Cu integritatea pătată şi afaceri dubioase promovat la şefia Fiscului
Ion Prisăcaru, 56 de ani, de profesie economist, proaspătul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), promovat în funcţie de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), nu este nici pe departe curat la capitolul integritate.
În campania electorală din iulie 2009, numele lui Ion Prisăcaru a figurat în Lista Neagră a candiaţilor compromişi, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) pe baza a 7 criterii de integritate. Prisăcaru a candidat atunci pentru fotoliul de deputat în Parlamentul R. Moldova, pe lista Partidului Social Democrat. În declaraţiile sale pe venituri şi proprietate depuse la CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat discrepanţe evidente în ce priveşte venitul şi proprietăţile pe care le deţine, dar şi pentru că în perioada cât a condus Inspectoratul Fiscal de Stat numele său a fost vizat în câteva rapoarte ale Curţii de Conturi în legătură cu gestionarea incorectă a mijloacelor publice. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Ion Prisăcaru a candidat pe lista PLDM.
Proces de judecată
După alegerie parlamentare din 2009, când PSD nu a trecut pragul electoral, acumulând ceva mai puţin de 2 % din voturi, Ion Prisăcaru a acţionat în judecată toate cele 7 organizaţii neguvernamentale care formează ICPC pe motiv că i-au fost lezate onoarea şi demnitatea prin faptul că numele său a figurat în lista candidaţilor compromişi. În februarie 2010, ICPC a obţinut câştig de cauză în procesul pornit de Ion Prisăcaru.
Promovat la CNI, dar retras la presiunea societăţii civile
Acum un an, în mai 2012, Ion Prisăcaru este promovat, din partea PLDM, la funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Integritate. Organizaţiile membre ale ICPC şi-au exprimat atunci nedumerirea în legătură cu faptul că la desemnarea candidaţilor pentru Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu s-a ţinut cont de imaginea publică şi integritatea persoanelor promovate pentru funcția de membru al CNI. „Or, tocmai calitatea membrilor constituie o condiţie esenţială pentru realizarea obiectivelor Comisiei Naţionale de Integritate, iar aplicarea unor proceduri deschise şi transparente în selectarea membrilor CNI sunt menite să sporească încrederea societăţii în voinţa politică atât a majorităţii, cât şi a opoziţiei parlamentare de a asigura integritatea în exercitarea funcțiilor publice”, se arată într-un apel public făcut de ICPC http://www.old.moldovacurata.md/?mod=page&id=9. În legătură cu acest fapt, ICPC a cerut parlamentarilor să revadă lista candidaturilor desemnate pentru funcţia de membru al CNI şi să promoveze persoane cu o reputaţie ireproşabilă, întrucât CNI are misiunea importantă de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, şi al declaraţiilor de interese ale demnitarilor publici, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţie de conducere.
La presiunea societăţii civile, PLDM a retras candidatura lui Ion Prisăcaru din componenţa CNI.
În iunie 2013, nu s-a mai ţinut cont de petele de pe integritatea lui Ion Prisăcaru, el fiind promovat în funcţia de director al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din partea PLDM, la doar o zi după ce ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, a semnat cererea de demisie a lui Nicolae Vicol, care fusese suspendat din funcţie în legătură cu un dosar penal în care este cercetat pentru corupere pasivă, abuz în serviciu şi interceptarea ilegală a telefoanelor subalternilor săi.
Casa de milioane şi afacerile de familie ale şefului de la FISC
Într-o anchetă de presă, efectuată de Ziarul de Gardă, se arată că „Ion Prisăcaru deţine o casă cu două niveluri şi o terasă în cartierul de elită de la Telecentru, situată pe str. Pietrarilor, în apropiere de str. Ciocârliei, estimată la 6 milioane de lei. Şeful FISC-ului a intrat în posesia imobilului prin intermediul unei firme la care este fondator, pe când deţinea funcţia de director pe economie la SA «Tutun–CTC». Familia Prisăcaru conduce mai multe firme care au semnat zeci de contracte cu statul. Totodată, familia şefului IFPS este proprietara unei pensiuni de la Vadul lui Vodă”.
Palatul de la Telecentru, un apartament şi o pensiune
Ziarul de Gardă mai scrie că, deşi potrivit Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor, şefii serviciilor de stat şi adjuncţii acestora sunt obligaţi să depună Declaraţia în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, Ion Prăsăcaru a evitat să-şi facă publice veniturile şi proprietăţile. El a depăşit deja de două ori termenul legal de depunere a acestor acte. Nici până astăzi, pe www.fisc.md nu a fost postată Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a noului şef al acestei instituţii. „La adjuncţii IFPS sunt. Dar dl Prisăcaru nu a lucrat anul trecut la noi. Deja o să depună la anul, pentru 2013. El nu trebuie să depună acum declaraţia”, a declarat Maria Bernevec, responsabilă de comunicare cu presa la IFPS, pentru ZDG.
Afacerile de familie
Şeful IFPS este fondator la „Ecofin-Audit-Service” SRL şi „Ecofin-Consult-Evaluare” SRL, două firme care acordă servicii de consultanţă în domeniul auditului, evidenţei contabile şi desfăşoară activităţi de intermediere pentru cumpărarea, vânzarea, schimbul şi închirierea locuinţelor şi altor bunuri imobile cu destinaţie neproductivă. Firma de audit „Ecofin-Audit-Service” SRL, la care Ion Prisăcaru este şi director general, a semnat contracte şi a oferit servicii mai multor instituţii cu capital privat şi de stat, printre care şi SA „Moldova Gaz”, SA „Red Union Fenosa”, SA „Moldtelecom”, SA „Tutun-CTC”, ÎS „Centrul de Telecomunicaţii Speciale”, dar şi ÎS „Fiscservinform”, o instituţie fondată de IFPS.
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, soţia şefului IFPS, Maria Prisăcaru, este administratoare la Filiala „REMIZ” a BC „Moldindconbank” SA, iar fiul său, Viorel Prisăcaru, este fondator a șase firme care desfăşoară activităţi de audit, activităţi cu restaurante, baruri, cazare, închirierea mijloacelor de transport pe apă fără echipaj.
Şeful FISC are datorii de 5,6 milioane de lei la bancă
Potrivit datelor de la Cadastru, Ion Prisăcaru are datorii la două bănci din R. Moldova în sumă totală de 5,6 milioane de lei. Astfel, suma de 4,4 milioane de lei a luat-o prin contract de credit de la BC „Moldindconbank” SA, bancă la care soţia şefului de la IFPS este administratoare, iar suma de 1,2 milioane de lei a luat-o prin contract de credit de la BC „Victoriabank” SA. În acest context, Ion Prisăcaru a pus în gaj atât casa de milioane de pe str. Pietrarilor, cât şi apartamentul de pe str. Mihail Sadoveanu.
Mai multe despre averea şi afacerile de familie ale lui Ion Prisăcaru citiţi aici.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Încă o tergiversare! Nu a fost aleasă conducerea Autori...
Nici în ședința de astăzi, 31 iulie 2017, nu a fost ales președintele și vicepreședintele ANI. Din cei patru candidați înscriși în concurs, membrii Consiliului de Integritate din cadrul ANI au stabilit că doar dosarul lui Victor Strătilă a fost complet. Concursul a fost prejungit cu zece zile.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
В селе Авдарма депутатами Народного Собрания Гагаузии х...
20 ноября голоса двух с лишним тысяч избирателей села Авдарма (округ №11) Комратского района разделятся между двумя кандидатами в депутаты НСГ: лесником Иваном Трандафиловым, представляющим Соцпартию, и директором лицея Еленой Карамит, которая баллотируется как независимый кандидат.
S-a retras dintr-o afacere prosperă ca să devină preşed...
După alegerile locale din vara anului curent, în fruntea raionului Străşeni a fost ales democratul Mihai Popa. Psiholog de profesie, Popa s-a lansat în politică la scurt timp după ce a început să facă afaceri. Este fondator a două firme care se ocupă de comerț. Iniţial a fost membru al Partidului Social-Democrat, iar din 2009 este membru al Partidului Democrat (PDM). În prezent este şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a acestui partid.
Mai mulți magistrați se judecă cu CNAS pentru a obține...
După ce acum trei ani salariile judecătorilor au fost majorate substanțial, mai mulți magistrați pensionari, dar care continuă să muncească în sistem, s-au ales și cu pensii majorate, care se ridică la cel puțin 12 mii de lei. De regulă, ei obțin aceste pensii după ce dau în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Unii au obținut deja câștig de cauză, iar alții încă se judecă. În prezent CNAS are pe rol 4 cauze care vizează recalcularea pensiei de magistrat, potrivit unei note informative expediate portalului Moldova Curată.
