Declarațiile de integritate semnate de Guvernul Filip sunt considerate nule de către organizațiile care au cerut semnarea lor

Dezbateri 12 februarie 2016 49

Organizațiile societății civile refuză în continuare să preia pentru depozitare originalele declarațiilor de integritate semnate de membrii Guvernului Pavel Filip. La masa rotundă pe tema «Declarațiile de integritate: între declararea intenției și confirmarea integrității», organizată joi, 11 februarie, de portalul Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a adus declarațiile, spunând că acestea i-au fost transmise de către primul ministru, și s-a arătat dispus să le predea reprezentanțuilor societății civile. Cei prezenți au fost de părere însă că declarațiile trebuie considerate nule de vreme ce au fost semnate în condiții de intransparență, fără prezența jurnaliștilor și reprezentanților societății civile. 



«Acele declarații trebuie considerate nule și transmise în muzeul transparenței Republicii Moldova. Cred că trebuie să facem o listă de solicitări către Guvern referitoare la accesul nostru la informațiile necesare pentru monitorizarea integrității persoanelor cu funcții publice. Noi nu avem acces la informație ca să putem monitoriza activitatea autorităților în mod adecvat. Ar trebui să cerem să fie organizate o dată pe lună conferințe de presă în care fiecare ministru să iasă în fața jurnaliștilor și să răspundă la întrebări, or, azi avem situația în care noi scriem investigații, le  solicităm reacții, iar ei nu răspund sau spun că nu îi interesează», a declarat în cadrul mesei rotunde Alina Radu, directoarea publicației de Ziarul de Gardă.

Vladimir Cebotari

Și Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, a fost de părere că presa și societatea civilă ar trebui să mărească presiunile asupra funcționarilor ale căror nume apar în investigaiile jurnalistice pentru a-i face să răspundă oricăror suspiciuni de corupție sau să ia atitudine. «Noi scriem, investigăm, aducem probe și nu se întâmplă nimic. Ar trebui să găsim o modalitate să îi aducem în fața noastră pe funcționari ca să răspundă. Adică să găsim modalități mai directe de presiune asupra lor», a spus Cornelia Cozonac.  

Președinta Organizației Transparency International Moldova Lilia Carașciuc a accentuat că declarațiile reprezintă un pact cu societatea civilă prin care funcționarii recunosc că sunt și promit că vor fi integri. «Din această cauză o semnătură pusă undeva cu cineva nu este o promisiune în fața societății civile. Asta este o asumare a unei responsabilități. Este vorba despre onoarea funcționarului», a adăugat Lilia Carașciuc. 

«Faptul că organizațiile active pe domeniul anticorupție și integritate refuză să preia și să depoziteze declarațiile de integritate semnate de miniștri reprezintă o formă de protest față de modul în care s-a produs semnarea lor. Felul în care au fost semnate indică asupra faptului că s-a dorit bifarea unei activități ca realizate, dar nu le-a mers, pentru că cele mai cunoscute organizații neguvernamentale au reclamat acest lucru», a declarat directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.  

Lilia Snegureac

Ministrul Justiției: "Mai important este jurământul de credință depus de miniștri"

La rândul său, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, susține că mai importante decât declarațiile de integritate ar fi angajamentele asumate la depunerea jurământului de credință țării de către miniștri. «Noi cu toții depunem un jurământ cu mâna pe Constituție, care este înregistrat, filmat și noi promitem lucruri mult mai multe decât sunt descrise în această declarație pe care, la fel, noi am semnat-o. Noi în primul rând spunem să servim Republicii Moldova și intereselor Republicii Moldova, așa cum este stabilit în cadrul legal. De altfel, avem suficient cadru legal în acest sens. Această declarație de integritate noi am semnat-o ca un răspuns de deschidere față de toată societatea», a spus ministrul.

Mariana Kalughin: «Cum e să depui un jurământ la miez de noapte? Eu una m-aș simți foarte intimidată»

Vicepreședinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Mariana Kalughin, a atras atenția asupra faptului că integritate nu înseamnă doar declararea averilor și intereselor, iar jurământul de credință țării nu poate fi depus în orice condiții. «Ceea ce vă leagă cu societatea și cu fiecare cetățean în parte este jurământul pe care l-ați depus. Cum e să depui un jurământ la miez de noapte? E întrebare retorică. Eu una m-aș simți foarte și foarte intimidată. Nu sunt sigură că în momentul în care mi s-ar spune că trebuie să depun jurământ fiind adusă în securitate undeva la miez de noapte, fără intrări în direct, doar cu niște video filmat, apoi postat pe site-ul Președinției, aș putea accepta sau rămâne într-un astfel de Guvern. Sunt tocmai lucrurile care trebuie să fie privite altfel. Sunt lucruri care nu pot fi reglementate prin lege, nu poate fi scris în lege că jurământul se depune de la ora 9. 00 până la 17. 00, însă există lucruri de bună credință și de bun simț pe care nu trebuie să le încalci dacă vrei să-ți păstrezi credibilitatea și reputația. Noi deseori când vorbim despre integritate alunecăm în domeniul de competență al Comisiei Naționale de Integritate. Integritatea e mai mult decât delcararea veniturilor, intereselor personale și incompatibilităților. Integritatea ține tocmai de probitate, onestitate, cinste, demnitate. Iar aici lucrurile nu întotdeauna pot fi probate și nici nu trebuie întotdeauna să fie probate pentru că există o valoare supremă - e tocmai reputația profesională», a spus Mariana Kalughin.

«Revenind la subiectul cu jurământul la miez de noapte – atunci când este temperatură, intervii s-o scazi imediat. Înțeleg că nu avem timp să discutăm la cine rămân aceste declarații de integritate. Ele vor fi la mine pe masă și vor aștepta să ne informați cui noi le putem transmite», a spus, drept răspuns, Vladimir Cebotari.

Valeriu Munteanu: «Nu consider că semnarea în mod public ar fi schimbat multe»

Cât privește faptul că aceste declarații nu au fost semnate în mod public, adică fără prezența presei și reprezentanților societății civile, un alt ministru prezent la masa rotundă, Valeriu Munteanu, a declarat că aceasta a fost propunerea premierului Pavel Filip, «care nu ține neapărat să facă spectacol și să îl arate la televizor». «Nu consider că semnarea în mod public ar fi schimbat foarte mult. Semnătura mea este valabilă, angajamentul meu este valabil și eu sunt absolut sigur că toți miniștrii au făcut-o conștient», a declarat ministrul Mediului, Valeriu Munteanu. 

Lilia Snegureac, președintă a Centrului de Resurse «Dialog Pro», le-a propus celor doi miniștri prezenți la discuții să compare modul în care au acționat ei cu semnarea declarațiilor de integritate de către miniștrii Guvernului Dacian Cioloș din România. «Haideți să vedem cum au fost semnate declarațiile de integritate de către guvernul Cioloș, de exemplu. Au fost semnate în prima ședință de Guvern și chiar erau introduse pe ordinea de zi. Deci mi-ar fi părut mult mai oportun dacă ar fi fost semnate și la noi în ședință de Guvern. În cazul României, declarațiile au fost contrasemnate de câțiva reprezentanți ai societății civile, care au și depozitat ulterior declarațiile. La noi, în cazul în care nu au fost contrasemnate de societatea civilă și nu sunt depozitate de aceasta chiar îmi vine să le consider nule. Indiferent de modul în care a fost învestit acest Guvern societatea civilă poate să-și aducă un aport esențial chiar și prin elaborarea polticilor. Profitați de acea valoare adăugată pe care putem să v-o aducem noi», a spus Lilia Snegureac. 

Guvernul Pavel Filip a fost votat și învestit în funcție la 20 ianuarie. Miniștrii au depus jurământul în seara zilei, în jurul orei 23.00, fără prezența jurnaliștilor, în timp ce la Parlament aveau loc proteste masive, la care manifestanții Platformei Demnitate și Adevăr, ai formațiunii Partidul Nostru și ai Partidului Socialiștilor cereau anularea votului și alegeri anticipate. A doua zi, miniștrii au semnat declarațiile de integritate, al căror text a fost propus de societatea civilă, însă fără prezența presei și a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale. 

În declarațiile de integritate semnatarii mărturisesc, pe propria răspundere, că nu au fost implicați în cazuri de corupție, conflicte de interese, nu au colaborat cu fostul KGB etc. și se angajează să respecte aceleași principii pe viitor. 

Viorica Manole

Mariana Kalughin

Valeriu Munteanu


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate

În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii.  Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.

28 februarie 2015
51
Dezbateri

API vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și tr...

Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și trec, iar problemele rămân”.

17 februarie 2019
52
Dezbateri

Aproape doi ani de stagnare a activității ANI: angajați...

Zeci de mii de declarații de avere și interese neverificate, numirea cu întârziere a conducerii Autorității Naționale de Integritate (ANI), dar și nefuncționarea instituției din cauza lipsei inspectorilor de integritate -  sunt câteva probleme care au fost discutate la masa rotundă “ANI: incertitudini vechi și îngrijorări noi în anul electoral 2018”. La eveniment au participat reprezentanți ai ANI, membri ai Consiliului de Integritate, deputați, reprezentanți ai Executivului, procurori, judecători, experți anticorupție, jurnaliști etc. Masa rotundă a fost organizată de Asociația Presei Independente (API) și portalul www.MoldovaCurata.md la 5 aprilie 2018.

05 aprilie 2018
54
Dezbateri

Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova...

Evenimentul va avea loc joi, 25 aprilie 2019, cu începere de la ora 11.00, în sala de conferințe a Hotelului „Jolly Alon” (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari 37).

22 aprilie 2019
49
Dezbateri

Lipsa unei comunicări eficiente condiţionează interesul...

Participanţii la dezbaterea publică „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţionale de Integritate: actualitate şi strategii de viitor”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul www.moldovacurata.md la 14 februarie a.c., au remarcat gradul scăzut de transparenţă al CNI şi ineficienţa instrumentelor de comunicare cu publicul larg ale Comisiei. Deşi consideră că are o relaţie bună cu presa, conducerea CNI s-a arătat interesată de propunerile şi recomandările experţilor pentru îmbunătăţirea comunicării publice a acestei instituţii.

18 februarie 2014
45
Dezbateri

EXPERŢII SOLICITĂ PÂRGHII LEGALE PENTRU PEDEPSIREA DEMN...

Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate.

01 noiembrie 2013
41