Judecătorul Sergiu Arnăut a depus, contrar legii, două declaraţii de avere pentru același an. Care e valabilă?
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.
Nu a indicat pensia de magistrat și a scris o donație din viitor
În declarația de avere pentru anul 2012 depusă la 15 martie 2013 Sergiu Arnăut scrie că a dobândit 1/3 dintr-un apartament a cărui suprafață nu o indică, dar care ar valora 132 716 lei. Imobilul ar fi fost dobândit prin donație, doar că magistratul indică un contract de donație din viitor - 3 august 2013, adică perfectat cu mult după depunerea declarației de avere.
”Greșeala” este prezentă și în cea de-a doua declarație, depusă la 9 aprilie 2013. În ea apar aceleași înscrisuri ca și în prima, doar că se adaugă pensia magistratului de 54 de mii de lei. În ambele declarații, pe lângă salariu, apare un depoziti bancar deschis în anul 2012 de 30 404 lei cu dobânda de 8 la sută.
CNI spune una, judecătorul - alta
Solicitată de Moldova Curată, șefa Serviciului de presă de la CNI, Cristina Dumbrăvean, a declarat că Sergiu Arnăut ar fi cerut permisiunea CNI să depună o nouă declarație. ”I s-a permis acest lucru pentru că legea nu interzice expres depunerea încă o dată a declarației. Și odată ce s-a încadrat în perioada de depunere, i-a fost acceptată declarația”, a spus Cristina Dumbrăvean, care adaugă că faptul că au fost publicate ambele a fost o greșeală. Cât privește contractul cu data eronată, ea spune că ar putea fi o greșeală mecanică, însă o apreciere exactă CNI va putea da doar dacă va iniția un control.
La rândul său, judecătorul ne-a dat cu totul alt răspuns: ”Am depus două declarații? Pe ce an, 2012? Și? Nu știu, nu îmi amintesc”. Când am insistat că legea nu permite așa ceva, magistratul a spus: ”Legea permite. Atât. Sunt termeni adăugători, citiți legea bine”. Referitor la contractul de donație din viitor, judecătorul a părut să nu înțeleagă despre ce îl întrebăm, a conchis repede că ”acolo toate datele sunt clar indicate, totul e corect”, și a încheiat discuția.
Depunerea de două ori a declarației, ilegală
Directorul Centrului de Prevenire și Analiză a Corupției, Galina Bostan, spune că legislația interzice depunerea repetată a declarației de avere. ”Legea cu privire la declararea veniturilor prevede, la art.6. al.1 că declaraţia cu privire la venituri şi proprietate reprezintă un act personal şi irevocabil, deci nu se mai poate interveni în ea după ce a fost depusă. Este prevăzută o singură situație în care acest act poate fi rectificat (conform art. 10 al. 2), dar și atunci acest lucru se face în maxim 5 zile de la depunerea în cadrul instituției, cu acordul persoanei responsabile de colectarea declarațiilor”, explică Galina Bostan.
În privința inexactității legate de data semnării contractului de donație, experta crede că este vorba de un act de intenție. ”Eu consider că aici este prezent elementul de intenție. Nu poți să indici din greșeală un document care încă nu există. Art.14. al 3. al Legii cu privire la declararea veniturilor prevede că indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 352 Cod Penal. Eu cred că aici intenția este. Nu o putem considera o greșeală, cum ar fi de exemplu, ca a omis ceva din neatenție”, a conchis Galina Bostan.
Unde a dispărut garajul?
Dacă CNI va decide să inițieze un control în cazul judecătorului Sergiu Arnăut, ar fi de investigat și dispariția din declarațiile sale a singurului imobil trecut vreodată în declarațiile de avere - un garaj. În declaraţiile depuse începând cu anul 2008 şi până în 2012, Sergiu Arnăut nu a indicat niciodată vreo proprietate, cu excepţia unui garaj la Stăuceni, cu suprafaţa de 46,5 m.p. şi care ar valora 38,766 de lei. Nu este clar ce s-a întâmplat cu acest imobil indicat în declarația pentru anul 2010 și lipsă din cea pentru anul 2012. Dacă l-a vândut, judecătorul era obligat să indice venitul obținut. Din păcate, declarația de avere depusă de magistrat pentru anul 2011 nu poate fi găsită pe site-ul CNI și nici pe cel al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Verificat, dar nesancționat
Sergiu Arnăut este judecătorul care, în luna octombrie 2012, a devenit subiectul verificărilor inițiate de Procuratura Anticorupție în urma unei investigații a Centrului de Investigații Jurnalistice. Materialul arăta că magistratul care este ”sărac” în declarațiile de avere, locuiește împreună cu soția, de care în acte este divorțat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei nivele și construcții adiacente din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani. Casa este trecută în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, însă inițial a figurat pe numele mamei magistratului. Procuratura Anticorupție a inițiat o verificare, însă o lună mai târziu a anunțat că judecătorul nu era obligat să declare casa cu trei nivele care, cel puțin în acte, aparține fostei soții. Tot după publicarea investigației CSM a audiat într-o ședință închisă o informație a Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Sergiu Arnăut, însă până la urmă acestuia nu i-a fost aplicată nicio sancțiune.
Notăm că nu este pentru prima dată când CNI acceptă depunerea repetată a declarației de avere. În cazul ministrului adjunct al Culturii, Igor Șarov, s-a procedat la fel, chiar dacă legea nu prevede posibilitatea completării documentului după ce acesta a ajuns la CNI.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Un alt deputat la Procuratură
Este vorba de liberal-democratul Nicolae Juravschi care, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate, nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 faptul că deţine cote-parţi în câteva întreprinderi. Actul emis de CNI va fi transmis Procuraturii Anticorupţie.
Nunțile și cumetriile din 2015: cine și cât a câștigat
În declarațiile de avere pentru anul 2015, unii deputați și angajați ai administrației publice centrale au indicat venituri considerabile provenite de la evenimentele de familie, chiar dacă, în condițiile legii în vigoare la momentul depunerii declarațiilor, nu erau obligați să o facă. În prezent, când legislația a fost modificată, persoanele cu funcții publice sunt obligate să declare și banii pe care îi dețin cash. „Oricum, în ambele cazuri, chestiunea este delicată și nu putem verifica exact dacă persoana are sau nu aceste lichidități”, spune președintele în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu.
Declarațiile de avere contradictorii depuse de fosta șe...
Actuala secretară de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI), Iulia Costin, a indicat în declarația de venituri pentru anul 2016 sume fabuloase care ar fi fost câștigate din funcția de directoare a Organizației pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), structură subordonată MEI. Iulia Costin a depus într-o singură zi două declarații de venituri, una la încheierea mandatului la ODIMM și alta la începerea mandatului la MEI. Din ele reiese că a avut la ODIMM salarii lunare de 46 și 63 de mii de lei. Chiar dacă funcționara spune că a făcut greșeli în declarație, ANI nu va verifica cifrele.
Directori de licee, sancționați de CNI
Cel puțin doi directori de licee din Chișinău au fost amendați pentru că nu au luat în serios obligația de a depune declarațiile de venituri și interese pentru anul 2012. Directoarea Liceului ”Vasile Vasilache”, Vera Bălănel, și Boris Volosatâi de la ”Gheorghe Asachi” au depus declarațiile abia după ce au fost citați la Comisia Națională de Integritate (CNI). Bălănel a plătit pentru întârziere o amendă de 1500 de lei, în timp ce Boris Volosatâi spune că nu ține minte dacă a plătit amenda sau nu, dar știe că a fost citat la CNI.
Doi președinți de raion cu câte 3 apartamente fiecare
Președintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, și cel al raionului Soroca, Mihai Mîțu, dețin câte trei apartamente, dar și alte bunuri imobile pe care susțin că le-au achiziționat din veniturile legale obținute fie din afaceri, fie din funcții publice deținute anterior.
Venitul unei firme a lui Iurie Dârda a crescut de trei...
Veniturile deputatului liberal Iurie Dârda provenite din activitatea uneia dintre companiile sale, care se ocupă de construcția blocurilor de locuit în Capitală, au crescut de trei ori anul trecut față de anul precedent. Dacă în anul 2014, când nu avea nicio funcție publică, liberalul declara că a obținut sub formă de dividende de la Compania „Dansicons” 4 750 025 lei, în anul următor venitul său a crescut la 15 294 279 de lei. Sporirea câștigului coincide cu perioada în care Dârda a devenit deputat. Liberalul spune că nu e nicio legătură între veniturile firmei și mandatul de deputat, ci pur și simplu în 2015 „a cules roadele” din blocurile ridicate câțiva ani mai devreme.
Aici așteptăm comentariul tău!