Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără să aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale

Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.

Peste 40 de persoane, reprezentanţi ai Guvernului, Curţii Constituţionale (CC), Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Centrului pentru Drepturile Omului, Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Procuraturii Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne, Iniţiativei Civice pentru Integrare în Serviciul Public, experţi anticorupţie, aleşi locali şi jurnalişti, au discutat despre factorii care împiedică implementarea pachetului de legi anticorupţie: testarea integrităţii profesionale, confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.

Participanţi la masa rotundă

Astfel, s-a discutat despre faptul că unele prevederi ale acestor instrumente legislative au fost contestate la CC, petiţionarii invocând că aceste legi nu conţin reglementări clare sau nu oferă garanţii speciale unor categorii de persoane, cum ar fi magistraţii sau aleşii locali, garanţii ce ţin de  respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, dar şi a demnităţii profesionale ale acestora. “O lege care nu dă o interpretare clară poate duce la aplicarea incorectă a ei, dând posibilitatea unora să se folosească în interese proprii”, a declarat avocatul parlamentar Tudor Lazăr, autorul sesizării depuse la CC referitoare la articolele din Codul Penal privind confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.

La rândul său, Natalia Roşca, şef adjunct al Direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei, a declarat însă că atâta timp cât instrumentele legislative sunt în vigoare, ele trebuie aplicate, fără ca procesul de implementare să fie tergiversat până vom avea o decizie a Curţii Constituţionale. În acest context, Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, a argumentat că de la mijlocul lunii august 2014, de când a intrat în vigoare legea privind testarea integrităţii profesionale, o parte din persoanele supuse testării au fost concediate, deoarece nu au trecut proba de integritate, iar unii dintre agenţii publici sunt în concediu medical şi aşteaptă cu nerăbdare o hotărâre a CC.

De asemenea, participanţii au abordat practicile internaţionale de combatere a corupţiei, în special mecanismele de confiscare a averii utilizate în mai multe ţări. Astfel, Stela Pavlov, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a punctat că practica internaţională operează cu trei tipuri de confiscări: penală, civilă şi administrativă. Experta a explicat modalităţile de confiscare a bunurilor dobândite ilicit şi metodele practicate în ţări ca Statele Unite ale Americii, Canada, România etc. Potrivit ei, spre deosebire de aceste state, ţara noastră reglementează doar confiscarea în cadrul procedurilor penale şi, parţial, în cadrul procedurilor contravenţionale. Stela Pavlov a recomandat însă preluarea practicilor României, care a demonstrat că şi în condiţiile unor prezumţii constituţionale privind caracterul licit al dobândirii averilor este posibil de a reglementa şi a aplica eficient instrumentul confiscării administrative a averilor nejustificate. “Pentru acest lucru, însă este necesar să preluăm şi modelul confiscării administrative, aplicat de către Agenţia Naţională de Integritate de la Bucureşti. Însă acest fapt implică necesitatea consolidării capacităţilor instituţionale ale CNI”, a precizat Stela Pavlov.

La final, Petru Macovei, directorul executiv al API, a concluzionat că legiuitorul nu trebuie să lase loc de interpretări la formularea prevederilor, iar pentru acest lucru este necesar să învăţăm din experienţa altor ţări, care au trecut prin situaţii similare cu cea a Republicii Moldova şi să nu aşteptăm să tragem învăţăminte din greşelile proprii.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea platformei on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice www.moldovacurata.md", implementat de API cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Lilia Zaharia