Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și procurori au obținut pensii mai mari judecându-se cu CNAS
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.
”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii. Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.
Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor
Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de pocuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut nici un câștig de cauză. ”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008 (abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.
Aticolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor...
Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat.
Conflictul de interese de la Cuizăuca continuă și în ma...
De patru ani, Ion Țurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, continuă să lucreze cu sora sa în aceeași instituție, ea fiind contabilă-șefă. Chiar dacă acum doi ani, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situația nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) trebuia să-l acționeze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluționează amiabil acest conflict.
Viorel Chetraru: în prezent la CNA se află sechestrate...
În Republica Moldova nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor, ceea ce face dificilă colectarea probelor, sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor. De asemenea, instituțiile de la Chișinău nu au experiență în identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor peste hotare. Acestea sunt concluzii formulate de un expert al Institutului Basel de la Geneva, care a realizat un studiu referitor la situația pe domeniu în Republica Moldova.
Legislativul a renunţat la portretele domnitorilor
Secretariatul Parlamentului a retras de pe site-ul Legislativului cererile iniţiale referitoare la achiziţionarea serviciilor de deservire a delegaţiilor oficiale, după ce Moldova Curată a semnalat nereguli la întocmirea criteriilor de selectare. La o zi de la apariţia articolului «Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără servicii de deservire a delegaţiilor oficiale sau portrete de domnitori?» cererile au fost înlocuite cu altele, care conţin condiţii generale și nu se mai referă strict la felul în care trebuie să arate pereţii restaurantelor sau la ce tablouri trebuie atârnate pe pereţi.
Detaşare cu semne de întrebare
Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.
