Juristul de la conducerea raionului Călăraşi este în atenţia CNI
Consiliul Raional Călăraşi a cumpărat bunuri de la firma administrată de soţia preşedintelui raionului. Sergiu Artene spune însă că nu a ştiut despre asta şi imediat ce a aflat a şi declarat eventualul conflict de interese, încadrându-se în termenul legal. Cu toate acestea, CNI a iniţiat un control.
În luna noiembrie anul trecut, CR Călăraşi a cumpărat de la firma „PRO CLAS SERVICE" SRL utilaj pentru automobile în valoare de circa şapte mii de lei. Această firmă este fondată de fratele preşedintelui de raion, însă este administrată de Liliana Artene, soţia lui Sergiu Artene. Preşedintele raionului spune că nu a ştiut despre aceste achiziţii, iar când a aflat, a informat imediat CNI.
„Eu am declarat acest conflict în trei zile, aşa cum prevede legea. Să vă explic cum s-a întâmplat. Fratele meu a fondat o firmă, iar soţia mea este administratorul ei. Un angajat al Consiliului Raional a cumpărat de la acel magazin ulei pentru maşini, câteva roţi şi un acumulator. Sunt bunuri de mică valoare şi ei cumpără din oricare magazin, acolo unde preţul e mai mic. Angajatul a procurat roţile, le-a montat, dar eu nu ştiam de unde au fost cumpărate. Când a trebuit să semnez transferul de bani, în sumă de circa şapte mii de lei, atunci am văzut că este vorba despre firma administrată de soţie. Imediat am anunţat Comisia Naţională de Integritate, aşa spune legea. Dacă au iniţiat controlul, Comisia trebuia să mă informeze”, a precizat Sergiu Artene.
Preşedintele CNI: „Apreciem faptul că subiecţii declarării devin conştienţi şi declară aceste cazuri”
La rândul său, Anatolie Donciu, preşedintele CNI, a declarat pentru Moldova Curată că acest control a fost iniţiat pentru a verifica în ce condiţii au fost efectuate aceste achiziţii. Totuşi, preşedintele CNI spune că în cazul în care se va dovedi că spusele lui Sergiu Artene corespund adevărului, cazul ar putea fi clasat. „Preşedintele acestui raion ne-a expediat o scrisoare la CNI prin care ne-a informat despre bunurile care au fost cumpărate, fără ca el să ştie. Apreciem faptul că subiecţii declarării devin conştienţi şi declară aceste cazuri. Eu salut faptul că oamenii cer sfaturile noastre, pentru a rezolva situaţiile de conflict de interese, de incompatibilităţi. Este o chestie şi de educaţie. Până la urmă, noi suntem o instituţie de prevenire a cazurilor de corupţie, iar dacă aceste situaţii sunt declarate la timp, atunci cazul ar putea fi clasat. Personal, eu cred că nu este o încălcare, însă colegii mei au decis totuşi iniţierea procedurii pentru a verifica acele achiziţii”, conchide Anatolie Donciu.
Menţionăm că Sergiu Artene a fost ales preşedinte de raion la 3 iulie 2015, fiind propus de Partidul Liberal-Democrat din Moldova. El este jurist, fiind licenţiat în drept public. Timp de zece ani a lucrat în cadrul Procuraturii raionului Călăraşi, în calitate de anchetator, apoi de procuror. Din anul 2009 şi până în vara anului 2015 a practicat avocatura în cadrul propriului birou de avocați „Sergiu Artene”.
Acesta este singurul preşedinte de raion care şi-a publicat declaraţia de avere şi de interese personale imediat după scrutinul local din vara anului trecut. Astfel, pe site-ul oficial al instituţiei găsim rubrica Declaraţii pe venit, unde sunt publicate atât declaraţiile de avere ale preşedintelui, cât şi cele ale vicepreşedinţilor Valeriu Savva şi Zinaida Bădărău. Preşedintele Artene a declarat anterior pentru Moldova Curată că nu are ce ascunde şi preferă ca aceste declaraţii să fie publice.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Electoratul din Republica Moldova a tot ales şi… a cule...
Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii – doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii – preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.
Nr.7 în listele partidelor parlamentare: unul fără casă...
Vlad Bătrîncea (PSRM), Grigore Belostecinic (PLDM), Alexandr Bannicov (PCRM), Constantin Botnari (PD) şi Veaceslav Untilă (PL) ocupă poziţia a şaptea în listele formaţiunilor care au acces în Parlament. Doar comunistul Alexandr Bannicov şi liberalul Veaceslav Untilă au fost anterior deputaţi. La alegerile din 2009 şi 2010, socialistul Vlad Bătrîncea a candidat din partea PCRM fără vreo şansă de a ajunge în Legislativ, fiind în coada listei. PSRM l-a adus, în schimb, printre cei 101 legiuitori care vor face legea în ţară. Liberal-democratul Grigore Belostecinic stă încă pe gânduri: să accepte sau nu mandatul de deputat. În 2010 rectorul ASEM a renunţat la această funcţie. Şi democratul Constantin Botnari, care îl însoţea neîntrerupt pe omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, în sfârşit, va putea să-şi tragă sufletul în fotoliul de deputat. Cu excepţia lui Vlad Bătrîncea, toţi au declarat venituri frumoase, afaceri prospere sau case de vis.
Bogații de pe locul 6
Pe locurile cu nr. 6 ale listelor electorale ale partidelor care au intrat în Parlament găsim persoane bogate, chiar dacă nu toate și-au declarat averile la CNI. Comunistul Vladimir Vitiuc de la Bălți, de exemplu, nu a arătat în declarațiile de avere din ultimii 2 ani că ar avea vreo casă. În schimb, deține o firmă și o cotă de participare în altă firmă. Mihai Moldovanu este bugetarul de la liberali cu o avere pentru agonisirea căreia alți bugetari ar trebui să muncească 10 vieți, iar liberal-democratul Valeriu Streleț are o firmă care îi aduce venituri anuale de 3-4 milioane de lei.
Nr. 10 - deputaţi care nu vin cu mâna goală în Parlamen...
Patru deputaţi noi, Bogdan Ţârdea (PSRM), Oleg Balan (PLDM), Nicolai Dudoglo (PDM) şi Lilian Carp (PL) vor avea calitatea de ales al poporului pentru prima dată. Dintre deputaţii cu nr. 10 de pe listele celor 5 partide care au acces în Parlament, doar comunistul Oleg Reidman a mai activat în Legislativ şi se regăseşte pe lista neagră a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) din 2010 şi în lista demnitarilor cu cele mai scumpe maşini. Nici noii veniţi nu au averi de neglijat. Ei deţin câte un apartament sau lot de teren, acţiuni la firme şi câte un automobil. Doar Oleg Reidman nu are casă proprie şi stă în chirie, chiar dacă fostul premier Vasile Tarlev l-a acuzat de monopolizarea importurilor şi exporturilor de carne şi peşte, iar liberala Ana Guţu - că deţine afaceri ilegale cu medicamente.
Deputaţi bogaţi, deputaţi săraci
Starea socială a candidaţilor care deţin poziţia a opta pe listele partidelor parlamentare este foarte diferită: unii nu au locuințe, alţii sunt proprietari de imobile şi de firme sau de mașini luxoase. Astfel, cel mai bogat deputat de pe această poziţie este socialista Alla Dolinţă, urmată de democrata Valentina Buliga, liberalul Ion Apostol, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc şi comunista Irina Vlah. Ultima declară că nu are casă.
Unii deputaţi, cum ar fi Marina Rădvan sau Vladimir Odn...
Deputați tineri și în etate, șomeri și milionari, novice în Parlament sau la un nou mandat. Acesta ar fi, dacă e să facem o descriere aproximativă, tabloul aleșilor poporului de pe pozițiile cu nr.16 sau chiar mai îndepărtate ale listelor electorale. Marina Rădvan și Vladimir Odnostalko de la PSRM, membri activi ai organizației de tineret a acestei formațiuni, nu au obținut niciun venit în ultimii doi ani, însă au găsit de undeva sute de mii de lei ca să îi doneze partidului ce i-a făcut deputați. La polul opus se află deputatul PDM Oleg Sârbu, care are afaceri ce valorează milioane de lei, dar spune că pentru nevoile zilnice nu are nevoie de atâția bani, de aceea îi reinvestește.