Legile anticorupţie în vigoare trebuie aplicate, fără să aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale

Dezbateri 19 februarie 2015 50
Experţii discută despre instrumente anticorupţie (de la stânga la dreapta): Natalia Roşca, Tudor Lazăr, Petru Macovei şi Cristina Ţărnă

Putem vorbi despre o luptă eficientă cu actele de corupţie, doar dacă există câteva componente importante: un cadrul legislativ clar, care să nu lase loc de interpretări, un mecanism eficient de aplicare a legii, dar şi unul de introducere a unor garanţii pentru anumite categorii de persoane, ce ţin de respectarea demnităţii personale şi profesionale ale acestora. Sunt concluzii formulate de participanţii la dezbaterea publică „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi de portalul www.moldovacurata.md, la 18 februarie 2015.



Peste 40 de persoane, reprezentanţi ai Guvernului, Curţii Constituţionale (CC), Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Centrului pentru Drepturile Omului, Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Procuraturii Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne, Iniţiativei Civice pentru Integrare în Serviciul Public, experţi anticorupţie, aleşi locali şi jurnalişti, au discutat despre factorii care împiedică implementarea pachetului de legi anticorupţie: testarea integrităţii profesionale, confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.

Participanţi la masa rotundă

Astfel, s-a discutat despre faptul că unele prevederi ale acestor instrumente legislative au fost contestate la CC, petiţionarii invocând că aceste legi nu conţin reglementări clare sau nu oferă garanţii speciale unor categorii de persoane, cum ar fi magistraţii sau aleşii locali, garanţii ce ţin de  respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, dar şi a demnităţii profesionale ale acestora. “O lege care nu dă o interpretare clară poate duce la aplicarea incorectă a ei, dând posibilitatea unora să se folosească în interese proprii”, a declarat avocatul parlamentar Tudor Lazăr, autorul sesizării depuse la CC referitoare la articolele din Codul Penal privind confiscarea extinsă şi îmbogăţirea ilicită.

La rândul său, Natalia Roşca, şef adjunct al Direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei, a declarat însă că atâta timp cât instrumentele legislative sunt în vigoare, ele trebuie aplicate, fără ca procesul de implementare să fie tergiversat până vom avea o decizie a Curţii Constituţionale. În acest context, Cristina Ţărnă, vicedirectorul CNA, a argumentat că de la mijlocul lunii august 2014, de când a intrat în vigoare legea privind testarea integrităţii profesionale, o parte din persoanele supuse testării au fost concediate, deoarece nu au trecut proba de integritate, iar unii dintre agenţii publici sunt în concediu medical şi aşteaptă cu nerăbdare o hotărâre a CC.

De asemenea, participanţii au abordat practicile internaţionale de combatere a corupţiei, în special mecanismele de confiscare a averii utilizate în mai multe ţări. Astfel, Stela Pavlov, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a punctat că practica internaţională operează cu trei tipuri de confiscări: penală, civilă şi administrativă. Experta a explicat modalităţile de confiscare a bunurilor dobândite ilicit şi metodele practicate în ţări ca Statele Unite ale Americii, Canada, România etc. Potrivit ei, spre deosebire de aceste state, ţara noastră reglementează doar confiscarea în cadrul procedurilor penale şi, parţial, în cadrul procedurilor contravenţionale. Stela Pavlov a recomandat însă preluarea practicilor României, care a demonstrat că şi în condiţiile unor prezumţii constituţionale privind caracterul licit al dobândirii averilor este posibil de a reglementa şi a aplica eficient instrumentul confiscării administrative a averilor nejustificate. “Pentru acest lucru, însă este necesar să preluăm şi modelul confiscării administrative, aplicat de către Agenţia Naţională de Integritate de la Bucureşti. Însă acest fapt implică necesitatea consolidării capacităţilor instituţionale ale CNI”, a precizat Stela Pavlov.

La final, Petru Macovei, directorul executiv al API, a concluzionat că legiuitorul nu trebuie să lase loc de interpretări la formularea prevederilor, iar pentru acest lucru este necesar să învăţăm din experienţa altor ţări, care au trecut prin situaţii similare cu cea a Republicii Moldova şi să nu aşteptăm să tragem învăţăminte din greşelile proprii.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului “Consolidarea platformei on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice www.moldovacurata.md", implementat de API cu suportul financiar al Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Lilia Zaharia


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Dezbateri

Declarațiile de integritate semnate de Guvernul Filip s...

Organizațiile societății civile refuză în continuare să preia pentru depozitare originalele declarațiilor de integritate semnate de membrii Guvernului Pavel Filip. La masa rotundă pe tema «Declarațiile de integritate: între declararea intenției și confirmarea integrității», organizată joi, 11 februarie, de portalul Moldova Curată, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a adus declarațiile, spunând că acestea i-au fost transmise de către primul ministru, și s-a arătat dispus să le predea reprezentanțuilor societății civile. Cei prezenți au fost de părere însă că declarațiile trebuie considerate nule de vreme ce au fost semnate în condiții de intransparență, fără prezența jurnaliștilor și reprezentanților societății civile. 

12 februarie 2016
46
Dezbateri

ANI – în incertitudine, până la vară?

Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.

25 ianuarie 2017
39
Dezbateri

Eficientizarea CNI nu trebuie să fie doar o formalitate

În cei aproape trei ani de existenţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) nu avem persoane publice condamnate pentru că au comis fals în declaraţii.  Acest lucru l-au constatat participanţii la masa rotundă „Eficientizarea CNI: obiecţii şi propuneri”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md. Ei au menţionat că pentru rezultate vizibile este necesară reformarea acestei instituţii, dar şi modificarea câtorva legi care au tangenţă cu activitatea ei. În cadrul evenimentului au fost discutate iniţiativele legislative elaborate de Ministerul Justiţiei, care ar eficientiza activitatea CNI. Este vorba despre proiectul legii cu privire la Centrul Naţional de Integritate, proiectul de lege privind declararea averii şi intereselor personale şi proiectul de modificare a unor acte legislative.

28 februarie 2015
48
Dezbateri

Aproape doi ani de stagnare a activității ANI: angajați...

Zeci de mii de declarații de avere și interese neverificate, numirea cu întârziere a conducerii Autorității Naționale de Integritate (ANI), dar și nefuncționarea instituției din cauza lipsei inspectorilor de integritate -  sunt câteva probleme care au fost discutate la masa rotundă “ANI: incertitudini vechi și îngrijorări noi în anul electoral 2018”. La eveniment au participat reprezentanți ai ANI, membri ai Consiliului de Integritate, deputați, reprezentanți ai Executivului, procurori, judecători, experți anticorupție, jurnaliști etc. Masa rotundă a fost organizată de Asociația Presei Independente (API) și portalul www.MoldovaCurata.md la 5 aprilie 2018.

05 aprilie 2018
49
2020

Autoritățile reacționează tot mai puțin la investigații...

12 martie 2020
239
Dezbateri

Actualul mecanism de sancționare a judecătorilor care n...

Niciun judecător din Republica Moldova nu a fost sancționat până în prezent pentru că nu și-a declarat corect veniturile și proprietățile, în condițiile în care presa a semnalat mai multe cazuri de averi nejustificate ale magistraților. Printre neregulile semnalate cel mai des de către jurnaliști se numără proprietăți imobile sau mobile care depășesc veniturile legale, donații de zeci de mii de lei sau euro pe care le acceptă magistrații, dar și promovarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători compromiși, respinși de către președintele țării.

25 februarie 2016
45