Cum să dobândești un teren public, fiind primar, dar să ocolești un conflict de interese
Fostul primar al suburbiei Sîngera a municipiului Chișinău, Valeriu Poiată, s-a ales cu un teren de 1,038 hectare în centrul localității pe vremea când era primar, însă a ocolit un conflict de interese. Formarea bunului cadastral, scoaterea lui la licitație funciară, înstrăinarea către o persoană terță, ca după 2 săptămâni să fie revândut firmei lui Valeriu Poiată sunt pașii unei operațiuni ce poate fi numită „licitație cu dedicație”.
La scurt timp după alegerile locale din anul 2011, când Valeriu Poiată a devenit primar al comunei Sîngera pentru prima dată, Consiliul orășenesc Sîngera a decis să ia la balanța Primăriei un teren cu suprafața de 1,0382 ha din zona centrală a localității, care până atunci nu era folosit. Printr-o singură decizie, emisă la 18 noiembrie 2011, Cosiliul local a decis formarea bunului imobil și, în același timp, scoaterea lui la licitație funciară, fiind fixat, tot în aceeași decizie, și prețul – 52 387,90 lei, echivalentul a aproximativ 2,5 mii de euro.
Teren cu dedicație pentru primar
Licitația a avut loc, așa cum ne-a informat Primăria Sîngera, la 13 ianuarie 2012, și a fost câștigată de Fiodor Butuc, o persoană care în prezent deține o companie de construcții.
Extras din fișa cadastrală a terenului. La o săptămână după încheierea contractului cu Primăria, câștigătorul licitației funciare a vândut lotul de pământ firmei lui Valeriu Poiată
Contractul de vânzare cumpărare a terenului a fost încheiat două luni mai târziu, la 22 martie 2012, iar peste exact o săptămână, la 29 martie 2012, terenul a fost revândut firmei „F.V.I. Traian-Invest”, al cărui fondator era (și este în prezent) primarul de atunci al or. Sîngera, Valeriu Poiată.
L-am întrebat pe Fiodor Butuc de ce a vândut terenul imediat ce l-a cumpărat. „Ce să vorbim noi de 9 ani în urmă ce am făcut, eu nu țin minte. La Cadastru, dacă veți verifica, sunt peste 150 de numere cadastrale vândute și cumpărate de mine. Eu cu asta mă ocup. Pe parcursul anilor am vândut la sute de oameni. Dacă cineva îmi punea pistolul la ureche și mă ducea la notar să semnez contractul, eu atunci aveam să mă adresez la poliție”, a fost răspunsul.
Faptul că terenul a fost revândut imediat firmei ce aparține primarului arată ca o schemă de dobândire a unui teren public de către primar prin ocolirea unui conflict de interese.
Valeriu Poiată: „Nu e schemă. În comisia de licitații nu intră primarul. Intră viceprimarul și mai mulți consilieri. Doi. A fost o licitație care chiar nu a fost contestată. Ulterior, nu țin minte cum și până unde, persoana care a achiziționat a avut un plan să construiască, dar nu i-a ieșit pentru că trebuia de schimbat destinația, a fost o confuzie cu destinația, după câte eu țin minte, în linii generale. Și dacă vi se pare suspectă chestia asta puteți să faceți o evaluare a terenului arabil din zona ceea și vedeți cât costă. Mi nu mi l-a vândut nimeni. S-a vândut la o companie, eu sunt fondator la aproximativ vreo 10 companii. L-a vândut la o companie cu care posibil a avut careva relații”.
Teren vândut ca „pajiște” este pus acum în gaj pentru împrumuturi de sute de mii de euro
La momentul scoaterii la licitație, terenul a fost trecut în acte ca „pajiște”, respectiv, nu putea fi vorba despre intenții de construcție.
Noul proprietar, „F.V.I. Traian-Invest”, a divizat terenul în trei parcele, înregistrându-le la cadastru, care, spre sfârșitul aceluiași an, 2012, erau deja puse în gaj la bancă. Ulterior, cele trei au fost din nou unite într-un singur bun cadastral, pus în gaj ca garantare a unui împrumut de 1 milion de euro. Valeriu Poiată spune că de fapt, terenul respectiv ar costa în jur de 110 mii de lei, iar faptul că figurează la bancă ca garanție a unui credit atât de mare arată că el este doar o parte din bunurile folosite la gajarea acelui împrumut: „Pot să Vă spun că eu am o evaluare făcută de un evaluator autorizat, în 2019, e în jur de 110 mii de lei. Dacă vreți, comandați Dvs o evaluare. Și, după câte eu țin minte, ultima evaluare a terenului respectiv a fost făcută de către bancă, a fost de 110 mii de lei. Și ca să înțelegeți corect, gajul ăsta e de 110 mii de lei, care e parte componentă a unui gaj mai mare”.
Gajat, dar transformat în gunoiște
Chiar și pus în gaj contra unor sume mari, terenul respectiv nu este deocamdată folosit și nici izolat cu vreun gard, iar în ultimii ani a fost transformat în gunoiște. Acolo apar periodic movile de gunoi aduse cu camioanele (de nu se știe cine). Valeriu Poiată spune că firma proprietară, „Traian Invest” ar fi depus mai multe plângeri la poliție, solicitând amendarea celor care aruncă neautorizat gunoiul acolo, însă până acum nu ar fi fost aplicate amenzi. Nu am putut confirma această informație la polițistul de sector din Sângera, întrucât timp de mai multe zile la telefonul de serviciu nu a răspuns nimeni. Valeriu Poiată spune că, urmare a adresării poliției către Inspectoratul Ecologic, firma deținătoare a terenului a primit o prescripție privind lichidarea gunoiștii neautorizate, iar firma, la rândul său, ar fi depus o plângere la procuratură pretinzând că, pe acest motiv, este hărțuită de poliție și autoritățile din domeniul ecologic. Examinarea plângerii încă nu s-a încheiat.
Totuși, terenul a fost dobândit prin ocolirea unui conflict de interese...
Valeriu Poiată: „Parcă dintr-o parte aș simți un conflict de interese, pe de altă parte, până în ziua de azi... eu am fost înaintat de câteva partide, și nu întotdeauna cele mai bune, dar atata timp cât eu am făcut tot corect, nu are nimeni absolut nimic să-mi zică. Dvs sunteți prima care după un an jumătate mă sunați”.
Viorica Zaharia, vioricaviorica0@gmail.com
Această investigație apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Aici așteptăm comentariul tău!