Cum sunt protejați avertizorii de integritate de instituțiile statului – discuții organizate de API și Moldova Curată

Avertizorii de integritate – așa cum sunt numite persoanele care denunță fapte ilegale din interiorul unor instituții sau organizații – nu beneficiază de protecție eficientă din partea statului, astfel că aceștia nu sunt încurajați să scoată la iveală ilegalitățile. Experți și reprezentanți ai instituțiilor statului menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate au dezbătut acest subiect în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Avertizorul de integritate - un element esențial în lupta împotriva corupției”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul anticorupție MoldovaCurata.md.

Legea privind avertizorii de integritate a fost adoptată la 12 iulie 2018, în urma unei condiționări din partea partenerilor de dezvoltare și a intrat în vigoare în luna noiembrie, a amintit experta anticorupție Cristina Țărnă. Legea  are menirea să reglementeze modalitățile de dezvăluire a practicilor ilegale din entitățile publice și private, procedura de examinare a acestor dezvăluiri, drepturile avertizorilor și modalitățile de protecție, obligațiile angajatorilor, competențele autorităților responsabile de examinarea dezvăluirilor. Astfel, Centrul Național Anticorupție este printre instituțiile de bază care trebuie să reacționeze la practicile ilegale denunțate de către avertizorii de integritate, iar autoritatea de protecție a acestora este oficiul Avocatului Poporului.

Pot fi divulgate acte de corupție, ilegalități ce țin de mediu sau de securitatea națională

Avertizori de integritate pot fi angajații, persoane fizice, care în ultimele 12 luni au avut contract de muncă, chiar și la un an după ce au plecat din funcțiile respective. De asemenea, acest statut îl pot primi cei care au calitatea de stagiar sau au avut un contract de servicii cu entitatea publică sau privată vizată. Ei pot divulga date de interes public, referitoare la acte de corupție, încălcări ale legislației de mediu, a drepturilor omului omului, acțiuni sau inacțiuni care amenință sau prejudiciază interesul public. Totodată, se prezumă că avertizorul are bună credință, a mai explicat experta anticorupție, Cristina Țărnă.

Ion Pruteanu spune că CNA face instruiri ale agenților publici referitoare la avertizorii de integritate

”Din start se prezumă că persoana are intenție bună, până la proba contrarie și dacă se confirmă ceea ce ea a denunțat, atunci nu contează cât este de antipatică această persoană, cât de mult nu place oamenilor din instituție sau societății, mass-mediei. Buna credință ține mai mult de calitatea și veridicitatea informației decât de calitățile morale ale avertizorului”, a subliniat experta.

Dar cei care denunță practicile ilegale din anumite instituții riscă, în multe cazuri, să devină ținta unor amenințări u asrăfuieli, astfel că legea cadru prevede măsuri de protecție, care se referă în special la confidențialitate și la nedivulgarea identității avertizorului de integritate. Totuși, Cristina Țărnă afirmă că nu a fost completată legislația conexă, cea penală și contravențională, așa încât să poată fi impuse sancțiuni pentru cei care pun în pericol siguranța avertizorilor.

”Dacă am fi avut buni avertizori de integritate în toate sectoarele, niciodată nu am mai fi avut cazuri când copiilor în grădinițe li s-au servit produse alterate”

Experta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, a amintit de cazul Guja contra R. Moldova, în care CtEDO a recunoscut că acesta a avut statut de avertizor de integritate, el fiind un fost angajat al Procuraturii Generale, care a făcut dezvăluiri publice despre indicații pe car le-a primit pe unele dosare aflate în administrarea Procuraturii Generale. Și Lilia Ioniță a subliniat că, deși Legea privind avertizorii de integritate a intrat în vigoare în noiembrie 2018, nu a fost creat cadrul normativ subsecvent legii, care urma să fie elaborat de Guvern. Ea a mai remarcat că este foarte importantă asigurarea confidențialității pentru cei care denunță acte de corupție, care este ”firul roșu” ce trece prin toată legea, pentru că nicio persoană nu va fi încurajată să facă dezvăluiri ale practicilor ilegale, atât timp cât nu-i va fi respectată confidențialitatea și va fi expusă unor eventuale răzbunări.

”E o misiune de înaltă responsabilitate socială și totodată – ingrată, pentru că atunci când faci o dezvăluire a practicilor ilegale, de fapt, spargi legea tăcerii. Dacă am fi avut buni avertizori de integritate în toate sectoarele, niciodată nu am mai fi asistat la cazuri când copiilor în grădinițe și școli li s-au servit produse alterate. Aceste dezvăluiri puteau să vină și de la angajații din bucătării, care știau despre peștele stricat sau fructele în stare proastă”, a subliniat Lilia Ioniță.

CNA face instruiri, iar Avocatul Poporului – doar recomandări

Centrul Național Anticorupție, instituția care are rolul de a examina sesizările avertizorilor, a reglementat pe intern procedurile de primire și recepționare a informațiilor parvenite de la aceștia, a declarat Ion Pruteanu, șeful Direcției educație anticorupție la Centrul Național Anticorupție (CNA). Totodată, există linia națională anticorupție – 080055555, iar pe site-ul CNA există o rubrică specială dedicată avertizorilor. Totodată, sesizările pot fi depuse prin poșta electronică și fizic, a mai spus reprezentatul CNA, care a adăugat că s-au făcut până acum instruiri în instituții ce au cuprins în jur de 15 000 de agenți publici.

La oficiul Avocatului Poporului nu a ajuns până în prezent parvenit nicio plângere din partea vreunui avertizor de integritate, astfel că mecanismele legii nu au fost testate, a declarat Olga Vacarciuc, secretar general la Oficiul Avocatului Poporului.

”Cea mai mare provocare pentru noi este cum să selectăm modalitățile de intervenție, astfel încât, dacă un avertizor de integritate se va adresa la noi, să fie convins că va primi protecție din partea noastră. Un specific al instituției este  că tot ce facem are caracter de recomandare și ține foarte mult de diligența autorităților statului, în ce măsură iau în considerare recomandările. Astfel că avertizorii de integritate nu știu dacă ar trebui să aibă foarte multe așteptări, în contextul în care rezultatul final nu depinde de noi, dar de alte autorități ale statului”, a declarat Olga Vacarciuc.

Cazurile Petic și Cebotari nu au ajuns în vizorul autorităților menite să protejeze avertizorii de integritate

Mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au arătat nedumerite în legătură cu faptul că două cazuri de rezonanță, cel al lui Gheorghe Petic și cel al lui Sergiu Cebotari, nu au ajuns în vizorul autorităților menite să protejeze avertizorii de integritate, în condițiile în care aceștia nu au dezvăluit acte de corupție în instituțiile în care activaseră. Potrivit reprezentatului CNA, Ion Pruteanu, Gheorghe Petic, cel puțin, nu ar fi întrunit condițiile pentru a primi un statut de avertizor de integritate, legea nu era în vigoare atunci când acesta făcuse dezvăluirile.

Natalia Enache

Cristina Țărnă:!Buna credință ține mai mult de calitatea și veridicitatea informației decât de calitățile morale ale avertizorului”

Lilia Ioniță: ”E o misiune de înaltă responsabilitate socială și totodată – ingrată, pentru că atunci când faci o dezvăluire a practicilor ilegale, de fapt, spargi legea tăcerii”

Olga Vacarciuc: ”Avertizorii de integritate nu știu dacă ar trebui să aibă foarte multe așteptări, în contextul în care, rezultatul final nu depinde de noi, dar de alte autorități ale statului”