Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Primarul satului Trifeşti din raionul Rezina, Mihai Budurin, nu a depus niciuna dintre cele două declaraţii atunci când a venit în funcţie. Alesul local spune că nu ştia că aceste documente trebuiau completate atunci când a venit la primărie. „Eu am depus declaraţia când am candidat, dar şi în luna martie curent. Sunt la primul mandat”, a declarat Mihai Budurin.
Cu mama la primărie
Întâmplător sau nu, de mai mult de jumătate de an, mama sa, Viorica Budurin, îi este în subordine primarului din Trifești, ea activând în funcţia de perceptor fiscal.
Alesul local a declarat anterior pentru ziarul regional „Cuvântul” că a venit în funcţie ca să fie primar, nu ca să-și concedieze mama. Comisia Naţională de Integritate(CNI) s-a autosesizat în baza articolului, iar recent a constatat că primarul din Trifeşti a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, deoarece nu a declarat despre faptul că activează în aceeaşi instituţie cu mama sa. „Ce să fac, voi plăti amenda și mă voi conforma deciziei CNI. Cred că mama va pleca din funcție”, a declarat alesul local pentru Moldova Curată.
Alinierea în PDM
Mihai Budurin a candidat independent și este la primul mandat. La scurt timp după scrutin, el a anunțat că aderă la Partidul Democrat din Moldova (PDM), spunând că a luat această decizie pentru ca localitatea sa să aibă şansa de a se dezvolta. „Din momentul aderării la PDM a primarului, satul Trifeşti se aliniază celor mai dezvoltate localităţi, din punct de vedere al investiţiilor şi proiectelor de dezvoltare», a precizat Mihai Budurin într-un mesaj pe Facebook.
Alt primar fără declaraţii
Spre deosebire de colegul său din Trifeşti, primarul comunei Brânzenii Noi din raionul Teleneşti, Veaceslav Tcaciuc, se află la conducerea localităţii pentru al doilea mandat. El a candidat pe listele Partidului Liberal, câştigând scrutinul din al doilea tur, cu peste 60 la sută din voturi.
Deşi este la al cincilea an în calitate de primar și are experiența depunerii a câte două declarații în fiecare an, una de avere şi alta de interese personale, după ce a fost reales înfuncţia publică, Veaceslav Tcaciuc nu a depus din nou declaraţii la CNI pentru ultimul an. Primarul susține că nu vede sens să depună declaraţia în luna martie, iar apoi peste câteva luni, să facă același lucru. „Nu înţeleg de ce să repeţi acelaşi lucru. Cred că e o greşeală. De la mine ce se cere? Ce se putea schimba într-un an? Eu nici casa nu am măcar…”, afirmă primarul.
La rândul său, Adela Griciuc, şefa Direcţiei control interese personale din cadrul CNI, spune că declaraţiile depuse în luna martie 2015 şi cele care trebuie completate după alegerile locale din vara trecută nu sunt aceleaşi. „După alegerea în funcţia de primar, subiecţii declarării trebuiau să indice în declaraţiile de avere, dar şi în cele de interese personale, venitul obţinut pentru anul 2014, însă proprietăţile (bunurile imobile, mobile şi activele financiare) să fie indicate până la momentul completării documentului”, explică funcţionara din cadrul CNI.
Expertă CRJM: „Persoana care vine în funcţie publică trebuie să cunoască legea”
Nadejda Hriptievschi, juristă la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, afirmă că declaraţiile aleşilor locali precum că nu au ştiut despre faptul că trebuie să completeze declaraţii de avere şi interese la început de mandat pot fi calificate ca aberaţii. „Atunci când a candidat, persoana trebuia să ştie care sunt atribuţiile şi obligaţiile sale atunci când va veni într-o funcţie publică. Aşa se întâmplă când unii dintre ei lucrează în aceeaşi instituţie cu rudele lor şi apoi când sunt depistaţi de CNI, motivează că nu au ştiut că este o ilegalitate”, menţionează experta CRJM.
Potrivit CNI, peste 30 la sută din aleşii locali nu şi-au depus declaraţiile de avere şi interese personale, după ce au venit în funcţie după alegerile locale din vara trecută. Potrivit legislaţiei, subiecţii declarării sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii. În situaţia în care aceştia au depăşit acest termen, membrii CNI declanşează din oficiu procedura de control.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Cazul Nistor Grozavu: Curtea de Apel a constatat lipsa...
Viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat la 1 octombrie 2015 existența unui conflict de interese, nu va fi sancționat, deoarece Curtea de Apel Chișinău a anulat actul de constatare al CNI. Comisia a stabilit că funcționarul ar fi trebuit să-și declare interesul personal atunci când a semnat un certificat de urbanism obținut de un agent economic din Chișinău, bazat pe un plan semnat și de soția sa, care este specialist în cadrul secției arhitectură.
Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Consti...
Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.
Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. AN...
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
