Electoratul din Republica Moldova a tot ales şi… a cules

Socialiştii au adus în Parlament şi oameni cu antecedente penale; liberal-democraţii au adus milionari; comuniştii – doctori în istorie care au cerut rechemarea unui ambasador doar pentru faptul că acela ar fi afirmat că părinţii lui au fost cetăţeni români şi el vorbeşte limba română; iar democraţii – preşedintele unui raion care se bucură de o susţinere deosebită din partea liderilor PDM.
Victor Sorocean
Pentru mandatul de deputat a sacrificat veniturile familiei pe doi ani
Economistul Victor Sorocean (66 de ani) a ajuns în Parlamentul actual pe lista PSRM, formațiune în care ocupă funcţia de preşedinte al Organizaţiei Teritoriale Bălţi. Anterior, după 3 ani de activitate în funcţia de viceprimar de Bălţi, în 1998, a fost ales deputat pe lista Partidului Comuniştilor (nr.10 pe lista electorală), dar a activat în Parlament doar un an. În octombrie 1999, în urma unor disensiuni cu PCRM, şi-a depus mandatul de parlamentar, fiind desemnat şef al Direcţiei Generale Finanţe a judeţului Bălţi. Tot în 1999 a candidat la funcţia de primar al orașului Bălţi, dar s-a situat doar pe locul al treilea, pe primul fiind socialistul Victor Morev. La parlamentarele din februarie 2001 numele lui Victor Sorocean figura deja pe lista Blocului Electoral "Edinstvo", care nu a trecut pragul electoral.
Judecând după declaraţia de avere depusă la Comisia Electorală Centrală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Victor Sorocean are venituri foarte modeste. El arată că în anii 2012-2013 a avut un salariu de numai 8 584 lei ca administrator al FPC ”Europromex” SRL, iar din munca prin cumul a câştigat 36 506 lei şi 47 772 – din pensie. Totodată Victor Sorocean arată că dispune de trei automobile (Mercedes E270, Fiat Scudo şi Fiat Ducat), un teren de 1400 m.p. şi o vilă în raionul Râşcani. Informaţia din această declaraţie pare îndoilenică dacă o comparăm cu alte date. De exemplu, conform Raportului financiar al PSRM privind mijloacele băneşti încasate pe parcursul campaniei electorale 2014, Victor Sorocean, deja în calitate de fondator al SRL ”Nord Complex”, o întreprindere din domeniul construcţiilor, a cotizat în fondul electoral al partidului cu 95 200 lei. De asemenea, potrivit unei investigaţii publicate în Ziarul de Gardă, Victor Sorocean a fost de două ori condamnat. “Prima dată, pe 21 februarie 1973, Judecătoria Bălţi l-a condamnat la închisoare cu suspendare, pe un termen de doi ani. Peste doi ani, pe 4 iunie 1975, Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, i-a dat 5 ani privaţiune de libertate, cu executare. În 2005, numele lui Sorocean a figurat într-un dosar penal iniţiat de CCCEC în baza art. 327, Cod Penal, „abuz de putere sau abuz de serviciu”. Sorocean a recunoscut problemele din trecut, menţionând că „dosarul cu CNA este încheiat" şi că "în anii 70 a fost un accident rutier”. ”Dosarul din 2005 e legat de activitatea mea din judeţ. Au fost nişte probleme, dar nu s-a găsit nimic”, a precizat Victor Sorocean pentru Ziarul de Gardă.
Din 2002 Victor Sorocean este membru al Comitetului executiv şi trezorier al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal.
Oleg Savva
"La noi ştiţi cum e: dacă vrei să fii sărac, angajează-te la muncă în mod oficial"
Partidul Socialiştilor a cheltuit în campania electorală, conform datelor oficiale, peste 13, 2 milioane de lei, obţinând 25 de mandate. Asta înseamnă că un mandat de deputat i-a costat pe socialişti cam jumătate de milion de lei. De unde şi cum au ajuns aceste milioane în vistieria partidului ar trebui să afle instituțiile de resort, întrucât unele persoane care figurează pe lista donatorilor au avut venituri oficiale mai mici decât sumele donate.
De exemplu, proaspătul deputat socialist Oleg Savva asigura Comisia Electorală Centrală, iar în persoana acesteia, electoratul din țară, că toată averea sa se reduce la o căsuţă de 86 m.p. la Făleşti şi un Moscvici, iar în doi ani (2012-2013) a acoperit necesităţile familiei dintr-un venit de 13 470 lei, ceea ce constituie cam 111 lei pe lună. Totodată, potrivit Raportului financiar al PSRM, în campania electorală din noiembrie 2014, Oleg Savva a găsit 87 500 de lei ca să îi doneze partidului, astfel asigurându-şi mandatul de deputat. Aceste cifre ridică semne de întrebare: ori Oleg Savva nu a fost sincer în declaraţia sa depusă la CEC, ori autorii raportului financiar al PSRM au măsluit informaţia.
Solicitat să comenteze aceste bănuieli, Oleg Savva ne-a spus că suma indicată în declaraţie este, de fapt, leafa pe care a primit-o de la PSRM, ca preşedinte al organizaţiei teritoriale Făleşti. “Alte venituri oficiale eu personal nu am de mai mulţi ani. La noi doar ştiţi cum e: dacă vrei să fii sărac, angajează-te la muncă în mod oficial. Dar asta nu înseamnă că n-am cu ce trăi. Mai mulţi ani am lucrat peste hotare, în Rusia, soţia câştigă bine aici, mămica – în Italia. Şi fiica cât a învăţat în Italia a şi lucrat, având cam 1000 de euro pe lună. Eu un timp am lucrat cota de pământ a mamei mele şi îmi asiguram familia cu produse alimentare, dar apoi am dat pământul în arendă, că nu-i convenabil. Ştiţi cât costă o raţă tăiată la piaţă la Făleşti? 80 de lei. Dar pentru a o creşte trebuie să cheltuiești 150 de lei. Producătorul nostru n-are nicio susţinere de la stat. Mai departe va fi şi mai rău, pentru că piaţa noastră de acum este inundată de producţie ieftină din Europa, cu care noi nu putem concura”, a declarat Oleg Savva.
Din discuţia cu proaspătul deputat PSRM am înţeles că de profesie este jurist, dar că nu prea a activat în acest domeniu; că a participat la războiul din Afganistan şi un timp a fost liderul organizaţiei raionale a participanţilor la războiul din Afganistan. Referitor la apartenenţa politică a menţionat că la început a fost printre activiştii PLDM, dar s-a dezamăgit şi a trecut la socialişti, care au demonstrat că “sunt un partid cu perspectivă”. “La alegerile locale din 2011 am concurat independent pentru mandatul de primar de Făleşti, dar am acumulat circa 5% din voturi”, a mai adăugat Oleg Savva.
Chiril Lucinschi
Baschetbalist de performanţă, diplomat, milionar
Chiril Lucinschi, fiul celui de-al doilea preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, a absolvit Institutul de Cultură Fizică din Moscova şi ţintea cariera de jucător profesionist şi antrenor de baschet. Un timp chiar a fost jucător profesionist în Liga Superioară şi Super Liga de baschet a Federaţiei Ruse, a jucat în Liga Superioară de baschet a Danemarcei, este maestru în sport. Dar la vârsta de 25 de ani şi-a schimbat priorităţile şi s-a înmatriculat la Academia Diplomatică din Moscova, după absolvirea căreia a devenit specialist în relaţii economice internaţionale. Câţiva ani a activat în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, doi ani a fost director, apoi vicedirector al Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor pe lângă Guvernul Republicii Moldova, patru ani - vicepreşedintele Comitetului Naţional Olimpic din Moldova, treptat făcându-şi loc în lumea afacerilor. În decembrie 2010, când a ajuns deputat din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, Chiril Lucinschi, chiar dacă în declaraţia de avere indica un venit anual de 600 de lei, dispunea deja de o avere impresionantă: un lot de 1,5 ha la Truşeni şi altul de 0.06 ha la Chişinău, o casă de 478 m.p. cu valoarea cadastrală de 3,3 milioane de lei pe strada V.Cupcea şi două apartamente (100 m.p. şi 214 m.p.) în centrul Chişinăului, o întreprindere în SUA specializată în investiţii, cu un capital de 5,4 milioane de lei.
Când publicitatea aduce profituri solide
După un an de activitate parlamentară, deputatul şi-a completat averea cu două automobile, Toyota Land Cruiser (949,4 mii de lei) şi Subaru Forester (325,5 mii de lei), procurate în leasing şi a intrat pe piaţa afacerilor cu două întreprinderi: ”Media Alianţa” SRL (99% acţiuni) şi ”Alcasar Media Service” SRL (50% acţiuni), ambele în domeniul publicităţii. În 2013 Chiril Lucinschi indica în declaraţia de avere că mai deţine 50 la sută din capitalul social al ÎM ”Intra Assets” SRL, care în 2012 i-a adus un venit de 35 484 lei. Cea mai profitabilă din cele patru întreprinderi, potrivit datelor din aceleaşi declaraţii de avere ale deputatului, ar fi ”Alkasar Media Services” SRL, de la care în anii 2011-2013 a avut venituri de 1,45 milioane de lei și 1,9 milioane de lei, practic de zece ori mai mul decât din leafa de parlamentar.
În decembrie 2014 Ziarul de Gardă preciza într-o investigaţie că Chiril Lucinschi este şi patronul SRL ”Bravo TV”, care deţine postul de televiziune TNT Bravo, dar mai ocupă şi postul de preşedinte al ”Analitic Media Grup” SA, cea care din decembrie 1999 deţine dreptul exclusiv de retransmitere pe teritoriul Republicii Moldova a postului rusesc de televiziune ORT şi care gestionează postul de televiziune TV 7.
Între timp, în locul automobilului Subaru Forester deputatul a procurat altele două - Land Rover Freerlander (28850 de euro) şi Hyndai Tuscan (24000 de euro), dar şi un lot cu o vilă la Odesa.
Alegerile parlamentare din 2014 i-au impus politicianului Chiril Lucinschi noi cheltuieli: el a completat fondul electoral al PLDM cu 200 de mii lei, dar i-au adus şi venituri suplimentare - numai de la PLDM, pentru publicitatea difuzată, Bravo TV a încasat peste 665 de mii de lei, iar ”Analitic Media Grup” SA – aproape 1 milion de lei.
Scandal după scandal
Postul de televiziune TV 7, al cărui patron este Chiril Lucinschi, a fost implicat în ultimii ani în câteva scandaluri serioase. La 22 decembrie 2013 (duminică), la o oră de audienţă maximă, TV 7 a retransmis filmul rusesc ”Transnistria: avanpost rusesc” cu politicianul rus Dmitri Rogozin, care prezintă această enclavă drept „o ţară independentă” şi „uimitoare”. Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a avertizat public postul TV7 pentru difuzarea acelui film.
Pe 4 iulie 2014, alături de alte câteva posturi TV, CCA a sancţionat TV 7, pentru că ”în emisiunile informativ-analitice preluate din Federaţia Rusă, utilizează instrumente de propagandă agresive, promovează şi intensifică zvonuri neconfirmate, manipulează prin text şi imagini, utilizează etichetări pentru a discredita şi a prezenta într-o conotaţie negativă guvernul de la Kiev, dezinformează şi manipulează opinia publică referitor la evenimentele din Ucraina prin tertipuri de montaj şi comentarii ce abundă în invective. De asemenea, posturile monitorizate au difuzat ştiri şi reportaje în care nu există pluralism de opinii, acestea prezentând, unilateral şi preponderent, punctul de vedere al Moscovei şi al adepţilor federalizării Ucrainei. Limbajul utilizat în comentarii este unul agresiv şi intolerant, care conţine insulte directe faţă de Guvernul Ucrainei şi faţă de populaţia care îl susţine. Totodată, raportul evidenţiază câteva cazuri de instigare la violenţă şi ură interetnică, discriminare pe motiv de apartenenţă la forţele proucrainene şi proeuropene.”
Divorţat şi fără ordin
Chiril Lucinschi şi soţia lui Ana au fost protagoniştii mai multor producții media ca părinţi ai unei familii numeroase şi prospere. Revista Odoraş îl cita pe Chiril Lucinschi cu urmatoarea declarație: “Cred că Ana a dat dovadă de eroism când a acceptat, în ’97, să ne stabilim la Chişinău. La Moscova i-au rămas familia, prietenii şi locurile dragi ale copilăriei. Ea este femeia care a renunţat la carieră pentru a naşte şi a creşte patru copii. Este întruchiparea unei mame perfecte, care a alăptat la sân fiecare copil câte cel puţin un an şi care a fost în orice clipă alături de ei. Este femeia care ştie să menţină căldura în familie. Se spune că succesele bărbatului depind, în mare, de femeia de alături. E purul adevăr. Niciodată nu mi-am făcut griji în privinţa copiilor, atâta timp cât ştiam că Ana e alături de ei, de aceea am putut să-mi văd liniştit de carieră”. După 19 ani de căsnicie, soţii Lucinschi au divorţat.
Tot anul trecut deputatul Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare pentru educaţie, a renunţat la ordinul Gloria Muncii, acordat de către preşedintele Nicolae Timofti, printr-un decret în care figurau circa 50 de deputaţi, ministri, şefi ai autorităţilor publice locale, pentru promovarea reformelor bazate pe valorile şi standardele europene. Lucinschi a mulțumit pentru distincție, dar a propus ca numele său să fie exclus din listă, menţionând că ţara are mulţi oameni demni, care ar trebui decoraţi.
Serghei Stati
Un doctor în istorie şi diplomat… care acuză alt diplomat că vorbeşte limba română
Serghei Stati, doctor în istorie, profesor, pentru prima dată a ajuns în Parlament după alegerile din martie 2005, din partea Partidului Comuniştilor. Anterior ocupase funcţiile de consilier al preşedintelui Vladimir Voronin şi de viceministru al Afacerilor Externe. În scrutinul din 5 aprilie 2009 îl găsim din nou pe lista PCRM, dar pe locul 52, cu 18 poziții mai jos decât în 2005. La următoarele alegeri, din 29 iulie acelaşi an, Serghei Stati a lipsit din lista de candidaţi a PCRM, dar în noiembrie 2010 a revenit în Parlament, din funcţia de prim secretar al Organizației Teritoriale Râşcani (Chişinău) a PCRM, fiind deja al 23-lea pe listă. După parlamentarele din noiembrie 2014 şi-a păstrat mandatul, fiind avansat pe lista electorală a PCRM cu încă patru poziţii.
În ultimii patru ani Serghei Stati a fost coautor al 12 proiecte de legi şi 4 interpelări. Pentru comparaţie, alţi deputaţi au la activ câte cel puțin 50 de iniţiative legislative. În acelaşi timp Stati, alături de alţi colegi de fracţiune (Iurie Munteaan, Oxana Domenti, Alexandr Bannicov, Mark Tcaciuc, Constantin Starâş s.a.) este fruntaş la capitolul absenţe nemotivate de la şedinţele Legislativului (49 de absențe). Cu toate acestea, lumea s-a mirat mult când, în iunie 2013, Vladimir Voronin l-a propus la funcţia de preşedinte al Parlamentului anume pe Serghei Stati, contracandidat cu Igor Corman (PDM), ultimul câştigând alegerile cu majoritatea voturilor.
Spre deosebire de alţi colegi de fracţiune şi Legislativ, înt-un deceniu de activitate parlamentară, Stati nu a acumulat (potrivit datelor oficiale) mari averi: locuieşte cu familia într-un apartament de 50,5 m.p. în Chişinău pe care, după cum notează în declaraţia de venituri pentru CEC, l-a procurat în 1997 cu 6246 lei, dar care astăzi are o valoare cadastrală de 267736 lei. Singurele surse de venituri, potrivit aceloraşi declaraţii, sunt leafa şi indemnizaţiile de deputat, care au variat în ultimii ani între 130 și 150 mii lei.
Deputatul Sergei Stati a intrat în atenţia opiniei publice cu diverse declaraţii controversate. De exemplu, în decembrie 2011 doctorul în istorie şi deputatul Serghei Stati a cerut în Parlament ca ambasadorul Moldovei la Bucureşti, Iurie Reniţă, să fie rechemat pentru că acesta ar fi afirmat că părinţii săi au fost români şi că el vorbeşte limba română. În opinia lui Stati, asta înseamnă că Iurie Reniţă ar fi împotriva statului Republica Moldova.
Anul trecut, după ce Acordul de Asociere şi Liber schimb cu UE a fost parafat, deputatul Stati a propus în plenul Parlamentului ca Acordul să fie retras şi renegociat, cu participarea liderilor de la Tiraspol şi Moscova. Mai nou, el s-a declarat împotriva susţinerii de către autorităţile de la Chișinău a a noii puteri de la Kiev, dar şi a sancţiunilor aplicate de Uniunea Europeană şi SUA Federaţiei Ruse în legătură cu ocuparea Crimeii şi declanşarea conflictului militar în regiunile de sud ale Ucrainei.
Vasile Bâtcă
Poliţist, viceprimar, preşedinte de raion, deputat
Preşedintele raionului Nisporeni a ocupat pe lista electorală a Partidului Democrat (PDM) poziţia a 19-a, fiind ultima persoană de pe listă care accede în Parlament. PDM a obținut în urma alegerilor din 30 noiembrie 19 mandate. Pomenindu-se în faţa alternativei de a merge în Parlament sau a rămâne la cârma raionului, Vasile Bâtcă a preferat mandatul de deputat. El deja şi-a depus împuternicirile de şef al raionului, în această funcţie fiind numit Ghenadie Verdeş, ex-vicepreşedinte al raionului, ales din partea Partidului Liberal, dar ulterior, împreună cu alţi colegi de partid, a trecut în tabăra PDM.
Vasile Bâtcă (43 de ani) este jurist de profesie. Un timp a lucrat în subdiviziunile Ministerului de Interne, ajungând vicecomisar al Comisariatului de Poliţie Nisporeni. După alegerile locale din 2007 Consiliul Orăşenesc l-a ales viceprimar de Nisporeni. Între timp, a aderat la PDM, devenin unul dintre liderii organizaţiei teritoriale a partidului. După alegerile locale din iunie 2011, cu voturile fracţiunilor PDM, PCRM şi PL din Consiliul Raional a fost ales preşedinte al raionului Nisporeni.
Conform declaraţiei de venituri plasată pe site-ul CR Nisporeni, în anul 2013 familia Bâtcă a trăit din salariul de preşedinte de raion – 131,6 mii lei şi leafa de 35 de mii de lei a soţiei de la firma ”Pabinus-COM” SRL. În anul precedent veniturile oficiale ale soţilor Bâtcă, judecând după aceleaşi surse, au fost cu circa 30 la sută mai modeste.
La prima vedere aceste venituri nu se prea leagă cu cheltuielile suportate de familia Bâtcă în ultimii ani. În perioada 2010-2013 Vasile Bâtcă, în afară de casa din Nisporeni cu suprafaţa de 160 m.p. şi două loturi de pământ, primite încă în 2003 cu titlu de donaţie, a procurat un apartament în Chişinău de 80 m.p. şi 10 terenuri cu suprafaţa totală de circa 6 ha. Iar în electorala 2014 a cotizat în fondul PDM cu 80 de mii de lei. În acelaşi an, 2013, Vasile Bâtcă a luat de la Victoriabank un credit de 720 mii lei, pe 15 ani.
În baza de date a Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) figurează o firmă, SRL ”NV-Pozitiv”, înregistrată la iunie 2009, cu adresa în Chișinău, și avându-i ca fondatori pe Bâtcă Vasile şi Bâtcă Natalia, ambii deţinând câte 50% din capitalul social. Natalia este și administrator. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2012, această firmă a avut din vânzări un venit de peste 2 milioane de lei. Tot la CÎS Natalia Bâtcă mai figurează ca administrator al filialei din Nisporeni a Întreprinderii cu Capital Străin ”Varda” SRL, specializată în comerţul cu băuturi alcoolice, produse alimentare şi din tutun.
Solicitat să comenteze informaţiile de la Camera Înregistrării de Stat, Vasile Bâtcă ne-a spus: „Soţia mea, Natalia Bâtcă, nu este fondator nici la o firmă din Republica Moldova şi eu la fel, cu atât mai mult la ”NV-Pozitiv” SRL. Cât privește ”Varda” SRL, aceasta din 2007 nu mai activează, dar şi când activa soţia mea a lucrat ca manager de vânzări şi nu ca administrator. Şi la SC ”Pabinis-Com” SRL soţia mea este o simplă angajata”.
Tudor Iaşcenco
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Nr.12 pe listele partidelor din Parlament: traseişti şi...
Lidia Lupu (PSRM), Grigore Cobzac (PLDM), Victor Mândru (PCRM), Sergiu Sârbu (PD) şi Iurie Dârda (PL) ocupă poziţia a 12-a în listele formaţiunilor care au acces în Legislativ. Unii dintre ei au reuşit să dezvolte afaceri prospere. Grigore Cobzac şi Iurie Dârda, de exemplu, au business în domeniul construcţiilor, câştigând mai multe licitaţii publice. Şi Victor Mândru a pornit o afacere în perioada mandatului de deputat. Firma din industria lemnului a lui Sergiu Sârbu, fost comunist care a trecut la democraţi în 2012, a dat însă faliment. Doar Lidia Lupu nu a declarat niciodată că ar deţine acţiuni la vreo întreprindere. În schimb, a ocupat mai multe funcţii importante în perioada guvernării PCRM, iar după ce comuniştii au trecut în opoziţie, ea a migrat în tabăra socialiştilor.
Nr.2 pe listele formaţiunilor care au acces în Parlamen...
Igor Dodon (PSRM), Iurie Leancă (PLDM), Maria Postoico (PCRM,) Vladimir Plahotniuc (PD) şi Dorin Chirtoacă (PL) sunt pe a doua poziţie în listele partidelor care au acces în Parlament. Până acum, toţi au ocupat funcţii importante în stat. Fiecare a ţinut primele pagini ale celor mai importante publicaţii din ţară - pentru afacerile pe care le desfăşoară, pentru deciziile dubioase pe care le-au luat, pentru că au utilizat resursele statului în scopuri personale sau, pur şi simplu, pentru că nu şi-au trecut toată averea în declaraţiile de venit. Vladimir Plahotniuc este, de departe, cel mai bogat din cei cinci, deşi s-a scris de mai multe ori că nu şi-a declarat toată averea. Nici ceilalţi n-o duc, însă, rău. Toţi au fie case frumoase, fie apartamente spaţioase.
Nr.1 pe listele partidelor intrate în Parlament: milion...
Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câștigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceani nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalți capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziție pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca și mărimea averilor.
Deputaţi vechi, doar cu salariu. Deputaţi noi – cu SRL-...
O fostă judecătoare, un medic veterinar şi stomatolog, un profesor şi inginer mecanic – acesta e spectrul profesiilor noilor deputaţi de pe locul 15 care vor intra în noul legislativ. Fără experienţă în politică sunt doar noii deputaţi socialişti, Radu Mudreac şi Anatalie Labuneţ, despre care s-a scris că deţin cetăţenie română. Doar deputatul liberal-democrat Tudor Deliu şi democrata Raisa Apolschii au mai activat în Legislativ şi, potrivit declaraţiilor de avere, au trăit doar cu banii din salariul de deputat şi din indemnizaţii. Un nou deputat este şi comunistul Boris Golovin, căruia însă nu îi este străină puterea. El a fost vice-ministru al Sănătăţii în timpul guvernului Greceanîi, de unde s-a şi ales cu un dosar instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie. Totodată, cei mai generoşi în donaţii către partide se dovedesc a fi socialiştii. Doi dintre deputaţii PSRM pe care îi analizăm mai jos au donat împreună partidului peste 250.000 de lei din salarii ce nu depăşesc 2000 de lei lunar.
Nr. 17 în listele partidelor parlamentare: novici şi ve...
Vladimimr Golovatiuc (PSRM), Ştefan Creangă (PLDM), Anatolie Gorilă (PCRM) şi Valentina Stratan (PD) sunt deputaţii care ocupă poziţia 17 în listele partidelor care au acces în Parlament. Spre deosebire de Anatolie Gorilă şi Valentina Stratan, Vladimir Golovatiuc şi Ştefan Creangă sunt la primul mandat. Novice este şi Grigore Novac (locul 23 în lista PSRM). Spre deosebire de cei cu experienţă, în campania electorală, noii parlamentari au fost generoşi cu partidele lor. Bunăoară, liberal-democratul Creangă a dat formaţiunii 100 000 de lei, iar socialistul Novac – 85 000 de lei.
Deputaţi bogaţi, deputaţi săraci
Starea socială a candidaţilor care deţin poziţia a opta pe listele partidelor parlamentare este foarte diferită: unii nu au locuințe, alţii sunt proprietari de imobile şi de firme sau de mașini luxoase. Astfel, cel mai bogat deputat de pe această poziţie este socialista Alla Dolinţă, urmată de democrata Valentina Buliga, liberalul Ion Apostol, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc şi comunista Irina Vlah. Ultima declară că nu are casă.
Aici așteptăm comentariul tău!