Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile reale, ca să nu şocheze opinia publică”

2013-2018 19 iulie 2016 1561

Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.



ADEPT a monitorizat corectitudinea completării de către demnitarii publici a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2014. Analiza prezentată arată că din cei 186 de subiecţi monitorizaţi, în 82 de cazuri aceştia nu au indicat în declaraţii valoarea locuinţelor şi a automobilelor aflate în posesie sau folosinţă. Elena Prohniţchi, expertă la ADEPT, a menţionat că 13 la sută din subiecţii monitorizaţi au diminuat valorea bunurilor declarate. “Persoanele care au admis majoritatea neregulilor sunt deputaţi şi judecători”, a declarat Elena Prohniţchi.

O altă abatere descoperită de ADEPT este că în 30 la sută din declaraţiile de avere pentru anul 2014 care au fost analizate, nu au fost indicate conturile bancare deţinute de demnitari.

Demnitarii vor să pară că sunt aproape de popor

Igor Boţan, directorul executiv al ADEPT, constată că, deşi a trecut mai mult de un deceniu de când sunt obligate să-şi declare averile, persoanele cu funcţii de răspundere comit diferite abateri de la normele de declarare. “După 14 ani de la adoptarea acestei legi, ne-am convins că înalţii demnitari îşi ascund veniturile, distorsionează costurile reale ale bunurilor de care dispun, fac abstracţie de faptul că trebuie să declare nu doar veniturile lor, dar şi ale membrilor familiei, inclusiv proprietăţile de peste hotare obţinute prin persoane interpuse. Toate aceste lucruri sunt ignorate cu sucees de către înalţii noştri demnitari. Eu cred că ei vor să pară că sunt aproape de popor. Dacă analizaţi d-voastră, vedeţi că ei sunt oameni foarte bogaţi şi mă refer la deputaţi. Ei au afaceri, au cote părţi şi peste hotare, inclusiv prin persoane interpuse. Aceste lucruri ei nu le declară, fiindcă se tem, probabil, să şocheze opinia publică”, conchide Igor Boţan.

În raportul prezentat a fost monitorizată şi activitatea Comisiei Naţionale de Integritate legată de publicarea şi gestionarea declaraţiilor de avere. Elena Prohniţchi a precizat că instituţia are mari restanţe la capitolul asigurarea transparenţei declaraţiilor de avere atât a demnitarilor, cât şi a membrilor CNI. „Principalele nereguli constatate de ADEPT se referă la lipsa unui control eficient al CNI asupra serviciilor prestate de către compania responsabilă de scanarea declaraţiilor de venit şi interese, gestiunea incorectă a datelor cu caracter personal, întârzierile sistematice în publicarea versiunilor electronice ale declaraţiilor şi nepublicarea declaraţiilor membrilor CNI”, a specificat Elena Prohniţchi.

În replică, CNI a menţionat într-un comunicat de presă, emis imediat după prezentarea făcută de ADEPT, că "fără a invoca anumite argumente de justificare, considerăm că cele patru probleme la care au fost făcute referință către CNI, țin doar de timp și de aspectul tehnic al acestora", este specificat în comunicatul CNI.

Deja de doi ani, ADEPT monitorizează integritatea persoanelor cu funcţii de demnitate publică prin intermediul paginii web www.avere.md.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

ANI clarifică modul în care urmează să fie eliberate ce...

Certificatele de integritate urmează să fie eliberate de ANI la solicitarea conducătorilor entităților publice, în cazul procedurilor de angajare prin concurs sau la cererea persoanelor fizice care intenționează să candideze pentru ocuparea funcțiilor publice eligibile.

19 octombrie 2018
2198
2013-2018

Certificatele de integritate: Instrument de prevenire a...

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va avea noi atribuții pe lângă cea de bază, adică de verificare a averilor și intereselor demnitarilor. ANI va trebui să elibereze certificate de integritate pentru candidații la funcțiile publice eligibile, dar și atunci când conducătorii entităților publice vor solicita, motivat, astfel de certificate. Parlamentul a adoptat în prima lectură mai multe amendamente care prevăd acest lucru.

25 martie 2018
1483
2013-2018

Dumitru Prijmireanu, membru CNI

Dumitru Prijmireanu se numără printre fondatorii Partidului Comuniştilor în anul 1993, deşi la ultimele alegeri parlamentare numele său nu a fost inclusă în lista electorală a PCRM. Totuşi, la CNI a fost desemnat drept candidat din partea PCRM.

29 aprilie 2013
2281
2013-2018

Proiect de Regulament la ANI. Membrii Consiliului de In...

Membrii Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate vor putea să voteze de la distanță, prin mail. Acest lucru este stabilit în proiectul de Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului de Integritate.

27 septembrie 2018
1914
2013-2018

Victor Strătilă, membru CNI

Victor Strătilă şi-a început activitatea profesională în anul 1994 la Procuratura municipiului Chişinău, iar în perioada anilor 1998-1999 a deţinut funcţia de procuror al secţiei anchetă penală din cadrul acestei instituţii unde activa şi actualul preşedinte al CNI, Anatolie Donciu.

29 aprilie 2013
1612
2013-2018

Ministerul Justiției vrea să elimine proba la poligraf...

Ministerul Justiției propune eliminarea testului la detectarea comportamentului simulat (poligraf) la angajarea inspectorilor de integritate. De asemenea, instituția intenționează să excludă acest test ca probă eliminatorie pentru candidații le funcțiile de președinte și vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate.

26 ianuarie 2018
1796