Investigație ZdG: zeci de terenuri ale Capitalei au ajuns ilegal pe mâini private, iar autoritățile au reacționat tardiv
Primăria municipiului Chișinău încearcă să recupereze în prezent cel puțin o parte din cele peste 30 de terenuri care ar fi fost înstrăinate ilegal în ultimii ani, printr-o schemă complexă, în care sunt implicați o organizație obștească, executori judecătorești, avocați, judecători și agenții de evaluare. Terenurile au o suprafață totală de 5,5 hectare și o valoare de piață de peste 100 de milioane de lei. Schema a fost descrisă într-o investigație video realizată de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă. Unele dintre loturile întrăinate se vând acum cu sute de mii de euro, deși au fost adjudecate cu prețuri de peste 20 de ori mai mici. Altele - au ajuns în proprietatea unor stații PECO. De asemenea, sunt si terenuri care au ajuns în portofoliul unor companii de construcții și al unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Oceanul Pacific.
Potrivit Ziarului de Gardă, schema ar fi „simplistă, dar eficientă”, care a sărăcit bugetul capitalei cu peste 100 de milioane de lei. Totul a pornit în anul 2013, când Asociația Obștească „Cuvântul de onoare” a cerut de la Primăria Chișinău un teren în arendă pentru costrucția sediului și a unei cantine sociale. Autoritățile municipale au respins cererea, iar Asociația a depus o plângere în instanță, prin intermediul avocatului Sergiu Goțonoga, acum aflat în Italia și dat în urmărire internațională de către autoritățile Republicii Moldova. Goțonoga cerea instanței să oblige Primăria Chișinău să organizeze licitații de dare în arendă sau înstrăinare a unor terenuri concrete. La 1 octombrie 2013 judecătorul Iurie Țurcan (care între timp a decedat) a obligat primăria să organizeze licitații publice privind acordarea în arendă, locațiune funciară sau proprietate a terenurilor publice. De la acest document a pornit înstrăinarea loturilor. Au urmat acțiuni de executare a acestei decizii: organizare de licitații, cumpărarea terenurilor la prețuri mici de către diverse persoane care ulterior le-au revândut etc. Pentru ZdG, Sergiu Goțonoga, a declarat că nu a făcut nimic ilegal, ci doar s-a folosit de anumite lacune din legislație.
La momentul emiterii hotărârii judecătorești care o obliga să înstrăineze terenurile, Primăria nu a reacționat și nu a contestat decizia. A făcut-o abia peste un an, în 2014, dar cererea i-a fost respinsă. Tot în 2014 problema a ajuns în vizorul Procuraturii Generale, care, la fel, a refuzat să deschidă un dosar penal. În prezent de investigarea schemei se ocupă Procuratura Anticorupție care, în anii 2016 - 2017, a pornit mai multe dosare penale.
Șeful Direcției juridice de la Primăria Chișinău, Valeriu Bogdan, spune că Primăria nu recunoaște licitațiile organizate pentru vânzarea terenurilor și că pe conturile municipalității nu a intrat nici un ban din aceste tranzacții. Astfel, municipiului i-a fost adus un prejudiciu „în proporții deosebit de mari, de milioane de lei”, susține Valeriu Bogdan, care, la fel, afirmă că Primăria a inițiat proceduri judiciare de anulare a tuturor actelor emise referitoare la aceste terenuri, chiar dacă recunoaște că doar o parte dintre loturi este posibil de recuperat. „Totodată, am solicitat prejudiciu în sumă bănească adusă autorității publice locale”, a precizat Bogdan.
Întreaga investigație, în format video, o puteți viziona pe zdg.md.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Latifundiarii din CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a umplut de milionari. Jumătate dintre actualii membri ai CSM declară proprietăți ce depășesc un milion de lei. Iar unul dintre noii membri ai Consiliului, juristul Teodor Cârnaț, deține tocmai cinci case în Chișinău și două mini-hoteluri.
Mai multe transferuri bancare nedeclarate ar putea atra...
Fosta secretară a cosiliului local al comunei Doina, raionul Cahul, Olga Roșca, ar putea fi urmărită penal pentru fals în declarația de avere. Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că ea ar fi omis intenționat din declarația de venituri și proprietate pentru anul 2014 mai multe sume de bani și bunuri deținute de familia sa. În ședința de la 9 iunie 2016, Olga Roșca a declarat că o parte din bani reprezintă transferuri bancare pe care soțul său le-a transmis altor persoane și că familia sa nu a fost beneficiarul lor.
Ion Ceban, zeci de mii de lei pe conturi și casă donată...
Consilierul prezidențial Ion Ceban a primit anul trecut drept donație de la părinții săi o locuință cu o suprafață de 230 de metri pătrați, care valorează peste 900 de mii de lei. Oficialul indică acest lucru în declarația de avere pentru anul trecut, făcută publică de Autoritatea Națională de Integritate.
ZDG: „Cetatea” şi afacerile de familie ale lui Moldovan...
Mihail Moldovanu, liberalul care nu s-a mai numărat printre vicepremierii din noua coaliție de guvernare proeuropeană, a revenit în funcția pe care o deținea anterior – cea de șef al Direcției sănătate din municipiul Chișinău.
Doi președinți de raion cu câte 3 apartamente fiecare
Președintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, și cel al raionului Soroca, Mihai Mîțu, dețin câte trei apartamente, dar și alte bunuri imobile pe care susțin că le-au achiziționat din veniturile legale obținute fie din afaceri, fie din funcții publice deținute anterior.
CNI verifică averea unei judecătoare de la CSJ
Svetlana Novac, magistrat la Curtea Supremă de Justiţie şi unul dintre judecătorii care au obligat Î.S. „Registru” să achite unei firme 7,8 milioane de dolari, a intrat în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) după o sesizare a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). CNI urmează să verifice dacă în declaraţia de avere pentru anul 2012 a judecătoarei sunt trecute toate bunurile aflate în posesia ei şi a familiei sale.
