Cu integritatea pătată şi afaceri dubioase promovat la şefia Fiscului
Ion Prisăcaru, 56 de ani, de profesie economist, proaspătul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), promovat în funcţie de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), nu este nici pe departe curat la capitolul integritate.
În campania electorală din iulie 2009, numele lui Ion Prisăcaru a figurat în Lista Neagră a candiaţilor compromişi, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) pe baza a 7 criterii de integritate. Prisăcaru a candidat atunci pentru fotoliul de deputat în Parlamentul R. Moldova, pe lista Partidului Social Democrat. În declaraţiile sale pe venituri şi proprietate depuse la CEC în aprilie şi în iulie 2009 s-au atestat discrepanţe evidente în ce priveşte venitul şi proprietăţile pe care le deţine, dar şi pentru că în perioada cât a condus Inspectoratul Fiscal de Stat numele său a fost vizat în câteva rapoarte ale Curţii de Conturi în legătură cu gestionarea incorectă a mijloacelor publice. La alegerile parlamentare din noiembrie 2010, Ion Prisăcaru a candidat pe lista PLDM.
Proces de judecată
După alegerie parlamentare din 2009, când PSD nu a trecut pragul electoral, acumulând ceva mai puţin de 2 % din voturi, Ion Prisăcaru a acţionat în judecată toate cele 7 organizaţii neguvernamentale care formează ICPC pe motiv că i-au fost lezate onoarea şi demnitatea prin faptul că numele său a figurat în lista candidaţilor compromişi. În februarie 2010, ICPC a obţinut câştig de cauză în procesul pornit de Ion Prisăcaru.
Promovat la CNI, dar retras la presiunea societăţii civile
Acum un an, în mai 2012, Ion Prisăcaru este promovat, din partea PLDM, la funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Integritate. Organizaţiile membre ale ICPC şi-au exprimat atunci nedumerirea în legătură cu faptul că la desemnarea candidaţilor pentru Comisia Naţională de Integritate (CNI) nu s-a ţinut cont de imaginea publică şi integritatea persoanelor promovate pentru funcția de membru al CNI. „Or, tocmai calitatea membrilor constituie o condiţie esenţială pentru realizarea obiectivelor Comisiei Naţionale de Integritate, iar aplicarea unor proceduri deschise şi transparente în selectarea membrilor CNI sunt menite să sporească încrederea societăţii în voinţa politică atât a majorităţii, cât şi a opoziţiei parlamentare de a asigura integritatea în exercitarea funcțiilor publice”, se arată într-un apel public făcut de ICPC http://www.old.moldovacurata.md/?mod=page&id=9. În legătură cu acest fapt, ICPC a cerut parlamentarilor să revadă lista candidaturilor desemnate pentru funcţia de membru al CNI şi să promoveze persoane cu o reputaţie ireproşabilă, întrucât CNI are misiunea importantă de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, şi al declaraţiilor de interese ale demnitarilor publici, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţie de conducere.
La presiunea societăţii civile, PLDM a retras candidatura lui Ion Prisăcaru din componenţa CNI.
În iunie 2013, nu s-a mai ţinut cont de petele de pe integritatea lui Ion Prisăcaru, el fiind promovat în funcţia de director al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat din partea PLDM, la doar o zi după ce ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, a semnat cererea de demisie a lui Nicolae Vicol, care fusese suspendat din funcţie în legătură cu un dosar penal în care este cercetat pentru corupere pasivă, abuz în serviciu şi interceptarea ilegală a telefoanelor subalternilor săi.
Casa de milioane şi afacerile de familie ale şefului de la FISC
Într-o anchetă de presă, efectuată de Ziarul de Gardă, se arată că „Ion Prisăcaru deţine o casă cu două niveluri şi o terasă în cartierul de elită de la Telecentru, situată pe str. Pietrarilor, în apropiere de str. Ciocârliei, estimată la 6 milioane de lei. Şeful FISC-ului a intrat în posesia imobilului prin intermediul unei firme la care este fondator, pe când deţinea funcţia de director pe economie la SA «Tutun–CTC». Familia Prisăcaru conduce mai multe firme care au semnat zeci de contracte cu statul. Totodată, familia şefului IFPS este proprietara unei pensiuni de la Vadul lui Vodă”.
Palatul de la Telecentru, un apartament şi o pensiune
Ziarul de Gardă mai scrie că, deşi potrivit Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor, şefii serviciilor de stat şi adjuncţii acestora sunt obligaţi să depună Declaraţia în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, Ion Prăsăcaru a evitat să-şi facă publice veniturile şi proprietăţile. El a depăşit deja de două ori termenul legal de depunere a acestor acte. Nici până astăzi, pe www.fisc.md nu a fost postată Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a noului şef al acestei instituţii. „La adjuncţii IFPS sunt. Dar dl Prisăcaru nu a lucrat anul trecut la noi. Deja o să depună la anul, pentru 2013. El nu trebuie să depună acum declaraţia”, a declarat Maria Bernevec, responsabilă de comunicare cu presa la IFPS, pentru ZDG.
Afacerile de familie
Şeful IFPS este fondator la „Ecofin-Audit-Service” SRL şi „Ecofin-Consult-Evaluare” SRL, două firme care acordă servicii de consultanţă în domeniul auditului, evidenţei contabile şi desfăşoară activităţi de intermediere pentru cumpărarea, vânzarea, schimbul şi închirierea locuinţelor şi altor bunuri imobile cu destinaţie neproductivă. Firma de audit „Ecofin-Audit-Service” SRL, la care Ion Prisăcaru este şi director general, a semnat contracte şi a oferit servicii mai multor instituţii cu capital privat şi de stat, printre care şi SA „Moldova Gaz”, SA „Red Union Fenosa”, SA „Moldtelecom”, SA „Tutun-CTC”, ÎS „Centrul de Telecomunicaţii Speciale”, dar şi ÎS „Fiscservinform”, o instituţie fondată de IFPS.
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, soţia şefului IFPS, Maria Prisăcaru, este administratoare la Filiala „REMIZ” a BC „Moldindconbank” SA, iar fiul său, Viorel Prisăcaru, este fondator a șase firme care desfăşoară activităţi de audit, activităţi cu restaurante, baruri, cazare, închirierea mijloacelor de transport pe apă fără echipaj.
Şeful FISC are datorii de 5,6 milioane de lei la bancă
Potrivit datelor de la Cadastru, Ion Prisăcaru are datorii la două bănci din R. Moldova în sumă totală de 5,6 milioane de lei. Astfel, suma de 4,4 milioane de lei a luat-o prin contract de credit de la BC „Moldindconbank” SA, bancă la care soţia şefului de la IFPS este administratoare, iar suma de 1,2 milioane de lei a luat-o prin contract de credit de la BC „Victoriabank” SA. În acest context, Ion Prisăcaru a pus în gaj atât casa de milioane de pe str. Pietrarilor, cât şi apartamentul de pe str. Mihail Sadoveanu.
Mai multe despre averea şi afacerile de familie ale lui Ion Prisăcaru citiţi aici.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.
Sute de sesizări au fost depuse la ANI în perioada în c...
În ultimele 10 luni, perioadă în care Autoritatea Națională de Integritate este în proces de formare, secretariatul, care este cel al fostei CNI, continuă să primească sesizări și solicitări de controale. Potrivit serviciului de presă al ANI, cel puțin 84 de sesizări de anul trecut așteaptă să fie examinate de viitorii inspectori de integritate, la care se adaugă peste 100 de sesizări depuse în acest an.
Un democrat s-a retras dintr-o afacere de milioane pent...
Iurie Urzică, noul președinte al raionului Râșcani, a condus în ultimii 22 de ani fabrica "Avicola" din regiune, care a rămas acum pe seama soției și fiului său mai mare. Întreprinderea, în anii 2011-2013 a participat, cu succes, la mai multe licitații din raion, obținând din vânzări aproximativ 1,5 milioane de lei. În 2015, afirmă Urzică, la inițiativa sa, firma familiei nu mai participă la licitațiile din raionul Râșcani, pentru a evita eventualele acuzații și conflicte de interese.
Un funcţionar din Căuşeni lucrează în două instituţii p...
Artemie Cătănoi, şeful Secţiei administraţie publică din cadrul Consiliului Raional Căuşeni, deţine, concomitent, două funcţii în două instituţii publice: cea de funcţionar în cadrul Aparatului preşedintelui raionului Căuşeni şi de jurist la Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Traficului de Fiinţe Umane din aceeaşi localitate. Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat în acest caz incompatibilitate de funcţii.
