Fostul ministru Vladimir Molojen, achitat definitiv în dosarul de abuz în serviciu. Un judecător de la CSJ a avut opinie separată
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni - Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.
Vladimir Molojen a fost învinuit de faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, care este o structură a Ministerului Dezvoltării Informaționale, contracte de publicitate cu firma fiului și soției sale, „Altent-Com”. În total, statul ar fi fost prejudiciat cu aproape 3 milioane de lei. Procurorul anticorupție care a efectuat urmărirea penală, Mihail Ivanov, a argumentat că la încheierea acestor contracte Vladimir Molojen s-a condus de interesul personal și a comis abuz în serviciu cu urmări grave, deoarece Întreprinderea „Registru” este monopolistă pe piața perfectării actelor de indentitate și altor tipuri de documente, de aceea nu avea nevoie de servicii de publicitate. Procurorul a cerut primei instanțe condamnări pentru toți cei trei inculpați cuprinse între 3 și 7 ani de privațiune de libertate, cu încasarea în folosul statului a prejudiciului care i-ar fi fost adus. Cea mai mare sumă - 2 930 327 de lei - ar fi urmat să fie restituită de către Vladimir Molojen, dacă instanțele l-ar fi condamnat și ar fi acceptat acțiunea civilă depusă de acuzatorul de stat.
Judecătorul CSJ Ghenadie Nicolaev a avut o opinie separată în cazul Molojen, notând că procurorii au prezentat toate probele care demonstrează vinovăția
De cealaltă parte, Molojen și colegii său au declarat în ședințele primei instanțe că nu au făcut decât să respecte legea și că sunt nevinovați. Ei au susținut, de asemenea, că prin acțiunile lor nu au adus nici un prejudiciu statului și nici persoanelor fizice.
Dosar examinat timp de 6 ani în instanțele naționale, soldat cu declararea nevinovăției
Dosarul care are la bază un conflict de interese a fost intentat în anul 2010, iar un an mai târziu a fost deja transmis de procurori pentru examinare instanței de judecată. Inculpații au fost achitați de către președintele judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghier, la 9 decembrie 2015. În hotărâre, Dulghier a scris că nu există parte vătămată care ar fi suferit de pe urma acțiunilor inculpaților.
Sentința de achitare emisă de Dorin Dulghier a fost menținută, la 29 noiembrie 2016, de Curtea de Apel Chișinău, care a consimțit că nu ar exista componentă de infracțiune. Atunci, procurorul de nivelul Curții de Apel, Cătălin Scutelnic, a declarat pentru Moldova Curată că hotărârea este ilegală, iar avocatul inculpaților, Vasile Nicoară, dimpotrivă, a comentat că o altă soluție pe acest caz nici nu putea fi dată.
Cazul a ajuns pe masa judecătorilor CSJ Petru Ursache, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Ghenadie Nicolaev. Cu excepția ultimului, magistrații au respins recursul procurorului și au apreciat drept corecte deciziile primei și celei de-a doua instanțe, care i-au achitat pe inculpați. Ei au notat că recursul nu ar fi fost suficient de bine motivat de către procuror. Totuși, magistrații au notat că procurorul a invocat aprecierea eronată a unor probe în instanțele inferioare, iar CSJ nu putea reveni la aprecierea probelor, competența sa fiind „verificarea erorilor de drept comise de instanțele de fond”.
Opinie separată: „În urma acțiunilor inculpatului a avut de suferit bugetul statului”
Ghenadie Nicolaev, care a avut o opinie separată în acest caz, a notat că hotărârea Curții de Apel ar fi trebuit casată, iar dosarul - remis la rejudecare în aceeași instanță, într-un alt complet de judecată. „Consider că în cauza dată, de către organul de urmărire penală au fost administrate suficiente probe încât să demonstreze vinovăţia inculpaţilor Molojen Vl., Gumeniuc A., Goncearov V. în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, din care considerente nu pot susţine poziţia instanţelor de fond, precum că acţiunile inculpaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor incriminate”, a scris Ghenadie Nicolaev în Opinia separată.
Referitor la argumentul instanțelor inferioare că procurorul nu ar fi indicat cui concret i-au fost aduse prejudicii prin acțiunile inculpaților, magistratul de la instanța supremă a comentat: „Faptul că procurorul nu a indicat în ordonanţa de punere sub învinuire şi în rechizitoriu cui i-a fost cauzat prejudiciu material reprezintă o eroare materială care ar urma să fie corectată în baza art. 249 Cod de procedură penală, deoarece în cazul dat este evident că prejudiciul a fost cauzat întreprinderii în care activau inculpaţii. În situaţia dată, întreprinderea ÎS „CRIS Registru” este o întreprindere de stat, al cărei capital social aparţine în întregime statului, ceea ce denotă faptul că prin prejudiciul cauzat întreprinderii date, de fapt a fost prejudiciat bugetul statului”.
Hotărârea CSJ pune punct în dosarul penal deschis pe numele lui Vladimir Molojen și al subalternilor săi, dosar care a fost instrumentat și examinat în instanțele naționale timp de 7 ani. Hotărârea este irevocabilă și îl absolvește pe fostul ministru de orice fel de răspundere, atât penală, cât și materială.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CNI a clasat încă un caz în care un primar a încălcat r...
Primarul satului Mașcăuți, raionul Criuleni, Valeriu Carțîn, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în anul 2012, când a semnat două acte în privința soției sale, care deține funcția de director al Liceului „Ion Sârbu” din localitate. Este constatarea Comisiei Naționale de Integritate (CNI), care a examinat cazul lui Valeriu Carțîn în ședința din 16 iunie 2016. Cu toate acestea, CNI nu a transmis dosarul la CNA pentru a aplica o sancțiune în conformitate cu Codul Contravențional, ci a clasat cazul.
Cazul Nistor Grozavu: Curtea de Apel a constatat lipsa...
Viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat la 1 octombrie 2015 existența unui conflict de interese, nu va fi sancționat, deoarece Curtea de Apel Chișinău a anulat actul de constatare al CNI. Comisia a stabilit că funcționarul ar fi trebuit să-și declare interesul personal atunci când a semnat un certificat de urbanism obținut de un agent economic din Chișinău, bazat pe un plan semnat și de soția sa, care este specialist în cadrul secției arhitectură.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la...
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în care urma să furnizeze informația solicitată, „Poșta Moldovei” nu s-a conformat. În timp ce jurista întreprinderii afirmă că nu a primit încă decizia instanței, avocatul API susține că „Poșta Moldovei” ar putea fi obligată să execute în mod silit această decizie, totodată fiind sancționată contravențional pentru neexecutare.
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
