Să fie lumină în banii partidelor

Arhiva 24 iulie 2014 204

Legea ce impune reguli stricte şi clare privind finanţarea partidelor a fost votată joi, 17 iulie 2014, de Parlament în prima lectură. Experţii spun însă că e „un pas de ochii lumii“ şi că la scrutinul din toamnă politicienii vor aplica schemele vechi, netransparente.



Elaborat de Guvern în martie 2013, proiectul de lege ce vine să asigure o mai mare transparenţă în procesul de finanţare a partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, a ajuns să fie dezbătut abia joi, 17 iulie.

Între altele, legea ar putea obliga partidele ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei să comande auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la trei ani. La fel, ar putea fi interzisă finanţarea formaţiunilor de către cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit 18 ani; cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; persoanele anonime; autorităţile publice.

Plafonarea donaţiilor

Legea prevede şi plafonarea donaţiilor pentru partide - până la 20 de salarii minime pentru o persoană fizică şi, respectiv, 40 de salarii minime pentru o persoană juridică. În prezent, o persoană fizică poate dona 500 de salarii minime, iar una juridică - o mie. „Vor fi foarte puţini cei care vor putea face donaţii mari. În cazul donaţiilor mari, partidul poate fi “cumpărat”, indirect, de o persoană anume - fie fizică, fie juridică. Prin micşorarea plafonului, se oferă posibilitatea unui număr mai mare de cetăţeni să contribuie la susţinerea unui partid şi să participe astfel la viaţa politică. Dacă formaţiunea vrea să aibă mai mulţi simpatizanţi, să o facă. În acest caz va avea şi mai multe donaţii. Partidul trebuie să fie exponentul unei părţi a societăţii, şi nu a trei-patru persoane“, ne-a explicat Cornelia Vicleanschi, reprezentanta GRECO în Republica Moldova, grupul de state contra corupţiei care a venit cu mai multe recomandări în acest sens pentru autorităţile de la Chişinău.

Când va fi aplicată legea

Noile norme nu vor putea totuşi fi aplicate în iminenta campanie electorală, întrucât proiectul trebuie votat şi în lectura finală. „Acest lucru confirmă caracterul speculativ al prevederilor care nu fac altceva decât să ungă ochii oamenilor, ca ei să creadă că avem un cadru legal ce ar putea exclude abuzurile. Legislaţia a fost suficientă şi până acum şi oricum Republica Moldova a fost guvernată de orez şi macaroane“, a declarat liberalul Valeriu Munteanu în plenul Parlamentului.

În schimb, liberal-democratul George Mocanu le-a amintit colegilor săi că mecanismul de finanţare a formaţiunilor politice „este arhicunoscut şi de către comunişti, şi de cei aflaţi la guvernare“. „Partidele au cheltuieli, persoanele fizice şi juridice contribuie, iar ulterior aşteaptă restituirea datoriilor prin funcţii, favoruri sau contracte. Încercările noastre de a construi democraţia nu pot avea succes fără a avea partide finanţate transparent“, a spus deputatul, îndemnându-i pe ceilalţi parlamentari să susţină proiectul.

„Un pas simbolic“

Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare (CNP), este de părere că votarea în prima lectură a normelor ce ar urma să asigure transparenţa finanţării partidelor politice, inclusiv în campaniile electorale, este un pas simbolic. „S-a tărăgănat intenţionat. Astfel, este o oportunitate ratată pentru a crea un mecanism mult mai bun de responsabilizare financiară a campaniilor electorale. Acest proiect de lege este una dintre promisiunile făcute public şi deputaţii au votat-o pentru a-şi menţine o anumită imagine, nu pentru că ar avea nevoie cu adevărat de acest lucru“, este de părere Sergiu Ostaf.
Opinia a fost exprimată la masa rotundă privind necesitatea adoptării pachetului de legi privind consolidarea responsabilităţii financiare a partidelor politice în perioada electorală. Preşedintele CNP explică şi de ce politicienii au examinat aceste norme atât de târziu: „Nu aduc dividende electorale şi nici avantaje competitive. Aduc, în schimb, nişte constrângeri de comportament, lucru de care nu au nevoie partidele politice“.

„Regulile de joc nu se schimbă“

„Ne-am obişnuit cu opiniile experţilor. Aceştia ar putea substitui în curând Parlamentul. Pentru campania electorală din toamnă avem actualele prevederi de care vom ţine cont“, a precizat Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM din Parlament.

Sergiu Ostaf este însă convins că regulile de joc vor rămâne aceleaşi, adică cele vechi, convenabile atât partidelor de la putere, cât şi opoziţiei. „Nu vom avea un fair play din cauza că resursele financiare vor fi folosite ca şi până acum, adică necontrolat. Este un joc cu reguli stabilite de ei. Cercul de persoane care puteau să acceadă în acest joc este limitat. Şi partidele de opoziţie, şi cele de la putere ar prefera să menţină lucrurile aşa cum sunt. De exemplu, în legea nouă, care, eventual, va fi adoptată, actorii din afară pot intra în acest joc şi pot sesiza Procuratura sau Comisia Electorală Centrală în legătură cu anumite incorectitudini“, adaugă expertul.

Finanţare de la stat

Proiectul prevede că partidele politice vor fi finanţate de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocaţiilor se fixează în Legea bugetului de stat pe anul respectiv, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat. 50% din sumă se distribuie partidelor politice proporţional performanţelor obţinute la alegerile parlamentare şi 50 % proporţional performanţelor obţinute la alegerile locale generale.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Cazul Policinschi, detalii din anchetă: contract de sut...

Procuratura Anticorupție (PA) a expediat în judecată dosarul penal pe numele președintelui raionului Dubăsari, Grigore Policinschi. PA a anunțat astăzi că demnitarul este învinuit de abuz în serviciu, iar prejudiciul adus statului s-ar ridica la 1,5 milioane de lei. Grigore Policinschi a declarat însă pentru Moldova Curată că aceste învinuiri ar fi „greșeli ale procurorilor” și așteaptă ca în instanță să-și demonstreze nevinovăția.

15 martie 2018
182
Arhiva

Profil candidat: Grigore Repeșciuc

Integritatea în activitatea politică

03 februarie 2019
206
Arhiva

Ruslan Caşu, candidatul la funcţia de procuror general...

Anul trecut,  Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana din municipiul Chişinău,a primit de la Primăria capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

10 noiembrie 2016
369
Arhiva

Standarde duble la CNI

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.

12 octombrie 2015
198
Arhiva

Zeci de aleși locali au fost puși sub urmărire penală a...

În anul 2015, în privința aleșilor locali - primari, consilieri sau președinți de raion - au fost pornite 65 de cauze penale, adică aproape 7 la sută din totalul de cauze inițiate. Cele mai multe îi vizează pe primari - 57 de cauze penale. Aceste date au fost prezentate de către procurorul anticorupție Mihai Ivanov, la masa rotundă de finalizare a proiectului „Combaterea corupției în Moldova - interese.md”, desfășurat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. 

29 iulie 2016
186
Arhiva

Este inacceptabil ca membrii CNI să aibă aceleași salar...

În Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă a unui deputat, a fost înregistrat un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (proiectul nr. 441 din 06.11.2013).

21 februarie 2014
199