Semnături electronice folosite de funcționari la depunerea declarațiilor de avere, care au costat peste 7 milioane de lei, sunt valabile doar un an

Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.

Semnăturile electronice au costat statul 7 milioane 250 de mii de lei, dar sunt valabile numai pentru un an. Deși ele au fost repartizate gratuit, la anul viitor statul va trebui să cheltuiască o sumă similară pentru ca funcționarii să-și poată declara averile și interesele.

Licitațiile publice organizate de ANI și fosta CNI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie

Trecerea la depunerea on-line a declarațiilor a fost argumentată de autorități inclusiv prin faptul că astfel vor fi făcute economii. Cu toate acestea, costul semnăturilor electronice îl depășește pe cel al cheltuielilor suportate în anii precedenți pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie. Astfel, pentru anii 2013 – 2017, fosta Comisie Națională de Integritate și deja actuala ANI au cheltuit în total 2 825 767 lei pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor.

Directorul CTS, Serghei Popovici, spune că statul va trebui să achite din nou bani din buget, la expirarea valabilității semnăturilor electronice

O semnătură digitală costă 125 de lei. Au fost alocați bani pentru 70 de mii de semnături

Președinta ANI, Rodica Antoci, afirmă că semnăturile electronice facilitează procedura de depunere a declarațiilor de avere și interese personale

Pentru a putea semna declarațiile de avere și interese, Guvernul a decis utilizarea celui mai securizat tip de semnătură și celui mai costisitor – semnătura electronică avansată calificată. Fiecare semnătură costă 125 de lei, iar guvernul a hotărât să aloce bani pentru 70 de mii de semnături. Astfel costul total s-a ridicat la 8 milioane 750 de mii de lei, la care s-au adăugat 1,1 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor ce țin de implementarea modificărilor punctului 26 din Regulamentul cu privire la sistemele speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 735 din 11.06.2002. Asta se arată într-un răspuns oficial dat de Cancelaria de Stat Asociației pentru Democrație Participativă.

De asemenea, în nota informativă a hotărârii de Guvern nu este argumentată necesitatea unui asemenea tip de semnătură, costisitoare și cu un termen de valabilitate de numai un an.

Implementarea proiectului de hotărâre a Guvernului necesită alocarea unor mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de emiterea semnăturii electronice calificate avansate. Soluția identificată în proiect este alocarea centralizată, din bugetul de stat, către Cancelaria de Stat, cu destinația Î.S. ,,Centrul de Telecomunicații Speciale” a sumei anuale de 8 750 mii lei pentru asigurarea cu semnătură electronică, a tuturor subiecților declarării, cu termen de valabilitate de un an”, se arată în nota informativă.

Termenul de valabilitate al semnăturii digitale a fost stabilit de SIS

Am solicitat Cancelariei de Stat explicații referitoare la valabilitatea de numai un a semnăturilor distribuite subiecților declarării și am întrebat de ce nu s-a optat pentru un tip de semnătură mai simplă și mai puțin costisitoare și cu o valabilitate mai mare.

Reieșind din faptul că unul dintre argumentele trecerii la depunerea on-line a declarațiilor de avere și de interese a fost optimizarea cheltuielilor, am mai întrebat cum poate fi acest lucru susținut, în contextul în care cheltuielile anuale pentru semnăturile electronice le depășesc pe cele pentru scanarea și digitizarea declarațiilor depuse anterior pe hârtie.

În răspunsul Cancelariei de Stat, secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, explică faptul că aceasta semnătură reprezintă „un dispozitiv securizat care întrunește toate cerințele prevăzute de art. 4 al Legii nr. 91 din 29.05.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic”. Din același răspuns am aflat că durata valabilității semnăturilor a fost stabilită printr-un ordin al Serviciului de Informații și Securitate. Se mai menționează că „semnătura electronica avansata calificata” oferă dreptul subiecților declarării de a o utiliza în toate serviciile publice electronice fără limită, ”fapt care contribuie la digitizarea serviciilor publice, precum și la dezvoltarea societății informaționale a Republicii Moldova”.

Directorul CTS: La expirarea termenului de valabilitate, statul va trebui să achite din nou pentru semnăturile electronice

Potrivit directorului general al Centrului de Telecomunicații Speciale, Serghei Popovici, pentru reînnoirea semnăturilor electronice avansate statul va trebui să achite din nou bani din buget, la expirarea valabilității acestora. El a subliniat că, împreună cu Centrul de Guvernare Electronică, „se lucrează” pentru că valabilitatea semnăturilor să fie extinsă pe mai mulți ani, dar se așteaptă să fie aprobate cerințele tehnice de Serviciul de Informații și Securitate. Serghei Popovici a mai explicat că semnătura electronică reprezintă un cod criptat și poate fi utilizată pentru mai multe servicii publice, nu doar pentru semnarea declarațiilor de avere și interese personale. Directorul CTS a precizat că bani din buget s-au alocat numai pentru 58 de mii de semnături, adică numărul demnitarilor și funcționarilor publici care au depus declarațiile de avere, și nu pentru 70 de mii, așa cum s-a precizat în nota informativă a Hotărârii Guvernului. Astfel, reiese că statul a cheltuit 7 milioane 250 de mii de lei pentru repartizarea semnăturilor electronice.

Serghei Popovici a mai precizat că semnătura electronică avansată calificată eliberată în Republica Moldova este ieftină în comparație cu alte țări. ”În România se achită 30 de euro anual, în Germania și Irlanda – câte 10 dolari lunar. La noi semnătura e una dintre cele mai ieftine”, a spus directorul CTS.

Odată cu schimbarea termenului de valabilitate al semnăturii electronice, vor trebui modificate și condițiile de securitate ale acesteia, a mai lămurit Serghei Popovici.

Președinta ANI spune că, deși mai scumpă, procedura on-line de depunere a declarațiilor este mai rapidă

Președinta Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, a subliniat că în pofida costurilor mai mari, se câștigă în timp, deoarece depunerea declarațiilor în format electronic permite vizualizarea lor imediată, fără a fi necesară o perioadă pentru scanarea declarațiilor de hârtie, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți.

”Declarațiile trebuiau aduse la autoritate, să fie procesate, apoi să fie scanate și hașurate datele cu caracter personal. Deci, toate aceste etape suportau niște cheltuieli. Odată ce s-a implementat sistemul de depunere electronică a declarațiilor avere și interese personale, imediat ce subiectul declarării își depune declarația cu ajutorul semnăturii electronice, imediat se plasează în sistem, pe portalul ANI și poate fi vizualizată. Se hașurează automat toate datele cu caracter personal. Se câștigă în timp”, a subliniat Rodica Antoci.

Fostul președinte al CNI nu știa despre asta

Fostul președinte al Comisie Naționale de Integritate, Anatolie Donciu, afirmă că nu a știut despre faptul că valabilitatea semnăturilor electronice ar urma să fie de numai un an. ”Eu știam că se dau pentru toată perioada de activitate. Pentru mine asta e o noutate. Atunci care e sensul, în cazul în care în fiecare an se plătesc câte 7-8 milioane de lei?”, s-a întrebat fostul președinte al CNI.

Natalia Enache