Decizie CSJ: Episcopul Marchel, obligat să-i plătească Maiei Sandu 20.000 de lei prejudiciu moral pentru discriminare
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.
Potrivit hotărârii CSJ, Maia Sandu s-a plâns că Nicolae Mihăescu (numele din acte al episcopului - n.n.) a emis acuzații false și defăimătoare la adresa sa, la o conferință de presă susținută la 4 noiembrie 2016, în plină campanie electorală. Acestea ar reprezinta ”fapte inventate de autor, prin care el o acuză că ar fi comis acţiuni agresive, extremiste, a dat dovadă de intoleranţă şi că a promovat şi a facut declaraţii propagandistice favorabile homosexualilor”. ”Prin aceste declaraţii facute la conferinţa de presă, pârâtul a instigat populaţia la ură şi discriminare faţă de candidata Maia Sandu, pornind de la statutul marital şi sexul feminin al ei”, se spune în hotărâre. De asemenea, politiciana a invocat și discriminarea în raport cu un alt concurent electoral.
Ea a solicitat achitarea sumei de 100 000 de lei pentru repararea prejudiciului adus onoarei și demnității și a accentuat în fața instanței că discursul episcopului ”a incitat populaţia să revină la discuţii sexiste şi denigratoare faţă de femei, reducând acestora rolul de soţie şi mamă”.
Curtea de Apel Bălți a constatat, la 5 martie 2019, că episcopul Marchel ”a admis discriminarea în bază de sex şi statut marital al reclamantei Maia Sandu” și l-a obligat să plătească suma de 20 000 de lei ”cu titlu de prejudiciu moral pentru admiterea discriminării”.
”Discursul episcopului nu se încadrează în limitele Legii privind libertatea de exprimare”
”Pentru a decide astfel, instanţa de apel a menționat că relatările făcute de către intimat la data de 04 noiembrie 2016, în ajunul alegerilor prezidențiale, și anume evidenţierea expresiei „această femeie” constituie instigare la discriminare pe criteriu de sex. La fel, Colegiul a conchis că discursul intimatului nu se încadrează în limitele stabilite de Legea cu privire la libertatea de exprimare, or acesta prezintă semne ale instigării la discriminare pe sex şi statut marital. Astfel, afirmațiile intimatului se încadrează în limitele Legii cu privire la asigurarea egalității, or, din analiza declarațiilor rezultă că sunt prezente semne ale instigării la discriminare, care întrunesc indicii prevăzuți de Legea menționată, iar obiectul litigiului poate fi încadrat juridic reglementărilor despre discriminare, în sensul nerespectării prevederilor Legii cu privire la asigurarea egalității. Totodată, instanța de apel a subliniat că apelanta-reclamanta Maia Sandu a probat asemenea aspect, or, din declarațiile efectuate de intimat în conferința de presă, rezultă că ultimul o pune anume pe prima în situație dezavantajată în comparație cu un alt canditat electoral, făcând accentul pe faptul că anume candidatul Maia Sandu nu este un creștin bun, nu este căsătorită, nu are copii și este femeie” – sunt constatările Curții de Apel Bălți, lăsate în vigoare prin decizia Curții Supreme.
Episcopul a depus recurs în privința hotărârii Curții de Apel Bălți, menționând că aceasta ”neîntemeiat a ajuns la concluzia precum că recurentul a utilizat în discursul său îndemnuri de discriminare pe criteriul de sex a reclamantei-intimate și eronat a conchis precum că acesta a admis discriminare în bază de sex și statut marital intimatei”.
Recursul episcopului a fost examinat de Curtea Supremă la 3 iulie. Completul format din Oleg Sternioală, Galina Stratulat și Victor Burduh l-a respins, lăsând în vigoare decizia Curții de Apel Bălți.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
DECLARAŢIE. Iniţiativa Civică pentru Integritate în Se...
Iniţiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public (ICISP) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Guvernul demisionar al Republicii Moldova nu a aprobat la ultima sa şedinţă proiectele de legi privind reformarea sistemului naţional de integritate (proiectul de Lege cu privire la declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative).
CÂND GUVERNUL TACE, SOCIETATEA CIVILĂ CERE REPETAT
Un grup de asociații neguvernamentale a făcut astăzi un apel repetat către Guvern să inițieze o procedură corectă și transparentă de numire a unui judecător la Curtea Constituțională, întrucât există o funcție vacantă deja de 5 luni, cand a expirat mandatul lui Petru Răilean. Adresarea vine după ce un alt apel, făcut în octombrie 2014, a rămas fără răspuns.
Un incident școlar a scos la iveală un conflict de inte...
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
Constantin Țuțu, dat în urmărire
Fostul deputat democrat Constantin Țuțu este cercetat de Procuratura Anticorupție pentru trafic de influență, iar pe numele lui Judecătoria Chișinău a emis ieri un mandat de arest pentru 30 de zile, în contumacie – absența nejustificată atunci când este convocat de organele de drept. Informația a fost confirmată pentru portalul Moldova Curată de Boris Druță, avocat din oficiu al fostului deputat.
Instanța de judecată a decis comasarea dosarelor fotoju...
După mai multe amânări, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis comasarea dosarelor fotojurnalistului Constantin Grigoriță privind îngrădirea accesului la informație contra lui Igor Dodon și contra Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Decizia vine după ce examinarea în fond a cauzei a fost amânată de patru ori. Conform deciziei semnată de președinta ședinței, judecătoarea Speranța Clima, posibilitatea de conexare și examinare în aceeași procedură a dosarelor este ”oportună datorită faptului că necesită aplicarea aceleiași proceduri de soluționare, implică participarea acelorași părți, au la bază aceleași probe, iar conexarea lor va contribui la examinarea rapidă și justă a litigiilor.”