Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără să aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale
Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.
Peste 40 de persoane, reprezentanţi ai Guvernului, Curţii Constituţionale (CC), Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Centrului pentru Drepturile Omului, Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Procuraturii Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne, Iniţiativei Civice pentru Integrare în Serviciul Public, experţi anticorupţie, aleşi locali şi jurnalişti, au discutat despre factorii care împiedică implementarea pachetului de legi anticorupţie: testarea integrităţii profesionale, confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.
Astfel, s-a discutat despre faptul că unele prevederi ale acestor instrumente legislative au fost contestate la CC, petiţionarii invocând că aceste legi nu conţin reglementări clare sau nu oferă garanţii speciale unor categorii de persoane, cum ar fi magistraţii sau aleşii locali, garanţii ce ţin de respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, dar şi a demnităţii profesionale ale acestora. “O lege care nu dă o interpretare clară poate duce la aplicarea incorectă a ei, dând posibilitatea unora să se folosească în interese proprii”, a declarat avocatul parlamentar Tudor Lazăr, autorul sesizării depuse la CC referitoare la articolele din Codul Penal privind confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.
La rândul său, Natalia Roşca, şef adjunct al Direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei, a declarat însă că atâta timp cât instrumentele legislative sunt în vigoare, ele trebuie aplicate, fără ca procesul de implementare să fie tergiversat până vom avea o decizie a Curţii Constituţionale. În acest context, Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, a argumentat că de la mijlocul lunii august 2014, de când a intrat în vigoare legea privind testarea integrităţii profesionale, o parte din persoanele supuse testării au fost concediate, deoarece nu au trecut proba de integritate, iar unii dintre agenţii publici sunt în concediu medical şi aşteaptă cu nerăbdare o hotărâre a CC.
De asemenea, participanţii au abordat practicile internaţionale de combatere a corupţiei, în special mecanismele de confiscare a averii utilizate în mai multe ţări. Astfel, Stela Pavlov, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a punctat că practica internaţională operează cu trei tipuri de confiscări: penală, civilă şi administrativă. Experta a explicat modalităţile de confiscare a bunurilor dobândite ilicit şi metodele practicate în ţări ca Statele Unite ale Americii, Canada, România etc. Potrivit ei, spre deosebire de aceste state, ţara noastră reglementează doar confiscarea în cadrul procedurilor penale şi, parţial, în cadrul procedurilor contravenţionale. Stela Pavlov a recomandat însă preluarea practicilor României, care a demonstrat că şi în condiţiile unor prezumţii constituţionale privind caracterul licit al dobândirii averilor este posibil de a reglementa şi a aplica eficient instrumentul confiscării administrative a averilor nejustificate. “Pentru acest lucru, însă este necesar să preluăm şi modelul confiscării administrative, aplicat de către Agenţia Naţională de Integritate de la Bucureşti. Însă acest fapt implică necesitatea consolidării capacităţilor instituţionale ale CNI”, a precizat Stela Pavlov.
La final, Petru Macovei, directorul executiv al API, a concluzionat că legiuitorul nu trebuie să lase loc de interpretări la formularea prevederilor, iar pentru acest lucru este necesar să învăţăm din experienţa altor ţări, care au trecut prin situaţii similare cu cea a Republicii Moldova şi să nu aşteptăm să tragem învăţăminte din greşelile proprii.
Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea platformei on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice www.moldovacurata.md", implementat de API cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Actualul mecanism de sancționare a judecătorilor care n...
Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.
Cum sunt protejați avertizorii de integritate de instit...
Avertizorii de integritate – așa cum sunt numite persoanele care denunță fapte ilegale din interiorul unor instituții sau organizații – nu beneficiază de protecție eficientă din partea statului, astfel că aceștia nu sunt încurajați să scoată la iveală ilegalitățile. Experți și reprezentanți ai instituțiilor statului menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate au dezbătut acest subiect în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Avertizorul de integritate - un element esențial în lupta împotriva corupției”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul anticorupție MoldovaCurata.md.
Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate
În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii. Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.