Judecătorul Sergiu Arnăut a depus, contrar legii, două declaraţii de avere pentru același an. Care e valabilă?

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, care locuiește împreună cu fosta soție într-un palat trecut în acte pe numele acesteia, a depus pentru anul 2012 două declarații de avere. Ambele au fost publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate (CNI) și au fost completate la o distanță de aproape o lună una de alta. Singura diferență dintre ele este că din prima lipsește pensia magistratului de 4500 de lei/lună. Un alt paradox este că în ambele declarații judecătorul scrie că a dobândit în 2012 un imobil printr-o donație efectuată un an mai târziu, adică în anul 2013.

Nu a indicat pensia de magistrat și a scris o donație din viitor

Casa judecătorului Sergiu Arnăut

În declarația de avere pentru anul 2012 depusă la 15 martie 2013 Sergiu Arnăut scrie că a dobândit 1/3 dintr-un apartament a cărui suprafață nu o indică, dar care ar valora 132 716 lei. Imobilul ar fi fost dobândit prin donație, doar că magistratul indică un contract de donație din viitor - 3 august 2013, adică perfectat cu mult după depunerea declarației de avere.
”Greșeala” este prezentă și în cea de-a doua declarație, depusă la 9 aprilie 2013. În ea apar aceleași înscrisuri ca și în prima, doar că se adaugă pensia magistratului de 54 de mii de lei. În ambele declarații, pe lângă salariu, apare un depoziti bancar deschis în anul 2012 de 30 404 lei cu dobânda de 8 la sută.

CNI spune una, judecătorul - alta

Solicitată de Moldova Curată, șefa Serviciului de presă de la CNI, Cristina Dumbrăvean, a declarat că Sergiu Arnăut ar fi cerut permisiunea CNI să depună o nouă declarație. ”I s-a permis acest lucru pentru că legea nu interzice expres depunerea încă o dată a declarației. Și odată ce s-a încadrat în perioada de depunere, i-a fost acceptată declarația”, a spus Cristina Dumbrăvean, care adaugă că faptul că au fost publicate ambele a fost o greșeală. Cât privește contractul cu data eronată, ea spune că ar putea fi o greșeală mecanică, însă o apreciere exactă CNI va putea da doar dacă va iniția un control.

La rândul său, judecătorul ne-a dat cu totul alt răspuns: ”Am depus două declarații? Pe ce an, 2012? Și? Nu știu, nu îmi amintesc”. Când am insistat că legea nu permite așa ceva, magistratul a spus: ”Legea permite. Atât. Sunt termeni adăugători, citiți legea bine”. Referitor la contractul de donație din viitor, judecătorul a părut să nu înțeleagă despre ce îl întrebăm, a conchis repede că ”acolo toate datele sunt clar indicate, totul e corect”, și a încheiat discuția.

Depunerea de două ori a declarației, ilegală

Directorul Centrului de Prevenire și Analiză a Corupției, Galina Bostan, spune că legislația interzice depunerea repetată a declarației de avere. ”Legea cu privire la declararea veniturilor prevede, la art.6. al.1 că declaraţia cu privire la venituri şi proprietate reprezintă un act personal şi irevocabil, deci nu se mai poate interveni în ea după ce a fost depusă. Este prevăzută o singură situație în care acest act poate fi rectificat (conform art. 10 al. 2), dar și atunci acest lucru se face în maxim 5 zile de la depunerea în cadrul instituției, cu acordul persoanei responsabile de colectarea declarațiilor”, explică Galina Bostan.

În privința inexactității legate de data semnării contractului de donație, experta crede că este vorba de un act de intenție. ”Eu consider că aici este prezent elementul de intenție. Nu poți să indici din greșeală un document care încă nu există. Art.14. al 3. al Legii cu privire la declararea veniturilor prevede că indicarea intenționată în declarație a datelor inexacte sau incomplete constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 352 Cod Penal. Eu cred că aici intenția este. Nu o putem considera o greșeală, cum ar fi de exemplu, ca a omis ceva din neatenție”, a conchis Galina Bostan. 

Unde a dispărut garajul?

Dacă CNI va decide să inițieze un control în cazul judecătorului Sergiu Arnăut, ar fi de investigat și dispariția din declarațiile sale a singurului imobil trecut vreodată în declarațiile de avere - un garaj. În declaraţiile depuse începând cu anul 2008 şi până în 2012, Sergiu Arnăut nu a indicat niciodată vreo proprietate, cu excepţia unui garaj la Stăuceni, cu suprafaţa de 46,5 m.p. şi care ar valora 38,766 de lei. Nu este clar ce s-a întâmplat cu acest imobil indicat în declarația pentru anul 2010 și lipsă din cea pentru anul 2012. Dacă l-a vândut, judecătorul era obligat să indice venitul obținut. Din păcate, declarația de avere depusă de magistrat pentru anul 2011 nu poate fi găsită pe site-ul CNI și nici pe cel al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Verificat, dar nesancționat

Sergiu Arnăut este judecătorul care, în luna octombrie 2012, a devenit subiectul verificărilor inițiate de Procuratura Anticorupție în urma unei investigații a Centrului de Investigații Jurnalistice. Materialul arăta că magistratul care este ”sărac” în declarațiile de avere, locuiește împreună cu soția, de care în acte este divorțat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei nivele și construcții adiacente din cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani. Casa este trecută în acte pe numele fostei soții, Tatiana Arnăut, însă inițial a figurat pe numele mamei magistratului. Procuratura Anticorupție a inițiat o verificare, însă o lună mai târziu a anunțat că judecătorul nu era obligat să declare casa cu trei nivele care, cel puțin în acte, aparține fostei soții. Tot după publicarea investigației CSM a audiat într-o ședință închisă o informație a Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Sergiu Arnăut, însă până la urmă acestuia nu i-a fost aplicată nicio sancțiune.

Notăm că nu este pentru prima dată când CNI acceptă depunerea repetată a declarației de avere. În cazul ministrului adjunct al Culturii, Igor Șarov, s-a procedat la fel, chiar dacă legea nu prevede posibilitatea completării documentului după ce acesta a ajuns la CNI.

Viorica Manole