Să fie lumină în banii partidelor

Legea ce impune reguli stricte şi clare privind finanţarea partidelor a fost votată joi, 17 iulie 2014, de Parlament în prima lectură. Experţii spun însă că e „un pas de ochii lumii“ şi că la scrutinul din toamnă politicienii vor aplica schemele vechi, netransparente.

Elaborat de Guvern în martie 2013, proiectul de lege ce vine să asigure o mai mare transparenţă în procesul de finanţare a partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, a ajuns să fie dezbătut abia joi, 17 iulie.

Între altele, legea ar putea obliga partidele ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei să comande auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la trei ani. La fel, ar putea fi interzisă finanţarea formaţiunilor de către cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit 18 ani; cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; persoanele anonime; autorităţile publice.

Plafonarea donaţiilor

Legea prevede şi plafonarea donaţiilor pentru partide - până la 20 de salarii minime pentru o persoană fizică şi, respectiv, 40 de salarii minime pentru o persoană juridică. În prezent, o persoană fizică poate dona 500 de salarii minime, iar una juridică - o mie. „Vor fi foarte puţini cei care vor putea face donaţii mari. În cazul donaţiilor mari, partidul poate fi “cumpărat”, indirect, de o persoană anume - fie fizică, fie juridică. Prin micşorarea plafonului, se oferă posibilitatea unui număr mai mare de cetăţeni să contribuie la susţinerea unui partid şi să participe astfel la viaţa politică. Dacă formaţiunea vrea să aibă mai mulţi simpatizanţi, să o facă. În acest caz va avea şi mai multe donaţii. Partidul trebuie să fie exponentul unei părţi a societăţii, şi nu a trei-patru persoane“, ne-a explicat Cornelia Vicleanschi, reprezentanta GRECO în Republica Moldova, grupul de state contra corupţiei care a venit cu mai multe recomandări în acest sens pentru autorităţile de la Chişinău.

Când va fi aplicată legea

Noile norme nu vor putea totuşi fi aplicate în iminenta campanie electorală, întrucât proiectul trebuie votat şi în lectura finală. „Acest lucru confirmă caracterul speculativ al prevederilor care nu fac altceva decât să ungă ochii oamenilor, ca ei să creadă că avem un cadru legal ce ar putea exclude abuzurile. Legislaţia a fost suficientă şi până acum şi oricum Republica Moldova a fost guvernată de orez şi macaroane“, a declarat liberalul Valeriu Munteanu în plenul Parlamentului.

În schimb, liberal-democratul George Mocanu le-a amintit colegilor săi că mecanismul de finanţare a formaţiunilor politice „este arhicunoscut şi de către comunişti, şi de cei aflaţi la guvernare“. „Partidele au cheltuieli, persoanele fizice şi juridice contribuie, iar ulterior aşteaptă restituirea datoriilor prin funcţii, favoruri sau contracte. Încercările noastre de a construi democraţia nu pot avea succes fără a avea partide finanţate transparent“, a spus deputatul, îndemnându-i pe ceilalţi parlamentari să susţină proiectul.

„Un pas simbolic“

Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare (CNP), este de părere că votarea în prima lectură a normelor ce ar urma să asigure transparenţa finanţării partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, este un pas simbolic. „S-a tărăgănat intenţionat. Astfel, este o oportunitate ratată pentru a crea un mecanism mult mai bun de responsabilizare financiară a campaniilor electorale. Acest proiect de lege este una dintre promisiunile făcute public şi deputaţii au votat-o pentru a-şi menţine o anumită imagine, nu pentru că ar avea nevoie cu adevărat de acest lucru“, este de părere Sergiu Ostaf.
Opinia a fost exprimată la masa rotundă privind necesitatea adoptării pachetului de legi privind consolidarea responsabilităţii financiare a partidelor politice în perioada electorală. Preşedintele CNP explică şi de ce politicienii au examinat aceste norme atât de târziu: „Nu aduc dividende electorale şi nici avantaje competitive. Aduc, în schimb, nişte constrângeri de comportament, lucru de care nu au nevoie partidele politice“.

„Regulile de joc nu se schimbă“

„Ne-am obişnuit cu opiniile experţilor. Aceştia ar putea substitui în curând Parlamentul. Pentru campania electorală din toamnă avem actualele prevederi de care vom ţine cont“, a precizat Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM din Parlament.

Sergiu Ostaf este însă convins că regulile de joc vor rămâne aceleaşi, adică cele vechi, convenabile atât partidelor de la putere, cât şi opoziţiei. „Nu vom avea un fair play din cauza că resursele financiare vor fi folosite ca şi până acum, adică necontrolat. Este un joc cu reguli stabilite de ei. Cercul de persoane care puteau să acceadă în acest joc este limitat. Şi partidele de opoziţie, şi cele de la putere ar prefera să menţină lucrurile aşa cum sunt. De exemplu, în legea nouă, care, eventual, va fi adoptată, actorii din afară pot intra în acest joc şi pot sesiza Procuratura sau Comisia Electorală Centrală în legătură cu anumite incorectitudini“, adaugă expertul.

Finanţare de la stat

Proiectul prevede că partidele politice vor fi finanţate de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocaţiilor se fixează în Legea bugetului de stat pe anul respectiv, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat. 50% din sumă se distribuie partidelor politice proporţional performanţelor obţinute la alegerile parlamentare şi 50 % proporţional performanţelor obţinute la alegerile locale generale.

Anastasia Nani