Pensii de zeci de mii de lei. Sute de judecători și procurori au obținut pensii mai mari judecându-se cu CNAS
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea. Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”. Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.
”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii. Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.
Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor
Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de pocuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut nici un câștig de cauză. ”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008 (abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.
Aticolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luîndu-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
O firmă la care primara este fondatoare câștigă licitaț...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, deține o cotă de 28% din capitalul social al unei întreprinderi agricole, care în ultimii trei ani livrează produse alimentare pentru instituțiile publice din sat. Primara spune că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma era selectată drept câștigătoare a licitațiilor publice. Reprezentanții CNI afirmă însă că Valentina Nadulișneac nu a depus declarații privind interesul personal, așa cum cere legea.
Acasă soţ şi soţie, la primărie angajator şi angajată
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, continuă să lucreze cu soţia sa, care este contabilă la primărie. Deşi membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au examinat acest caz cu doi ani în urmă și au clasat cauza, totuși experții anticorupție spun că la mijloc ar putea fi un conflict de interese, deoarece primarul este autoritatea în subordinea căruia se află angajaţii primăriei.
Președintele, îndemnat să țină cont de integritatea can...
Un grup de asociații obștești îl îndeamnă pe președintele Nicolae Timofti să nu se grăbească să numească în funcție 5 judecători, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în ședința de pe 17 septembrie. Într-un apel expediat Președinției, Centrul de Resurse Juridice, Asociația ”Promo-Lex” și alte asociații îi cer președintelui să verifice suplimentar integritatea candidaților Petru Harmaniuc, Lucia Bagrin, Corneliu Crețu, Maria Cozma, Natalia Berbec.
Metamorfoze electorale: unii candidați au trecut și pri...
La alegerile locale din acest an sunt candidați la funcția de primar care se remarcă printr-un traseism politic pronunțat. Unii pretendenți și-au schimbat partidele de câteva ori, migrând de la formațiuni pro-europene la socialiști, care sunt pro-ruși. Un candidat de la Drochia a ajuns din rândul socialiștilor la unioniști.
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.