Investigație ZdG: zeci de terenuri ale Capitalei au ajuns ilegal pe mâini private, iar autoritățile au reacționat tardiv
Primăria municipiului Chișinău încearcă să recupereze în prezent cel puțin o parte din cele peste 30 de terenuri care ar fi fost înstrăinate ilegal în ultimii ani, printr-o schemă complexă, în care sunt implicați o organizație obștească, executori judecătorești, avocați, judecători și agenții de evaluare. Terenurile au o suprafață totală de 5,5 hectare și o valoare de piață de peste 100 de milioane de lei. Schema a fost descrisă într-o investigație video realizată de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă. Unele dintre loturile întrăinate se vând acum cu sute de mii de euro, deși au fost adjudecate cu prețuri de peste 20 de ori mai mici. Altele - au ajuns în proprietatea unor stații PECO. De asemenea, sunt si terenuri care au ajuns în portofoliul unor companii de construcții și al unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Oceanul Pacific.
Potrivit Ziarului de Gardă, schema ar fi „simplistă, dar eficientă”, care a sărăcit bugetul capitalei cu peste 100 de milioane de lei. Totul a pornit în anul 2013, când Asociația Obștească „Cuvântul de onoare” a cerut de la Primăria Chișinău un teren în arendă pentru costrucția sediului și a unei cantine sociale. Autoritățile municipale au respins cererea, iar Asociația a depus o plângere în instanță, prin intermediul avocatului Sergiu Goțonoga, acum aflat în Italia și dat în urmărire internațională de către autoritățile Republicii Moldova. Goțonoga cerea instanței să oblige Primăria Chișinău să organizeze licitații de dare în arendă sau înstrăinare a unor terenuri concrete. La 1 octombrie 2013 judecătorul Iurie Țurcan (care între timp a decedat) a obligat primăria să organizeze licitații publice privind acordarea în arendă, locațiune funciară sau proprietate a terenurilor publice. De la acest document a pornit înstrăinarea loturilor. Au urmat acțiuni de executare a acestei decizii: organizare de licitații, cumpărarea terenurilor la prețuri mici de către diverse persoane care ulterior le-au revândut etc. Pentru ZdG, Sergiu Goțonoga, a declarat că nu a făcut nimic ilegal, ci doar s-a folosit de anumite lacune din legislație.
La momentul emiterii hotărârii judecătorești care o obliga să înstrăineze terenurile, Primăria nu a reacționat și nu a contestat decizia. A făcut-o abia peste un an, în 2014, dar cererea i-a fost respinsă. Tot în 2014 problema a ajuns în vizorul Procuraturii Generale, care, la fel, a refuzat să deschidă un dosar penal. În prezent de investigarea schemei se ocupă Procuratura Anticorupție care, în anii 2016 - 2017, a pornit mai multe dosare penale.
Șeful Direcției juridice de la Primăria Chișinău, Valeriu Bogdan, spune că Primăria nu recunoaște licitațiile organizate pentru vânzarea terenurilor și că pe conturile municipalității nu a intrat nici un ban din aceste tranzacții. Astfel, municipiului i-a fost adus un prejudiciu „în proporții deosebit de mari, de milioane de lei”, susține Valeriu Bogdan, care, la fel, afirmă că Primăria a inițiat proceduri judiciare de anulare a tuturor actelor emise referitoare la aceste terenuri, chiar dacă recunoaște că doar o parte dintre loturi este posibil de recuperat. „Totodată, am solicitat prejudiciu în sumă bănească adusă autorității publice locale”, a precizat Bogdan.
Întreaga investigație, în format video, o puteți viziona pe zdg.md.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ZDG: „Cetatea” şi afacerile de familie ale lui Moldovan...
Mihail Moldovanu, liberalul care nu s-a mai numărat printre vicepremierii din noua coaliție de guvernare proeuropeană, a revenit în funcția pe care o deținea anterior – cea de șef al Direcției sănătate din municipiul Chișinău.
CNI verifică averea unei judecătoare de la CSJ
Svetlana Novac, magistrat la Curtea Supremă de Justiţie şi unul dintre judecătorii care au obligat Î.S. „Registru” să achite unei firme 7,8 milioane de dolari, a intrat în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) după o sesizare a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). CNI urmează să verifice dacă în declaraţia de avere pentru anul 2012 a judecătoarei sunt trecute toate bunurile aflate în posesia ei şi a familiei sale.
Declarații-rebut pe site-ul CNI
Chiar dacă nimeni nu a calculat procentul exact de rebut din cele peste 100 de mii declarații de venituri și interese publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) pentru anul 2012, o bună parte din aceste documente nu pot fi folosite în cadrul unor investigaţii. Multe dintre ele nu conţin niciun indiciu despre persoană, datele sunt blurate incorect sau pur si simplu nu se înţelege nimic din scrisul semnatarului. CNI speră că istoria nu se va repeta şi în acest an.
Un dosar penal pornit în baza controlului CNI a ajuns î...
Urmărirea penală pe numele Silviei Volosatâi pentru fals în declarația de avere, pornită de Procuratura Anticorupție în baza faptelor descrise într-un articol de pe Moldova Curată, a fost finalizată, iar dosarul a ajuns în instanță.
Primul dosar de fals în declarația de avere care ajunge...
Un înalt funcționar din cadrul Ministerului Afacerilor Interne riscă să fie condamnat la un an de închisoare pentru fals în declarația de avere. Procuratura Anticorupție a anunțat ieri că a încheiat urmărirea penală și a transmis în judecată dosarul în privința directorului Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MAI, Vladimir Țurcan. El este cercetat penal pentru că nu a indicat în declarațiile de avere și de interese mai multe proprietăți și acțiuni pe care le deține în câteva întreprinderi. Acesta este primul caz penal pentru fals în declarații care a ajuns în instanță.