Modificările la legislația ANI, pregătite pentru lectura a doua. Maine vor fi discutate în plen

Unii experți anticorupție atrag atenția asupra riscurilor
Unele dintre modificările propuse de actuala guvernare la legislația ce reglementează activitatea Autorității Naționale de Integritate contravin Constituției, unele par a fi irealizabile, iar altele vor îngreuna și birocratiza munca inspectorilor de integritate. Asta arată Opinia asupra proiectului de modificare a legislației formulată de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției și expediată Comisiei parlamentare de profil. Unele recomandări ale CAPC corespund cu opinia ANI. Proiectul a fost votat în primă lectură în luna august, iar joi, 7 octombrie, va fi examinat în plen în lectura a doua. Deși reprezentanții ANI se așteaptau să fie invitați la dezbaterile pentru lectura a doua a proiectului, Serviciul de presă al Parlamentului ne-a anunțat astăzi că astfel de dezbateri nu vor fi organizate și că proiectul a fost inclus pe agenda ședinței de mâine a Parlamentului.
Examinarea sesizărilor anonime ar veni în contradicție cu Legea Supremă
Una dintre modificările propuse în proiectul elaborat de fracțiunea PAS din Parlament prevede acceptarea de către ANI a petițiilor anonime. Experții atrag atenția că într-o hotărâre emisă în 2013, Curtea Constituțională a notat că articolul 52 din Constituţie arată că orice petiţie urmează a fi semnată, iar petiţionarii trebuie să fie identificabili. Experții CAPC sugerează deputaților, pentru a asigura o anumită protecție celor care depun sesizări, să instituie sau să fortifice mecanismele existente. De exemplu, ANI să dispună de canale securizate de sesizare; să nu divulge public numele persoanei care sesizează sau să să fie numită o persoană responsabilă de asigurarea confidențialității unor astfel de sesizări.
Solicitată de Moldova Curată să comenteze această propunere, președinta ANI, Rodica Antoci, a declarat că nu vede necesitatea examinării de către inspectorii de integritate a sesizărilor anonime, de vreme ce cadrul legal actual interzice acest lucru.
Suspendarea din funcție a persoanelor care vor încălca regimul de declarare a averilor comportă riscuri
Autorii proiectului au propus, de asemenea, o prevedere nouă și anume, ca inspectorii de integritate să poată cere suspendarea din funcție a persoanelor pe numele cărora ANI a emis un act de constatare a încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Suspendarea să fie valabilă până când actul de constatare emis de ANI va rămâne definitiv.
Formularea că inspectorul „poate” cere suspendarea din funcție va duce la aplicarea discreționară a acestei norme, consideră experții CAPC, care recomandă fie reformularea prevederii, fie excluderea. Or, intrarea ei în vigoare va duce la „tergiversarea procesului, dar și la supraîncărcarea inspectorilor de integritate”.
Rodica Antoci s-a arătat și ea împotriva acestei prevederi, care, în opinia sa, va crea „perturbări” în activitatea instituțiilor publice. „Eventuala indisponibilizare a conducătorilor acestor instituții va afecta managementul acestora și îl va lipsi, o perioadă, pe subiectul controlului, de surse de venit. În perspectiva în care actul de constatare nu va fi menținut de către instanța de judecată, persoanei vizate urmează să-i fie restituit venitul ratat urmare a acțiunilor ANI, ceea ce va însemna remunerarea unei prestații nerealizate. La fel, odată ce inspectorul de integritate va putea doar propune sancțiunea cu eliberarea din funcție sau încetarea mandatului, decizia revenind angajatorului care va acționa într-o procedură disciplinară, nu există certitudinea că propunerea inspectorului va fi menținută iar persoana va fi eliberată din funcție ulterior”, a comentat prevederea președinta ANI în cadrul unei discuții a proiectului, organizate de portalul Moldova Curată.
Este posibil să se ajungă la indicarea valorii reale a bunurilor deținute de subiecții declarării?
Una dintre problemele discutate des în ultimii ani de către ANI, dar și comunitatea de experți anticorupție, este faptul că unii funcționari declară bunurile pe care le dețin la prețuri mult mai mici decât cele reale, iar legislația nu conține suficiente pârghii pentru a preveni astfel de situații. Astfel, în declarații se găsesc apartamente în Chișinău de 67 de mii de lei, de exemplu, sau mașini de 10 mii de lei.
În proiectul PAS se propune ca inspectorii de integritate, în cadrul procedurilor de control, să facă, la necesitate, o evaluare a bunurilor sau să solicite o expertiză de la companiile specializate pentru determinarea valorii de piaţă a bunurilor. Această modificare este privită cu precauție de către experții CAPC, care observă că învestirea inspectorilor cu funcții de evaluatori este „irealizabilă”, întrucât aceștia nu au pregătire pentru așa ceva și dețin certificat de evaluator, așa cum prevede Legea cu privire la activitatea de evaluare. Cât privește comandarea expertizelor din afară, CAPC consideră instituirea unui atare mecanism oportună, însă notează că „autorii nu au făcut o estimare a cheltuielilor pentru aceste evaluări și expertize, s-au rezumat doar să indice în nota informativă că sursele financiare vor fi acoperite din bugetul ANI – un buget mereu criticat ca fiind insuficient pentru impulsionarea activității”.
Comentând această propunere pentru Moldova Curată, Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare responsabile de perfecționarea proiectului de lege, a notat că abilitarea inspectorilor cu dreptul de a comanda astfel de expertize va descuraja subiecții declarării să indice valori diminuate ale bunurilor. Cât despre acoperirea financiară a expertizelor, deputata a spus: „Este prevăzut în lege, trebuie să fie asigurată cu buget suplimentar, din resursele bugetare. Nu este cazul să solicităm contribuția partenerilor de dezvoltare. Dar nu cred că va fi o povară financiară foarte mare pentru ANI, nu cred că numărul de cazuri va fi foarte mare”. Însăși Autoritatea Națională de Integritate nu are obiecții în privința propunerii ca inspectorii să facă evaluări și să comande expertize, așa cum se vede din Lista de comentarii la proiect, expediată Parlamentului.
Când inspectorul refuză să pornească un control, cine poate contesta refuzul?
O propunere lansată de experții CAPC este ca legea să prevadă și posibilitatea ca persoana care a sesizat ANI să poată contesta refuzul inspectorului de integritate de a porni un control. „Proiectul nu prevede posibilitatea contestării procesului – verbal de refuz al iniţierii controlului în cazul în care ar exista temeiuri justificate de inițiere, iar inspectorul de inegritate este de o altă părere. Considerăm că un asemenea drept de contestare a refuzului ar putea fi acordat oricărei persoane interesate, precum persoana care a sesizat ANI, organizații non-guvernamentale, mass-media, etc.”, se spune în Opinia expediată de CAPC Comisiei parlamentare pentru numiri și imunități.
Solicitată să comenteze această propunere, președinta ANI spune că astfel se va „birocratiza” munca inspectorilor de integritate. „Va îngreuna mecanismul. Eu îl văd în felul următor: inspectorul va fi mai degrabă nevoit să inițieze procedura de control chiar dacă nu sunt elemente de încălcare a sistemului de integritate. Atunci când a fost adoptată în prima lectură legea cu privire la ANI, procesele-verbale de inițiere și refuz erau publice. Eu consider că acest lucru este necesar să rămână. Procesele-verbale de refuz nu le văd nici eu, în calitate de conducător al acestei instituții. Și este necesar să fie o comisie care să urmărească, să analizeze procesele-verbale de inițiere, de refuz, dacă s-au respectat toate condițiile metodologice de specialitate, dacă s-a argumentat clar fiecare aspect, deci nu a fost doar un refuz formal care ulterior merge în arhiva instituțională și nu poți să te expui nicicum. Să știți că și eu uneori sunt nemulțumită atunci când un inspactor de integritate îmi refuză sesizările, dar constat faptul că în timp ele devin mult mai bine motivate și văd și eu care este aspectul de examinare în verificarea prealabilă pe care îl au inspectorii de integritate”.
La masa rotundă din 28 septembrie 2021, organizată de portalul Moldova Curată, la care s-au discutat o parte din aceste modificări, Rodica Antoci și-a exprimat speranța că ANI va fi invitată la dezbaterile pentru a doua lectură. Solicitat de Moldova Curată, Serviciul de presă al Parlamentului a comunicat însă că dezbateri pe acest proiect nu vor mai fi organizate. Joi, 7 octombrie, înainte de ședința plecară a Legislativului, Comisia juridica, numiri si imunitati urmează să discute aprobarea raportului pentru votarea în lectura a doua. Tot joi, la ședința în plen, care va începe la ora 11.00, proiectul va fi deja discutat în lectura a doua. Asta s-a decis miercuri, 6 octombrie, la ședința Biroului permanent al Parlamentului.
Viorica Zaharia
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat de Asociația Obștească „Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției” (CAPC), cu suportul organizației Freedom House. Responsabilitatea pentru conținutul articolului aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția finanțatorului.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Aici așteptăm comentariul tău!