Decizie CSJ: Episcopul Marchel, obligat să-i plătească Maiei Sandu 20.000 de lei prejudiciu moral pentru discriminare

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat miercuri, 3 iulie 2019, o hotărâre definitivă în procesul de judecată intentat de Maia Sandu Episcopului de Bălți, Marchel. Actuala prim-ministră l-a acționat în judecată pe episcop pentru declarațiile făcute de acesta în timpul campaniei prezidențiale din 2016, atunci când Maia Sandu a concurat în turul doi al alegerilor cu Igor Dodon. Episcopul Marchel îl sprijinea atunci pe candidatul socialist.

Potrivit hotărârii CSJ, Maia Sandu s-a plâns că Nicolae Mihăescu (numele din acte al episcopului - n.n.) a emis acuzații false și defăimătoare la adresa sa, la o conferință de presă susținută la 4 noiembrie 2016, în plină campanie electorală. Acestea ar reprezinta ”fapte inventate de autor, prin care el o acuză că ar fi comis acţiuni agresive, extremiste, a dat dovadă de intoleranţă şi că a promovat şi a facut declaraţii propagandistice favorabile homosexualilor”. ”Prin aceste declaraţii facute la conferinţa de presă, pârâtul a instigat populaţia la ură şi discriminare faţă de candidata Maia Sandu, pornind de la statutul marital şi sexul feminin al ei”, se spune în hotărâre. De asemenea, politiciana a invocat și discriminarea în raport cu un alt concurent electoral.

Ea a solicitat achitarea sumei de 100 000 de lei pentru repararea prejudiciului adus onoarei și demnității și a accentuat în fața instanței că discursul episcopului ”a incitat populaţia să revină la discuţii sexiste şi denigratoare faţă de femei, reducând acestora rolul de soţie şi mamă”.

Curtea de Apel Bălți a constatat, la 5 martie 2019, că episcopul Marchel ”a admis discriminarea în bază de sex şi statut marital al reclamantei Maia Sandu” și l-a obligat să plătească suma de 20 000 de lei ”cu titlu de prejudiciu moral pentru admiterea discriminării”.

”Discursul episcopului nu se încadrează în limitele Legii privind libertatea de exprimare”

”Pentru a decide astfel, instanţa de apel a menționat că relatările făcute de către intimat la data de 04 noiembrie 2016, în ajunul alegerilor prezidențiale, și anume evidenţierea expresiei „această femeie” constituie instigare la discriminare pe criteriu de sex. La fel, Colegiul a conchis că discursul intimatului nu se încadrează în limitele stabilite de Legea cu privire la libertatea de exprimare, or acesta prezintă semne ale instigării la discriminare pe sex şi statut marital. Astfel, afirmațiile intimatului se încadrează în limitele Legii cu privire la asigurarea egalității, or, din analiza declarațiilor rezultă că sunt prezente semne ale instigării la discriminare, care întrunesc indicii prevăzuți de Legea menționată, iar obiectul litigiului poate fi încadrat juridic reglementărilor despre discriminare, în sensul nerespectării prevederilor Legii cu privire la asigurarea egalității. Totodată, instanța de apel a subliniat că apelanta-reclamanta Maia Sandu a probat asemenea aspect, or, din declarațiile efectuate de intimat în conferința de presă, rezultă că ultimul o pune anume pe prima în situație dezavantajată în comparație cu un alt canditat electoral, făcând accentul pe faptul că anume candidatul Maia Sandu nu este un creștin bun, nu este căsătorită, nu are copii și este femeie” – sunt constatările Curții de Apel Bălți, lăsate în vigoare prin decizia Curții Supreme.

Episcopul a depus recurs în privința hotărârii Curții de Apel Bălți, menționând că aceasta ”neîntemeiat a ajuns la concluzia precum că recurentul a utilizat în discursul său îndemnuri de discriminare pe criteriul de sex a reclamantei-intimate și eronat a conchis precum că acesta a admis discriminare în bază de sex și statut marital intimatei”.

Recursul episcopului a fost examinat de Curtea Supremă la 3 iulie. Completul format din Oleg Sternioală, Galina Stratulat și Victor Burduh l-a respins, lăsând în vigoare decizia Curții de Apel Bălți.

Viorica Manole