Dezbateri. În ce măsură este posibilă declararea valorii reale a bunurilor deținute de demnitari și funcționari în Republica Moldova

Cu ochii pe ANI 22 august 2021 72
Experta Transparency International Moldova, Mariana Kalughin, și președinta Comisiei juridice, deputata PAS, Olesea Stamate. Sursa colaj: MoldovaCurata.md, ipn.md



Declararea bunurilor la valoarea lor reală – unul dintre principalele motive din care a fost inițiată modificarea legislației cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, le dă „bătăi de cap” autorilor proiectului și trezește în rândul experților îndoieli privind modul cum ar putea fi aplicată. Totodată, experții internaționali explică faptul că în multe țări europene acest subiect nu reprezintă o problemă, iar majoritatea demnitarilor și funcționarilor publici își declară bunurile în mod onest, la valoarea reală. Subiectul a fost discutat în cadrul consultărilor publice organizate la 19 august de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități pe marginea modificărilor la Legea Autorității Naționale de Integritate (ANI), propuse de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Potrivit modificărilor propuse de fracțiunea PAS la legea cu privire la activitatea ANI, care au și fost votate de Parlament în prima lectură la 13 august 2021, bunurile imobile și cele mobile ar urma să fie indicate la valoarea lor de piață, urmând a fi instituită o nouă rubrică în declarația de avere și interese personale, alături de rubrica în care se va indica valoarea contractuală sau cadastrală. „Valoarea reală a bunurilor se va indica de subiectul declarării, pe propria răspundere, reieșind din valoare de piață a bunurilor similare de la ziua dobândirii lor. Stabilirea valorii de piață a bunului se va face prin compararea valorii de piață a bunurilor similare în natură, calitate, vechime sau prin compararea altor indici asemănătoare ori prin efectuarea unei expertize sau evaluări în acest sens. În cazul în care între valoarea de piață și valoarea declarată a bunului există o discrepanță de cel puțin 10 salarii medii pe economie, subiectul declarării poate justifica diferența respectivă prin prezentarea argumentelor, documentelor, datelor și informațiilor cu privire la dreptul asupra bunului, locul de amplasare a bunului, calitatea și caracteristicile bunului, gradului de uzură, vechimea bunului și alte date relevante care au stat la baza dobândirii bunului respectiv”, se arată în proiectul de lege.

O altă modificare propusă este acordarea dreptului inspectorului de integritate de a solicita efectuarea unor expertize sau evaluări pentru determinarea valorii de piață a bunurilor supuse verificării. Potrivit autorilor proiectului, această posibilitate „va impulsiona subiectul declarării să specifice valoarea reală a bunurilor declarate”. Iar în cazul în care inspectorul de integritate are dubii rezonabile privind declararea unui bun sub valoarea reală a acestuia, aceasta va avea posibilitatea să dispună efectuarea unei evaluări. În acest context, bugetul ANI urmează să prevadă un capitol aparte pentru efectuarea unor astfel de expertize.

Mariana Kalughin: „Ni se pare inutil acest exercițiu de declarare a valorii de piață, pentru că nu poate fi luat în considerare la constatarea eventualei diferențe substanțiale”

Experta Transparency International Moldova, Mariana Kalughin, este de părere, însă, că această nouă prevedere nu va fi funcțională, întrucât nu este clar cum poate fi aplicată. Ea a argumentat că inspectorul de integritate nu va putea ignora contractele de vânzare-cumpărare în care sunt indicate valori diminuate ale bunurilor, atât timp cât acestea sunt valabile și nu sunt anulate de o instanță de judecată. Astfel, valoarea reală a bunurilor nu va putea fi luată în considerare la calcularea diferenței substanțiale în cadrul unei proceduri de control, a subliniat experta.

„Este foarte important să înțelegem pentru ce sunt indicate valorile bunurilor. În declarații acestea sunt importante pentru a face calculul diferenței substanțiale. Nu pentru a fi subiecte de scandal mediatic, dar pentru ca în final să se poată vedea care au fost veniturile și care e valoarea bunurilor deținute de subiect. În momentul în care vom avea valoarea contractuală, valoarea cadastrală în cazul imobilului, și valoarea de piață, inspectorul de integritate, în calculul diferenței substanțiale, care valoare va trebui să o ia în considerare?

Inspectorul de integritate nu poate ignora un contract încheiat între părți. Cât timp este în vigoare și nu este anulat de vreo instanță, pentru că numai instanța judecătorească poate să constate nulitatea unui contract, atât timp acest act dovedește valoarea și cheltuielile suportate de subiect pentru obținerea acestui bun. Tocmai de asta ni se pare inutil acest exercițiu de declarare a valorii de piață, pentru că în final nu este posibil să fie luat în considerare în finalitatea procesului, în constatarea eventualei diferențe substanțiale”, a subliniat Marian Kalughin.

Experta consideră că în cazul bunurilor imobile situația este mai puțin problematică, deoarece acestea sunt estimate de organul cadastral, iar problema ține mai mult de bunurile mobile. În acest caz, ea a recomandat ca pentru autovehicule să se impună obligația de a declara valoarea care a fost estimată la introducerea lor în țară. Un alt aspect sensibil este faptul că specialiștii în domeniul evaluărilor ar putea avea obiecții în privința acordării dreptului pentru orice persoană să-și evalueze bunurile, în lipsa unei calificări în acest domeniu, a mai atras atenția Mariana Kalughin.

Președinta Comisiei juridice, Olesea Stamate: Un subiect „delicat și complicat”, dar trebuie să găsim o soluție la această problemă, altfel, o să ne trezim în continuare cu mașini de 50 de mii de euro declarate la 10 mii de lei și ANI nu va avea ce face cu asta

Deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități și una dintre autorii proiectului de lege, a recunoscut că subiectul privind declararea la valoare reală a bunurilor le-a dat autorilor proiectului multe „bătăi de cap” și că acesta este un subiect destul de „delicat și complicat”.

Cu toate acestea, ea a subliniat că nu susține recomandarea Marianei Kalughin de a se renunța la aceste exercițiu, întrucât anume declararea bunurilor la valoarea lor reală a fost una dintre premisele de la care s-a pornit modificarea legislației cu privire la ANI și una dintre principalele recomandări ale Uniunii Europene.

„Altfel, o să ne trezim în continuare cu mașini de 50 de mii de euro declarate la 10 mii de lei și ANI nu va avea ce face cu asta, fiindcă de fiecare dată o să ne batem cu capul de perete de valoarea contractuală. Noi trebuie să găsim o soluție la această problemă. Poate ceea ce am propus noi aici nu este perfect. Haideți să îmbunătățim, dar noi nu putem să rămânem la ceea ce este acum. Asta este exact esența condiționalității UE, premiza de la care a pornit UE atunci când ne-a solicitat modificarea legislației cu privire la ANI. Acesta a fost punctul cheie de la care s-a pornit – să asigurăm ca să poată fi declarate la valoare reală bunurile și, respectiv, să fie verificate eficient aceste declarații”, a punctat deputata PAS.

Ea a făcut trimitere la practica unor țări europene unde la înregistrarea bunurilor mobile se permite ca în contractul de vâzare-cumpărare să fie indicată orice sumă, dar în registrele oficiale ale statului se înregistrează un preț estimativ la valoare de piață, din care se achită și taxele.

Președinta ANI, Rodica Antoci, a admis că subiectul este unul problematic pentru instituția pe care o conduce, întrucât aceasta nu poate demonstra care este valoare reală a unor bunuri declarate la prețuri diminuate de către demnitari și funcționari. Astfel, ea argumentat că este necesară oferirea posibilității pentru inspectorii de integritate să solicte efectuare expertizelor în acest sens.

„Referitor la valoarea reală a bunurilor noi ne-am gândit, ca să nu fie subiecții declarării blamați în spațiul mediatic că au castele, că au case în abitație din 1995 și nu le pot declara la prețul real, să le dăm o casetă suplimentară în blancheta declarației, astfel încât să facă o ajustare a prețului bunurilor pe care le dețin. Iar atunci când inspectorul de integritate are bănuială față de valoarea unui bun, de exemplu dacă este declarată la 11 mii de lei o casă, să aibă posibilitatea să solicite unei companii certificate de evaluare a bunurilor pentru a avea această probă relevantă în actul de constatare. Arătăm și noi, ca autoritatea, ca fiind într-o imposibilitatea urâtă de a demonstra că acea casă nu este declarată la prețul real”, a subliniat Rodica Antoci. Propunerile ANI pe marginea proiectului PAS mai prevăd ca inspectorul de integritate să poată dispune evaluarea sau expertiza bunurilor iar persoana supusă controlului să fie obligată să prezinte bunul sau să acorde acces la acesta. „Refuzul de a prezenta bunul se consemnează într-un proces-verbal. Persoana supusă controlului poate să evalueze bunurile pe cont propriu”, se mai arată în documentul de propuneri al Autorității.

Expert UE: „Noi ne dorim să reducem cazurile când se declară automobile Porsche Cayenne la 1000 de euro”

La dezbateri a participat și consilierul UE de rang înalt în domeniul combaterii corupţiei, fostul şef al Biroului Central Anticorupţie din Polonia, Pavel Voitunik. Acesta a subliniat că declararea valorii reale a bunurilor este o practică obișnuită în statele europene, iar în țara sa, Polonia, demnitarii atașează inclusiv fotografii ale bunurilor lor, oferind publicului larg acces liber la aceste date. „Nu prea înțeleg discuțiile despre valoarea reală a bunurilor și alte valori, de parcă am discuta despre diferite adevăruri – semi adevăr, adevăr, un adevăr mai puțin adevărat... Pentru mine este foarte clar că un funcționar public trebuie să-și declare averea la valoare reală. Este la fel ca în cazul mărturiilor în instanță. Nu trebuie să lăsăm spații de interpretare și să oferim posibilitatea funcționarilor să ascundă cazuri de corpuție, de mitiure, să facă evaziuni fiscale. Eu îmi declar în fiecare an valoare reală a locuinței, a automobilului. Nu cred că există dificultăți să-și evalueze fiecare bunurile. Când cumpăr o casă sau un automobil, nu cer o evaluare, eu cunosc prețul aproximativ. Și dacă vând terenuri, eu știu cât costă aproximativ.

Noi ne dorim să reducem cazurile când se declară automobile Porsche Cayenne la 1000 de euro. Aș propune ca în formularul declarației să fie introdusă o rubrică în care să se indice valoare reală la momentul declarării și o rubrică unde se pot oferi justificări, de exemplu - valoarea contractuală, argumente privind modificările și discrepanțele – uzura mașinii, inundații ale imobilelor etc. Astfel, valoarea de piață se va modifica an de an”, a subliniat expertul european. El a oferit exemplul țării sale și al său personal. „În fiecare an, atunci când depun declarația, atașez și o fotografie a proprietății mele. Eu declar tot ce am și cât costă aproximativ. Este ca o expoziție a proprietăților mele pentru publicul general”, a exemplificat consilierul UE.

Judecător: „Suntem într-o situație jenantă când toți cunosc valoare reală, în afară de autorități”

În opinia judecătorului Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, această situație, de discrepanțe majore între valoarea reală a unor proprietăți și valoare diminuată ce apare în unele declarații de avere este efectul eșecului autorităților din domeniul fiscal. „Suntem într-o situație jenantă când toți cunosc valoare reală, în afară de autorități. Dar trebuie să recunoaștem că asta se datorează eșecului autorităților care colectează taxe și impozite de a stabili această valoare. Avem o situație în care zeci de asemenea bunuri sunt declarate la sume mizere, însă cu ele se fac zeci de tranzacții la valoare lor reală, dar autoritățile nu au întreprins nicio măsură pentru a stabili această valoare și pentru ca să perceapă taxe și impozite. Poate ar fi bine de antrenat și aceste autorități. Este o realitate dură – nu s-a dorit să se afle valoarea acestor bunuri”, a punctat magistratul.

Faptul că mai mulți demnitari și funcționari își declară bunurile la prețuri de zeci de ori mai mici decât valoarea lor reală a fost dezvăluit de jurnaliști în cadrul a numeroase investigații. Cu toate acestea, asemenea cazuri nu au putut fi sancționate pe motiv că legislația stabilește în prezent că proprietățile deținute de către subiecții declarării trebuie indicate la valoarea lor contractuală. Astfel, în declarațiile de avere ale judecătorilor, procurorilor, deputaților, miniștrilor, primarilor, șefilor de instituții publice se regăsesc automobile de lux de 10-20 de mii de lei sau case de 30-40 de mii de lei. În octombrie 2020, ANI a inițiat și o campanie de informare în care îi îndemna pe subiecții declarării să indice valoarea reală a bunurilor. Cu toate acestea, o investigația a Ziarului de Gardă a arătat că înșiși inspectorii de integritate declară bunuri la valori diminuate, făcând trimitere la legislația deficitară.

Proiectul PAS de modificare a legislației cu privire la activitatea Autorității Naționale de Integritate urmează să mai fie supus dezbaterilor publice, iar propunerile pot fi expediat pe adresa Comisiei juridice, numiri și imunități, până la votarea în lectura a doua. Președinta Comisiei, Olesea Stamate, a argumentat că a adoptarea în prima lectură a acestuia până la 1 septembrie 2021 a fost o condiționalitate pentru ca Republica Moldova să poată beneficia de a doua tranșă a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii Europene. 

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2021

După socialiști, și democrații propun un proiect de leg...

05 martie 2021
267
2021

ANI, obligată să angajeze un inspector de integritate c...

22 aprilie 2021
326
2021

După socialiști, și democrații propun un proiect de leg...

05 martie 2021
267
2021

Peste 56 de mii de declarații de avere și interese urme...

19 februarie 2021
442