, să facă același lucru. „Nu înţeleg de ce să repeţi acelaşi lucru. Cred că e o greşeală. De la mine ce se cere? Ce se putea schimba într-un an? Eu nici casa nu am măcar…”, afirmă primarul.

La rândul său, Adela Griciuc, şefa Direcţiei control interese personale din cadrul CNI, spune că declaraţiile depuse în luna martie 2015 şi cele care trebuie completate după alegerile locale din vara trecută nu sunt aceleaşi. „După alegerea în funcţia de primar, subiecţii declarării trebuiau să indice în declaraţiile de avere, dar şi în cele de interese personale, venitul obţinut pentru anul 2014, însă proprietăţile (bunurile imobile, mobile şi activele financiare) să fie indicate până la momentul completării documentului”, explică funcţionara din cadrul CNI.

Expertă CRJM: „Persoana care vine în funcţie publică trebuie să cunoască legea”

Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, afirmă că declaraţiile aleşilor locali precum că nu au ştiut despre faptul că trebuie să completeze declaraţii de avere şi interese la început de mandat pot fi calificate ca aberaţii. „Atunci când a candidat, persoana trebuia să ştie care sunt atribuţiile şi obligaţiile sale atunci când va veni într-o funcţie publică. Aşa se întâmplă când unii dintre ei lucrează în aceeaşi instituţie cu rudele lor şi apoi când sunt depistaţi de CNI, motivează că nu au ştiut că este o ilegalitate”, menţionează experta CRJM.

Potrivit CNI, peste 30 la sută din aleşii locali nu şi-au depus declaraţiile de avere şi interese personale, după ce au venit în funcţie după alegerile locale din vara trecută. Potrivit legislaţiei, subiecţii declarării sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii. În situaţia în care aceştia au depăşit acest termen, membrii CNI declanşează din oficiu procedura de control.

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea...

Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.

22 iunie 2015
1868

Incompatibilitate de funcţii? Preşedintele raionului Şt...

Nicolae Molozea, preşedintele raionului Ştefan Vodă, deţine în prezent şi funcţia de administrator al unei firme, fapt interzis de lege. Actualul demnitar ar fi fost în incompatibilitate de funcţii şi atunci când era deputat, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Nicolae Molozea spune însă că el este administrator doar în acte, în realitate această firmă nu activează.

06 noiembrie 2015
2405

PROFIL CANDIDAT: Nicolae Molozea

Integritatea în activitatea politică

11 februarie 2019
2247

Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...

Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții. 

14 martie 2016
2173

ANC de la București confirmă că deputații socialiști nu...

Deputații socialiști cu pașaport românesc care au declarat acum jumătate de an că au depus cereri să li se retragă cetățenia română nu au făcut, de fapt, acest lucru. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România anunță că nici unul dintre cei șase parlamentari socialiști din Legislativul de la Chișinău nu au depus astfel de cereri.

05 ianuarie 2018
1639

Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...

Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii  de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF).  Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.

15 ianuarie 2018
2152