Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și procurori au obținut pensii mai mari judecându-se cu CNAS
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.
”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii. Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.
Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor
Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de pocuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut nici un câștig de cauză. ”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008 (abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.
Aticolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Conflictul de interese din Primăria Bârnova a fost solu...
Rudele primarului din satul Bârnova, raionul Ocnița, au fost concediate de la Primărie, în urma unui control întreprins de Comisia Națională de Integritate (CNI), care, la rândul său, s-a autosesizat în baza unui articol publicat de portalul Moldova Curată în luna martie 2016. Potrivit articolului, primarul lucra împreună cu ginerele său, care era secretar al Consiliului local. În timpul examinării situației, CNI a mai descoperit un conflict de interese: pe lângă ginere, primarul își angajase și soția în calitate de șefă la Biblioteca publică din localitate. În timpul controlului, atât soția, cât și ginerele primarului au plecat din funcții.
Ascensiunea președintei raionului Șoldănești, firma ned...
Svetlana Rotundu, președintele raionului Șoldănești, nu a indicat în declarațiile sale cu privire la venituri și proprietate o întreprindere individuală fondată și administrată de soțul său. În 2012, în perioada în care aceasta deținea funcția de vicepreședinte de raion, o altă întreprindere individuală, fondată și administrată de fiul ei, a câștigat cel puțin o licitație organizată de o direcție raională din Șoldănești, soldată cu încheierea unui contract în valoare de peste 250 mii de lei.
ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.