Lacăt codificat la primăria din Bălţi
Uşa de la etajul trei al primăriei municipiului Bălţi, etaj unde se află birourile primarului, viceprimarului şi al secretarului consiliului local, este securizată, la intrare fiind instalat un lacăt codificat. Consilierii locali din opoziţie susţin că această acţiune întreprinsă de către conducerea municipiului Bălţi îngrădeşte accesul populaţiei într-o instituţie publică. Administraţia oraşului, însă, afirmă că instalarea acestui obstacol este o metodă de prevenire a eventualelor tentative de corupere a funcţionarilor publici din partea cetăţenilor.
Recent, în cadrul primăriei din municipiul Bălţi, la etajul unde se află birourile conducerii instituţiei, a fost instalat un lacăt cu cifru care restricţionează accesul persoanelor străine. Săptămâna trecută, ziarul regional „SP” a publicat un material în care menţiona că, pentru a intra la etajul trei al instituţiei, angajaţii vor avea nevoie de o cheie electronică sau vor trebui să sune la uşă.
Idee (ne)chibzuită
Consilierii locali afirmă că ei nu au o astfel de cheie pentru a putea avea acess în primărie şi sunt de părere că ideea conducerii de a pune un astfel de lacăt este nechibzuită. „Nu cred că cea mai arzătoare problemă a primăriei constă în acest lacăt. Conducerea ar trebui să soluţioneze întrebări mult mai importante. Funcţionarii nu au de ce se teme de cetăţeni”, afirmă Igor Savin, consilier local din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM).
De aceeaşi părere este şi Vladimir Ghiţu, consilier local din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Acesta susţine că administraţia oraşului dă dovadă de o lipsă totală de transparenţă. „Ce înseamnă ca funcţionarii să fie izolaţi de cetăţeni? Unde este acea legătură dintre alegător şi ales? În ţările dezvoltate, majoritatea pereţilor instituţiilor publice sunt din sticlă organică, la noi însă cetăţeanul va trebui să stea în faţa unei uşi blindate şi a unui lacăt”, spune consilierul PLDM.
Lacătul codificat – în faţa corupţiei
La rândul său, Octavian Mahu, viceprimarul municipiului Bălţi, spune că instalarea acestui lacăt codificat are menirea de a preveni eventualele acte de corupţie în cadrul instituţiei. „La etajul al treilea se află şi Direcţia proprietate municipală şi relaţii funciare. În aşa fel, funcţionarii publici nu vor avea posibilitatea să „negocieze” cu cetăţenii perfectarea sau reperfectarea unor acte. Prin urmare, la primul etaj este un ghişeu unde oamenii aduc actele, iar acestea sunt transmise direcţiei solicitate de persoană. După o perioadă, cetăţenii îşi vor ridica actele tot de la acest ghişeu”, explică viceprimarul. Acesta mai menţionează că ideea instalării unui astfel de lacăt a fost a adminstraţiei primăriei, iar iniţiativa nu a fost discutată în cadul Consiliului local.
Ianina Spinei, expertă la Transparency International-Moldova susţine că această iniţiativă a conducerii municipiului Bălţi nu este inspirată, iar corupţia într-o instituţie publică nu poate fi prevenită prin instalarea unui lacăt.
Menţionăm că majoritatea consilierilor locali din Bălţi sunt din partea Partidului Comuniştilor din Moldova (PCRM), din aceeaşi fracţiune făcând parte şi cei din conducerea municipiului Bălţi: primarul Vasile Panciuc şi viceprimarii Octavian Mahu şi Alexandr Usatîi.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
La ANI au ajuns primele declaraţii de avere depuse după...
Până în prezent la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) au fost înregistrate circa şase mii de declaraţii de avere şi interese personale pentru anul 2016. Conducerea ANI a declarat pentru Moldova Curată că în acest an se aşteaptă a fi înregistrate circa 70 de mii de declaraţii de avere şi interese.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
