Doi magistrați au obligat Primăria să le dea apartamente, chiar dacă au spațiu locativ

Unii judecători din Chișinău profită de lege și cer locuințe gratuite de la stat, chiar dacă au apartamente sau case somptuoase care le depășesc vădit veniturile. Responsabilii de la Primărie afirmă că magistrații obligă prin judecată autoritățile locale să îi asigure cu spațiu locativ. Chiar dacă înainte de a le fi eliberat un bon de repartiție, judecătorii trebuie să prezinte documente care demonstrează că nu dețin alte spații locative, în cel puțin două cazuri descoperite de Moldova Curată, această regulă a fost neglijată.

Vrea spațiu suplimentar

După ședința de joi, 26 martie, a Consiliului Municipal Chișinău (CMC) judecătorul Sergiu Daguța de la Judecătoria Ciocana s-a ales cu un apartament. Consilierii au votat o decizie de a-i acorda spațiu locativ fiind obligați să facă acest lucru printr-o hotărâre judecătorească. Magistratul a depus o plângere în instanță în anul 2009, prin care a cerut CMC să-i repartizeze o locuință, invocând faptul că familia sa nu are spaţiul locativ suficient. Atunci Daguța avea un apartament cu două camere, cu suprafața de 41,9 m.p., cumpărat în 2005, însă pretindea la un spațiul suplimentar, de 15 m.p., adică la un salon, așa cum prevede Codul cu privire la locuințe, adoptat în 1983.

Decizii luate cu viteza luminii

Magistratul a depus cererea în judecată la 10 noiembrie 2009, adică o lună mai devreme ca prevederea legală care le permite judecătorilor să solicite spațiu locativ să fie abrogată. Iar peste doar patru luni, pe 17 martie 2010, Daguța avea deja la mână decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție prin care CMC era obligat să-i dea un apartament mai spațios judecătorului, soției și celor două fiice ale sale. Magistratul și-a ales singur apartamentul în care și-a dorit să se mute. În mai 2013, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a pus sechestru pe un apartament cu două camere din sectorul Ciocana, iar Primăriei capitalei nu i-a rămas decât să aprobe alegerea. Noua locuință a familiei Daguța are 53 de m.p., cu aproape 11 m.p. mai multe decât celălalt, apartament pe care judecătorul încă îl deține în proprietate.

„Vroiam mai mult spațiu, ca să lucrez și acasă”

Sergiu Daguța a fost numit judecător în anul 2002. Astfel, în 2009, atunci când își revendica dreptul la spațiu locativ, avea doar șase ani munciți în sistem.
Soția lui Daguța este avocată și deține propriul birou de avocați. În 2012, ea a declarat venituri de peste 86 de mii de lei. Iar soțul său a câștigat în același an 59 de mii de lei.
Contactat de Moldova Curată, Daguța a declarat că apartamentul în care locuiește acum cu familia este mai mic decât cum prevăd standardele. „Spațiul locativ este de 24 m.p. Revin câte șase metri pătrați pentru o persoană, în condițiile în care norma este de 9 m.p.”, ne-a explicat judecătorul. În plus, susține magistratul, legea îi permite să dispună de un spațiu suplimentar pentru birou. „Judecătorii muncesc și acasă și legea îmi permite să am un spațiu separat pentru a putea munci acasă”, mai afirmă magistratul. 

Cu vilă de milioane și pretenții la primărie

Un alt judecător, aceeași poveste. Ghenadie Bârnaz, magistrat la Judecătoria Râșcani, are și el la mână o decizie judecătorească irevocabilă prin care primăria capitalei este obligată să îi dea gratuit o locuință. Deocamdată decizia nu a fost executată. În anul 1998, judecătorul a obținut de la Primăria Chișinău un lot de patru ari în preajma Universității Agrare, pe care și-a construit două castele: unul pentru el și altul pentru fiul său, student la Institutul Național de Justiție. Vila de 179,8 m.p., pe care Bârnaz o indică astăzi în declarația de avere este estimată de agenții imobiliari la peste patru milioane de lei. Judecătorul susține însă că imobilul valorează doar 875 426 de mii. Cealaltă casă, cu un nivel, se află parțial pe un teren de doi ari închiriat abia la sfârșitul lui 2012 de judecător de la primăria capitalei pe un termen de cinci ani. În momentul închirierii terenului, casa se afla deja pe el.
Contactat de Moldova Curată, Bârnaz a refuzat să vorbească, scuzându-se că este în proces de judecată. Ulterior, acesta nu a mai răspuns la telefon.

A blocat activitatea primăriei

Sergiu Daguța și Ghenadie Bârnaz nu sunt singurii judecători care, deși au o locuință, nu au ezitat să profite de ocazia de a primi încă una, gratis, de la autorități. Recent, presa a scris despre cazul președintei Judecătoriei Căușeni, Veronica Nichitenco, care a obținut în instanță de la primăria or. Căușeni peste 600 de mii de lei pentru a-și cumpăra un apartament. Din cauză că autoritatea locală nu dispune de acești bani, executorul judecătoresc a pus sechestru pe coturile primăriei și de mai bine de două luni angajații primăriei și ai celor șapte grădinițe din oraș nu mai pot primi salariile. În cadrul ultimei ședințe a Guvernului, premierul Iurie Leancă a dispus alocarea din Fondul de rezervă al Guvernului a banilor necesari pentru a o „împroprietări” pe judecătoarea care mai are o casă în satul Varnița, r. Anenii Noi.

Persoanele cu dezabilități așteaptă cuminți

Petru Gontea, șeful Direcției generale locativ-comunală şi amenajare din cadrul Primăriei mun. Chișinău, afirmă că de obicei judecătorii care obțin prin judecată dreptul de a fi asigurați cu spațiu locativ prezintă informații care arată că nu dispun de locuințe. „Noi încercăm să verificăm aceste date, dar de multe ori ei își înregistrează bunurile pe membrii familiei și atunci este mai greu să demonstrăm ceva. În plus, ei au la mână o decizie irevocabilă și noi nu putem să ne eschivăm”, explică Gontea.
Funcționarul susține că în afară de judecători, procurori și polițiști, în lista persoanelor care solicită locuințe se află alte sute de persoane, familii cu mulți copii, veterani, persoane cu dezabilități. „Avem persoane care așteaptă în rând din 1965 să primească apartament. Între timp, noi suntem nevoiți să le acordăm locuințe celor care ne obligă să facem acest lucru prin decizii judecătorești. Persoanele cu dezabilități și veteranii nu se adresează în judecată. Ei ne înțeleg pe cuvânt că nu avem de unde să le dăm” mai spune Petru Gontea.

Mariana Rață