Statut neclar pentru Consiliul de Integritate în cadrul Autorității Naționale de Integritate
Este sau nu parte a ANI Consiliul de Integritate? Este o întrebare care i-a pus în dificultate pe membrii CI și pe unii experți din organizații non-guvernamentale, care au discutat la ultimele ședințe proiectul regulamentului de funcționare a CI.
Potrivit documentului, elaborat de înșiși membrii CI, Consiliul urma să fie identificat ca o ”structură reprezentativă, ce activează în şedinţe şi face parte din conducerea Autorităţii Naționale de Integritate”. Această definiție, însă, ar contraveni Legii cu privire la ANI, care nu se referă la CI ca la un organ de conducere.
Solicitată de Moldova Curată, experta ADEPT, Mariana Kalughin, spune că statutul CI, așa cum a fost prevăzut în lege, nu corespunde viziunilor inițiale privind această structură. ”Vedem în CI mai degrabă un organ care ar asigura un control public asupra ANI și ar avea misiuni și funcții ce țin de organizarea și desfășurarea concursurilor pentru funcțiile de președinte și vice-președinte, dar și atribuții ce țin de evaluarea performanțelor instituționale, viziunea și strategia ANI. Atât timp cât în lege aceste lucruri nu sunt prevăzute expres, nu putem face asta printr-un act normativ subordonat, precum regulamentul de funcționare, adoptat de CI”, a subliniat Mariana Kalughin.
CI se transformă într-un organ de control
Experta a mai punctat că membrilor CI li s-au atribuit, totodată, prin noi modificări ale legislației, dreptul să efectueze controlul declarațiilor de avere și interese personale ale inspectorilor de integritate. În acest fel este știrbită independența inspectorilor, crede Mariana Kalughin. Ea a precizat că inițial s-a prevăzut că membrii CI să verifice doar declarațiile președintelui și vice-președintelui, iar prin ultimele modificări aceste atribuții au fost extinse și la cele ale inspectorilor de integritate.
”CI se transformă într-un organ și de control, ceea ce face confuz și contradictoriu statutul Consiliului. Acest lucru se întâmplă din lipsă de consecvență în tratarea lucrurilor și lipsa unei viziuni în organizarea, fortificarea ANI, din partea legiutorilor. De fapt, nu asta ne-am dorit inițial. Ne-am dorit un organ colegial, reprezentativ care ar putea asigura echilibrul între interesele puterilor și societății civile în partea ce ține de controlul public asupra ANI”, a remarcat Mariana Kalughin.
Legea nu reglementează locul CI în cadrul ANI
Locul CI în cadrul ANI le este neclar și membrilor Consiliului. Legea stabilește competențele CI și cine intră în componența structurii, dar nu reglementează locul acestuia în cadrul ANI, remarcă fostul președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, unul dintre membrii CI. El a făcut trimitere la Hotărârea Parlamentului din februarie 2018 prin care a fost aprobată structura și organigrama ANI, în care nu este menționat Consiliul de Integritate. ”Ceea ce ar însemna că CI nu face parte din ANI”, concluzionează Mircea Roșioru. În aceste condiții, în opinia sa, nu este clar cine suportă cheltuielile pentru activitatea Consiliului, ca organ colegial, aici fiind vorba despre logistică, hârtie, sediu, un secretariat. ”În momentul în care nu ai aceste lucruri clar definite de organigramă, nu poți să zici cine este CI în raport cu ANI. Că este un organ care poate da instrucțiuni obligatorii pentru ANI n-o să găsiți în hotărârea Parlamentului, că este un organ de același nivel cu conducerea ANI – n-o să găsiți, că este un organ subordonat ANI – nici asta nu o să găsiți. Și de aici a pornit tot haosul”, a remarcat Mircea Roșioru.
Cine și cum acoperă cheltuielile pentru activitatea Consiliului de Integritate?
Avocatul Oleg Efrim, fost ministru al Justiției, delegat din partea Guvernului în cadrul Consiliului de Integritate, este de părere că indiferent de locul ce îi va fi atribuit CI în cadrul ANI, această structură are atribuțiile sale prevăzute în lege, pentru care sunt necesare cheltuieli. În lege este prevăzut că aceste cheltuieli fac parte din bugetul ANI. ”Unicul lucru pe care l-am concretizat în acest proiect de regulament este că CI trebuie să aibă linia de cheltuieli separată. Noi ne întrunim, utilizăm un spațiu, avem secretariat care urmează să fie dedicat activității Consiliului, să ducă evidența corespondenței, trebuie să facă mult lucru de secretariat. Acestea toate sunt cheltuieli. Chiar dacă vom scrie sau nu în regulament aceste lucruri, ANI oricum trebuie să le bugeteze. Nu putem la nesfârșit să dăm vina pe lege. Consiliul trebuie să devină lucrativ. Trebuie să decidem cum vrem să facem – să acționăm până va fi revăzută sau să așteptăm până legea va fi perfectă. Dacă așteptăm să acționăm doar când vom avea ceva perfect, putem să scăpăm foarte multe lucruri pe care le putem face, în condițiile actualei legislații”, a opinat Oleg Efrim.
Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului de Integritate este în continuare dezbătut de către membrii acestuia de-a lungul mai multor ședințe desfășurate săptămânal și încă nu a fost adoptat. Membrii CI au anunțat că vor reveni mai târziu la punctul numărul 3 din proiectul de regulament pentru a oferi o formulare mai exactă a rolului CI în cadrul ANI.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Candidații la funcția de vice-președinte al ANI: unul v...
Lilian Chișcă și Francisco Talmaci, candidați la funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), au susținut a doua probă din concurs - interviul. Lilian Chișcă a precizat că, în cazul în care va fi ales în această funcție, va miza și pe o parte din angajații fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI), argumentând că ei au experiență în examinarea dosarelor privind integritatea subiecților declarării. Francisco Talmaci a criticat însă activitatea CNI, spunând că fosta instituție s-a bazat prea mult pe sesizările cetățenilor și pe cele din mass media.
Prijmireanu pleacă de la CNI?
După mai mult de jumătate de an de activitate în calitate de membru al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Dumitru Prijmireanu va trebui să se lase de CNI. Acest lucru se va întâmpla după ce Parlamentul va adopta o hotărâre de încetare a mandatului său de membru CNI, din cauza atingerii vârstei de pensionare.
Foștii membri ai CNI, care au cerut salarii restante, a...
Magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au respins cererea foștilor membri ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) Vera Lupu, Dumitru Prijmireanu și Leonid Morari, care au cerut ca Autoritatea Națională de Integritate (ANI) să le plătească salariile pentru perioada de după expirarea mandatelor și până când a fost aleasă noua conducere a instituției. Ei au motivat că în această perioadă au fost la serviciu. Magistrații au argumentat că foștii membri ai CNI nu au documente care ar dovedi că au muncit în acea perioadă.
Trei candidați participă la concursul repetat pentru fu...
Candidatul care a obținut cele mai multe puncte în concursul pentru funcția de vice-președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Francisco Talmaci, vrea să devină președinte al acestei instituții. El s-a înscris și la concursul pentru poziția de președinte. Alte două persoane care au depus dosarele sunt Rodica Antoci, şefă a Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiţiei, și Lidia Chireoglo, ofiţer superior de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
CNI „calcă pe aceeaşi greblă”: aplică practici neunifor...
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) continuă să aplice practici neuniforme pentru situaţii de același fel. Astfel, la 5 noiembrie aceştia au decis să nu iniţieze un control pe numele Liliei Bolocan, fosta directoare a Agenției Naționale pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), despre care Moldova Curată a relatat că ar fi admis un conflict de interese. Bolocan şi-a angajat două surori şi un cumnat în instituţia pe care a condus-o timp de şase ani. CNI îşi motivează decizia prin faptul că fosta funcţionară nu mai este la AGEPI. Asta chiar dacă au fost situaţii în care Comisia a constatat conflict de interese şi după ce subiectul declarării nu mai era în funcţie publică.
