“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine

Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman. 

CNI a început controlul pe numele lui Gofman după ce în luna martie anul trecut, Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie potrivit căreia, Mihail Gofman ar fi cel mai bogat angajat la CNA. La trei luni de la publicare, CNI a adoptat un act de constatare în care a menţionat că la capitolul bunuri imobile nu s-au stabilit divergenţe şi a făcut trimitere la informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Anul trecut însă patru membri ai CNI s-au adresat cu o scrisoare la CNA, specificând faptul că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman. Ei invocau  conflictul de interese, argumentând că documentul de clasare a cauzei a fost semnat de însuşi Anatolie Donciu, preşedintele CNI, cu toate că fiul lui, Alexandru, era subalternul direct al lui Mihail Gofman.

Valoarea cadastrală a apartamentului situat pe bd. Ştefan cel mare şi Sfânt din Chişinău

Magazin de 3 milioane de lei, trecut în acte cu un preţ de 60 de ori mai mic

Valoarea cadastrală a terenurilor situate în Durleşti

Deşi CNI a clasat acest caz, totuşi există divergenţe vizibile între valoarea cadastrală a bunurilor imobile indicate de Gofman în formular şi valoarea din baza de date de la Cadastru. Astfel, potrivit declaraţiei de avere a ofiţerului, o construcţie cu suprafaţa totală de peste 122 metri pătraţi de pe strada Serghei Lazo din capitală ar valora peste 57 de mii de lei. În realitate, potrivit datelor de la Cadastru, această construcţie este de fapt un magazin cu suprafaţa de 244 metri pătraţi şi valorează circa 3 milioane 354 de mii de lei. Astfel, valoarea bunului ar fi fost diminuată de circa 59 de ori.

La aceeaşi adresă, Gofman a mai cumpărat, în acelaşi an, un teren cu valoarea cadastrală de circa 591 de mii de lei. El însă indică în declaraţia de avere valoarea de peste o mie de lei.

Apartament de peste 180 de m.p. în centrul Chişinăului, cumpărat cu o sută de mii de lei

Totodată, două loturi de teren situate în oraşul Durleşti, cumpărate tot în anul 2012, au valoarea cadastrală totală de circa 197 de mii de lei, însă Gofman indică în declaraţia de avere o valoare totală de peste trei mii de lei.

Mihail Gofman menţionează sume foarte mici şi la bunul imobil situat pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din municipiul Chişinău. Apartamentul de circa 186 m.p. din centrul capitalei are, potrivit datelor de la Cadastru, o valoare de aproximativ un milion 190 de mii de lei. Mihail Gofman îl evaluează însă cu suma de 102 de mii de lei.

Mihail Gofman a refuzat să comenteze valorile bunurilor imobile indicate în declaraţia de avere pentru anul 2013. “CNI şi Procuratura Anticorupţie s-au expus asupra acestor bunuri şi nu au depistat nereguli”, a declarat fostul angajat CNA.

CNI nu îşi respectă propria instrucţiune

Lilian Chişca, şeful Direcţiei control venituri şi proprietate de la CNI, dă vina pe cadrul legislativ lacunar, care nu ar impune o modalitate precisă de declarare a bunurilor aflate în posesie. “Este o contradicţie legislativă cu care ne confruntăm de multe ori. În legea care prevede declararea averilor e menţionat că subiectul declarării trebuie să indice valoarea bunului în conformitate cu datele din actul de posesie, însă în formularul de declarare a averii, rubrica cere indicarea valorii cadastrale a acestuia. Aşa că subiectul declarării indică ori valoarea cadastrală a bunului, ori cea contractuală. Unele persoane se conduc după lege, altele -  după formularul declarării”, afirmă Lilian Chişca.

La rândul său, Lilia Ioniţă, coordonator de proiect la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), afirmă însă că CNI ar trebui să verifice valoarea cadastrală a unui bun imobil în condițiile în care această proprietate este inclusă în Registru bunurilor imobile. Astfel, potrivit articolului 6 al Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, evaluarea proprietăţii se efectuează potrivit datelor din formularul anexă, document în care se indică valoarea cadastrală a bunului imobil. Reprezentanta CAPC mai adaugă că acest lucru este stipulat şi în Instrucţiunea privind modul de completare a declarațiilor cu privire la venituri și propritetate, document adoptat de CNI, potrivit căruia la rubrica “valoarea cadastrală” se indică valoarea estimată a clădirii conform Registrului bunurilor imobile sau conform avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare eliberat anual de organul fiscal”.

Totodată, Lilia Ioniţă menţionează că în formularul de declarare a avere se indică costul unui bun doar în cazul în care acesta nu este evaluat cadastral. Ea mai spune însă că la noi a devenit o obișnuință ca în actele de dobândire a proprietăţii să fie indicată o sumă mai mică. “Vedem că se perpetuează o situaţie foarte interesantă: în actele de dobândire a proprietăţilor, foarte des, se indică preţuri cu mult mai mici, chiar comparativ cu valoarea de piaţă. Aceste tranzacţii, în mare parte, trec pe la notari, iar din câte ştiu, persoanele preferă să arate un preţ mai mic, pentru a fi taxate mai puţin pentru serviciile notariale şi pentru a plati mai puţine impozite. Prin urmare, aici e vorba nu doar de situaţia că ei vor să ascundă ceva, dar şi de faptul că această valoare se diminuează intenţionat. Asta avem acum. Când se va schimba această procedură, nu ştiu”, conchide Lilia Ioniţă.

În prezent, Mihail Gofman se judecă cu CNA, motivând că a fost demis ilegal. 

Lilia Zaharia