Judecători de la CSJ cu proprietăţi au solicitat apartamente ieftine în Chişinău
Un regulament referitor la condiţiile de acordare a dreptului de a cumpăra apartamente mai ieftine într-un bloc nou din Chişinău permite şi magistraţilor care au proprietăţi scumpe să beneficieze de locuinţe la preţuri preferenţiale. Astfel, în lista solicitanţilor găsim o serie de judecători care au câte unul sau două bunuri imobile în apropiere de capitală - la Ialoveni sau Criuleni. Printre aceştia sunt Iuliana Oprea, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev. Ultimii doi şi-au retras de curând solicitările. Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că documentul ar fi trebuit să conţină delimitări clare în categoriile de solicitanţi, dar şi alte prevederi care ar exclude facilităţile pentru beneficiarii care au averi.
În luna iulie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi firma „Basconslux” SRL au încheiat două contracte, potrivit cărora în municipiul Chişinău, pe străzile Vasile Alecsandri şi Ceucari vor fi construite două blocuri locative. Deoarece terenurile respective aparţin CSM, 40% din spaţiile din noile blocuri vor fi repartizate angajaţilor din sistemul judecătoresc la un preţ mai mic decât cel de piaţă. De astfel de apartamente ieftine ar urma să beneficieze judecători şi alţi angajaţi din sistem care au nevoie de locuinţe în Chişinău.
Iuliana Oprea este magistrata cu o experienţă de 11 ani la CSJ. Ea nu are locuinţă în oraşul Chişinău, în schimb indică în declaraţia de avere pentru anul trecut două case: una în raionul Anenii Noi şi alta în oraşul Orhei. Tot în raionul Anenii Noi ar avea şi o vilă. Iuliana Oprea mai menţionează că familia sa deţine patru terenuri agricole şi aferente caselor. La capitolul bunuri mobile, judecătoarea Oprea menţionează un autoturism de model Wolkswagen Golf, achiziţionat în anul 2011 cu o sumă de doar două mii de lei.
Nici venitul judecătoarei nu a fost unul modest anul trecut. Din salariul său de la locul de muncă de bază şi din pensie, ea a obţinut 386 142 de lei, adică în medie de 32 179 de lei lunar.
Condiţii convenabile pentru a obţine beneficii
Potrivit Regulamentului privind selectarea solicitanţilor înscrişi în lista angajaţilor în sistemul judiciar care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai au putut cere locuinţe la preţ preferenţial: judecătorii instanţelor judecătoreşti din municipiul Chişinău, care nu deţin spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient, în raza capitalei; judecătorii care domiciliază în municipiul Chişinău, însă activează în alte instanţe din ţară şi nu sunt asiguraţi cu spaţiu locativ la locul de muncă sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău; angajaţii instanţelor judecătoreşti şi angajaţii CSM, care nu dispun de spaţiu locativ sau dispun de un spaţiu locativ insuficient în raza municipiului Chişinău şi la data depunerii cererii au un stagiu de muncă în sistemul judiciar de cel puţin şase luni.
Experta anticorupţie Mariana Kalughin este de părere că acest Regulament ar fi trebuit să includă mai multe criterii de selectare a solicitanţilor. “În primul rând ar fi trebuit să fie stabilite condiţii aparte pentru acei solicitanţi care nu au nici un imobil, faţă de cei care au case, apartamente şi vile în alte localităţi. Nu este un motiv să ceri îmbunătăţirea condiţiilor de trai în Chişinău, dacă ai proprietăţi scumpe în altă parte”, spune experta. Ea mai menţionează că nu este corect nici faţă de judecătorii care sunt tineri specialişti sau faţă de ceilalţi angajaţi din sistem.
Potrivit expertei, autorii Regulamentului ar fi trebuit să ţină cont şi de venitul magistraţilor solicitanţi de apartamente mai ieftine, dar şi de faptul dacă aceştia au posibilitate să îşi procure aparatmente, fără a solicita îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
La rândul său, Dumitru Visterniceanu, membru CSM şi membru al comisiei care a lucrat la elaborarea acestui Regulament, nu este de acord cu opinia expertei, menţionând că analiza venitului solicitanţilor nu este un criteriu de selectare a beneficiarilor. Magistratul precizează că nu comisia trebuie să aprecieze dacă solicitantul are sau nu posibiltate să îşi cumpere o locuniţă. “Eu nu văd problema veniturilor, solicitantul poate calcula singur dacă are posibilitatea de a cumpăra ceva. Arătaţi-mi un act naţional sau internaţional în care să existe un asemenea criteriu”, spune Dumitru Visterniceanu, care adaugă că nu a participat la selectarea solicitanţilor.
Preşedintele CSM, Victor Micu, a declarat pentru Moldova Curată că atunci când au fost încheiate contractele între solicitanţi şi firma de construcţii, s-a stabilit că beneficiarii de apartamente trebuie să plătească suma de 360 de euro pentru un metru pătrat, însă aceasta va trebui achitată în rate, până la darea în exploatare a noilor locuinţe.
Doi judecători de la CSJ s-au răzgândit
Alţi doi judecători de la CSJ, Elena Covalenco şi Ghenadie Nicolaev, care au solicitat iniţial îmbunătăţirea condiţiilor de trai, chiar dacă au imobile, s-au răzgândit şi şi-au retras numele de pe listă.
Elena Colavenco, judecătoare la CSJ din anul 2008, a figurat şi ea pe lista solicitanţilor, deşi indică în declaraţia de avere pentru anul 2014 că deţine o treime dintr-un apartament în Chişinău, cu suprafaţa de circa 74 metri pătraţi. Judecătoarea mai deţine o cotă-parte dintr-un teren agricol de peste 680 de ari. Ea mai menţionează că ar avea şi o grădină, toate terenurile aflându-se în raionul Ialoveni.
Potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2014, Elena Covalenco a ridicat anul trecut un venit lunar de peste 35 de mii de lei.
Şi Ghenadie Nicolaev dorea apartament în Chişinău la un preţ redus. Potrivit declaraţiei de avere, judecătorul nu are locuinţă în municipiul Chişinău, în schimb indică un apartament şi o casă în oraşul Criuleni şi o altă casă în satul Hruşevo, acelaşi raion.
De asemenea, judecătorul este titularul a patru terenuri pentru construcţie, două amplasate în oraşul Criuleni şi două în Hruşevo.
Ghenadie Nicolaev este şi proprietarul unui autoturism scump, de model Audi-A6, fabricat în 2007 şi achiziţionat în anul 2010 cu suma de 240 de mii de lei.
Deşi pe lista plasată pe site-ul CSM ultimii doi judecători mai figurează ca solicitanţi, preşedintele CSM a declarat pentru Moldova Curată că ei şi-au retras cererile.
Menţionăm că în lista solicitanţilor sunt atât judecători de la CSJ, de la curţile de Apel din ţară, de la instanţele de fond, dar şi angajaţi ai instanţelor din sistemul judiciar care deţin diverse funcţii - de la şefi de secretariate până la şoferi. Moldova Curată va continua să analizeze averile solicitanţilor de apartamente ieftine.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul de la conducerea raionului Călăraşi vrea să...
După alegerile locale din acest an, raionul Călăraşi şi-a schimbat culoarea politică. Dacă timp de opt ani, adică pe parcursul a două mandate, la conducerea raionului s-a aflat democratul Ilie Rău, locul acestuia a fost luat, după alegerile din vară, de liberal-democratul Sergiu Artene. Fost procuror şi avocat, acesta şi-a pus un gând: să diminueze corupţia din administraţia publică locală.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.
Dacă ”pachetul de integritate” va trece de Parlament, c...
Consilierii raionali, orăşeneşti şi cei săteşti vor trebui să depună declaraţii de avere şi interese, după adoptarea de către Parlament a pachetului de legi privind sistemul de integritate. Proiectele au fost votate recent la Guvern, fiind o restanţă a implementării Planului de Acţiuni pentru aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
INTERVIU// Cristina Țărnă: ”Chiar cu toată asistența ex...
Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție.
De ce Guvernul nu organizează un concurs transparent la...
În timp ce reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale acuză Guvernul că nu vrea să organizeze un proces transparent de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale, autorităţile se spală pe mâini şi spun că, pe viitor, la perfectarea legislaţiei, vor ţine cont de sugestiile şi criticile societăţii civile. În context, Victor Puşcaş, fost preşedinte al înaltei instanţe, ţine partea ONG-urilor şi afirmă că procedura prin care Executivul numeşte magistraţii la Curte „este nedemocratică şi chiar periculoasă pentru societate”.
