Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
Recent, în cadrul primăriei din municipiul Bălţi, la etajul unde se află birourile conducerii instituţiei, a fost instalat un lacăt cu cifru care restricţionează accesul persoanelor străine. Săptămâna trecută, ziarul regional „SP” a publicat un material în care menţiona că, pentru a intra la etajul trei al instituţiei, angajaţii vor avea nevoie de o cheie electronică sau vor trebui să sune la uşă.
Idee (ne)chibzuită
Consilierii locali afirmă că ei nu au o astfel de cheie pentru a putea avea acess în primărie şi sunt de părere că ideea conducerii de a pune un astfel de lacăt este nechibzuită. „Nu cred că cea mai arzătoare problemă a primăriei constă în acest lacăt. Conducerea ar trebui să soluţioneze întrebări mult mai importante. Funcţionarii nu au de ce se teme de cetăţeni”, afirmă Igor Savin, consilier local din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM).
De aceeaşi părere este şi Vladimir Ghiţu, consilier local din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Acesta susţine că administraţia oraşului dă dovadă de o lipsă totală de transparenţă. „Ce înseamnă ca funcţionarii să fie izolaţi de cetăţeni? Unde este acea legătură dintre alegător şi ales? În ţările dezvoltate, majoritatea pereţilor instituţiilor publice sunt din sticlă organică, la noi însă cetăţeanul va trebui să stea în faţa unei uşi blindate şi a unui lacăt”, spune consilierul PLDM.
Lacătul codificat – în faţa corupţiei
La rândul său, Octavian Mahu, viceprimarul municipiului Bălţi, spune că instalarea acestui lacăt codificat are menirea de a preveni eventualele acte de corupţie în cadrul instituţiei. „La etajul al treilea se află şi Direcţia proprietate municipală şi relaţii funciare. În aşa fel, funcţionarii publici nu vor avea posibilitatea să „negocieze” cu cetăţenii perfectarea sau reperfectarea unor acte. Prin urmare, la primul etaj este un ghişeu unde oamenii aduc actele, iar acestea sunt transmise direcţiei solicitate de persoană. După o perioadă, cetăţenii îşi vor ridica actele tot de la acest ghişeu”, explică viceprimarul. Acesta mai menţionează că ideea instalării unui astfel de lacăt a fost a adminstraţiei primăriei, iar iniţiativa nu a fost discutată în cadul Consiliului local.
Ianina Spinei, expertă la Transparency International-Moldova susţine că această iniţiativă a conducerii municipiului Bălţi nu este inspirată, iar corupţia într-o instituţie publică nu poate fi prevenită prin instalarea unui lacăt.
Menţionăm că majoritatea consilierilor locali din Bălţi sunt din partea Partidului Comuniştilor din Moldova (PCRM), din aceeaşi fracţiune făcând parte şi cei din conducerea municipiului Bălţi: primarul Vasile Panciuc şi viceprimarii Octavian Mahu şi Alexandr Usatîi.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un c...
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Maşinile Consiliului Raional din Rezina, la ele „acasă”
Acum două luni, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, a emis o dispoziţie potrivit căreia funcţionarii publici din cadrul Consiliului Raional nu mai au dreptul să parcheze maşinile de serviciu, pe timp de noapte sau în zilele de odihnă, în garajele personale cum o făceau anterior. Aceştia sunt obligaţi să le parcheze într-un loc special amenajat pe teritoriul şcolii tehnice auto din Rezina, pentru ca maşinile să nu fie utilizate de către funcţionarii publici în scopuri personale.
Judecătoarea Nina Traciuc a examinat o cauză în care er...
Nina Traciuc, magistrat la Curtea de Apel Chişinău, a judecat o cauză în care era implicată firma de construcţii „Basconslux” SRL, cu care ea are încheiat un contract de investiţii. Judecătoarea este unul dintre beneficiarii unui proiect de investiții prin care judecătorii au obținut apartamente la un preţ redus în municipiul Chişinău. Experţii spun că în acest caz judecătoarea ar fi trebuit să declare raporturile juridice dintre ea şi firma respectivă, ca apoi un complet de magistrați să decidă dacă este motiv ca Nina Traciuc să fie recuzată.
Studiu: partidele, Parlamentul şi sistemul de justiție...
Riscurile de corupţie compromit progresele democratice în Republica Moldova, este concluzia experţilor Transparency International-Moldova, formulate în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI). Raportul a fost lansat marţi, 29 iulie. Specialiştii au evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii și autorităţi.
Aici așteptăm comentariul tău!