Va verifica sau nu ANI proprietățile lui Vlad Plahotniuc?
Autoritatea Națională de Integritate ar putea fi în imposibilitatea de a verifica dacă liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, deține sau nu cele patru vile de lux, despre care a dezvălui RISE Moldova în cadrul unei investigații.
Problema constă în legislația cu privire la activitatea ANI, care prevede că averile unei persoane care a deținut o funcție publică mai pot fi verificate în maxim 3 ani de la plecarea din funcție.
Conform Legii, inspectorii de integritate au instrumentariu destul de larg în privința verificării diferenței substanțiale, intervenite pe perioada mandatului persoanei, față de veniturile pe care le avea până la obținerea mandatului, a explicat pentru Moldova Curată expertul Centrului pentru Resurse Juridice, Daniel Goinic. Astfel, inspectorii de integritate pot face verificări pe durata mandatului unui subiect al declarării, dar și după expirarea acestuia, în decursul a trei ani după încetarea mandatului, potrivit articolului 32 din Legea cu privire la activitatea ANI.
Legislația stabilește un termen de trei ani după expirarea mandatului pentru efectuarea controlului
”Temerea mea este că, potrivit investigației RISE, mandatul lui Vlad Plahotniuc a expirat în 2014, atunci când și-a depus mandatul de deputat, respectiv, conform legii, inspectorii de integritate nu ar putea efectua un control. Vorbind despre instrumentariu, ei pot accesa informații de la diferite organizații și instituții internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Dar problema se ascunde în acel articol 32 din legea privind ANI”, a subliniat Daniel Goinic.
Expertul mai constată că Vlad Plahotniuc nu ar putea fi sancționat nici pentru faptul că în perioada în care era subiect al declarării nu și-a făcut publice toate proprietățile. El face trimitere la articolul 352 prim din Codul penal privind falsul în declarații, potrivit căruia, dacă persoana include în mod intenționat informații incomplete sau false sau nu include anumite date privind averile și interesele sale personale, sancțiunea poate varia de la o amendă de la 400-600 de unități convenționale, la închisoare de până la un an, în ambele cazuri – cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice. Și în acest caz există termeni de prescripție, dar acestea oricum nu mai contează, întrucât ANI nu poate iniția controale decât pentru perioade ce se cuprind în cel mult trei ani după eliberarea din funcția publică.
ANI – sesizată de opoziție
Amintim că Mișcarea de Rezistență Națională ACUM, din care fac parte câteva partide din opoziție, a depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate în legătură cu cele patru vile despre care RISE Moldova a scris că le-ar deține, în Elveția și Franța, liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.
Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a declarat în cadrul unui flash-mob organizat cu această ocazie la sediul ANI că niciuna dintre cele patru proprietăți nu au fost indicate în declarațiile de avere ale liderului democrat, atunci când acesta era deputat. Ea a adăugat că va fi depusă o solicitare și la Procuratura Generală, deoarece există suspiciuni că aceste averi ar fi fost procurate din bani obținuți ilegal.
”Această guvernare se laudă cu crearea ANI. Ne tot sperie că ANI va fi un filtru pentru curățarea clasei politice în pragul alegerilor parlamentare. Iată aici un test extrem de important pentru funcționarii și pentru managementul ANI și vrem să vedem acțiuni concrete ale acestei instituții. Suntem aici pentru a le da o șansă să demonstreze că nu este o instituție capturată de regimul lui Plahotniuc și că poate să lucreze și vrea să lucreze în interesul cetățeanului. Este cel mai important caz de ascundere a averilor pe care așteptăm ca ANI să îl deconspire, să-l investigheze și să facă toate demersurile pentru ca acest caz să ajungă în instanță”, a subliniat Maia Sandu.
Potrivit șefului serviciului de cooperare și relații cu publicul al ANI, Victor Moloșag, sesizarea a fost înregistrată, iar răspunsul va fi oferit în termenii legali.
Fosta CNI nu a identificat nereguli la declararea averii lui Vlad Plahotniuc
Vlad Plahotniuc s-a aflat anterior în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, care nu a identificat nicio neregulă în declarațiile sale de avere. În decembrie 2013, CNI a efectuat controlul respectării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, după apariția în presă a unor articole care dezvăluiau proprietăți nedeclarate ale liderului PDM. Controlul s-a încheiat cu un act de constatare în care se spune că ”nu există circumstanțe din care să rezulte încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății”.
În septembrie 2014, CNI a respins solicitarea deputatului comunist Grigore Petrenco de a verifica averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în declarația de avere depusă în 2012, în calitatea sa de atunci de deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. CNI nu a inițiat controlul, iar vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, a explicat că autorul sesizării nu și-a confirmat acuzațiile cu documente și că ar fi urmărit de fapt interese electorale.
Vladimir Plahotniuc nu a comentat nici atunci și nici acum, investigațiile jurnalistice despre proprietățile din străinătate ale familiei sale.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Certificatele de integritate pentru candidații la funcț...
Pentru prima dată în practica sistemului electoral din Republica Moldova, candidații la funcțiile de deputați vor trebui să obțină de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) certificate de integritate. Aceste documente vor conține date privind averile nejustificate sau conflictele de interese constatate de ANI și rămase în vigoare în ultimii trei ani. Având în vedere că în ultimii doi ani ANI practic nu a activat, vor fi luate în calcul doar actele de constatare emise începând cu sfârșitul anului 2015 și până la suspendarea activității CNI – iulie 2016.
Legislația privind reforma CNI: încă nu a fost pusă în...
Pachetul de legi referitoare la sistemul național de integritate, intrat în vigoare la 1 august 2016, conține o serie de scăpări, care ar putea pune în pericol eficiența instituției ce urmează a fi creată – Autoritatea Națională de Integritate. Este opinia actualei componențe a ANI - foștii membri și angajați ai Comisiei Naționale de Integritate – care a formulat o serie de propuneri de modificări la cele 3 legi și le-a expediat la Guvern și Parlament. Deocamdată cele două instituții nu au reacționat. Propunerile au fost făcute publice pe pagina cni.md la 23 septembrie.
Ministerul Justiției vrea să elimine proba la poligraf...
Ministerul Justiției propune eliminarea testului la detectarea comportamentului simulat (poligraf) la angajarea inspectorilor de integritate. De asemenea, instituția intenționează să excludă acest test ca probă eliminatorie pentru candidații le funcțiile de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate.
După aproape un an și jumătate, Autoritatea Națională d...
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Potrivit prevederilor legislației, odată cu publicarea decretului în Monitorul Oficial, Rodica Antoci trebuie să depună jurământul în decursul a 5 zile.
