Proiectul Melniciuc: unii judecători înstrăinează apartamentele noi, obținute acum doi ani la prețuri mici
Unii judecători care au primit apartamente în anul 2015 în condiții preferențiale datorită unui proiect de construcție gestionat de magistratul Oleg Melniciuc s-au dezis deja de aceste locuințe. În baza de date Cadastru în prezent figurează alte persoane ca proprietari. Judecătorii au obținut apartamentele noi la prețul de 360 de euro pentru un metru pătrat, în timp ce pe piață prețul este de 500 - 600 de euro. Moldova Curată a încercat să afle motivele pentru care judecătorii au renunțat atât de ușor la apartamentele, în a căror construcție au fost investiți și bani publici - pentru arenda terenului Judecătoria sectorului Râșcani a plătit peste 2 milioane de lei. Astăzi prezentăm cazul magistratului Serghei Papuha.
„Nu am avut cu ce să-l achit”
Unul dintre magistrații care a primit apartament în blocul proaspăt construit pe strada Hristo Botev 6 este Serghei Papuha de la Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Râșcani. El susține că inițial a vrut să beneficieze de oportunitatea de a avea un apartament nou, însă pe parcurs și-ar fi dat seama că nu reușește să-l achite integral, de aceea a cesionat, în anul 2016, drepturile sale de proprietate unei alte persoane. „Dacă vă uitați în declarația mea de avere pentru anul 2015, acolo este indicat că am contractat un credit. Din credit și din alți bani pe care îi aveam am început să achit ratele pentru apartamentul de pe strada Hristo Botev. Am plătit treptat în total 15 mii de euro. Apoi mi-am dat seama că nu voi fi în stare să plătesc restul, de aceea am decis să cesionez dreptul meu de proprietate”, explică magistratul.
El susține că nu a avut nici un venit de pe urma acestei cesionări, afirmând că a cedat dreptul contra sumei care trebuia plătită pe apartament - 25 920 de euro. „Am contractul de cesiune. Persoana a plătit suma de 25 920 de euro, dintre care 15 mii de euro erau ai mei, iar restul - restanța către compania de construcții. Nu am avut nici un venit în urma cesionării”.
Totuși, merită menționat faptul că în prezent, pe piața imobiliară apartamente similare cu cel cesionat de judecător, în aceeși casă, sunt ofertate la prețuri ce încep de la 50 de mii de euro.
„L-ați găsit pe cel mai bogat judecător, care are la 44 de ani primul apartament… și acela în casă veche și la ultimul etaj”
Serghei Papuha spune că, în schimb, a preferat să-și cumpere un apartament mai ieftin, într-un bloc vechi: „Veți vedea în următoarea declarație de avere: în ianuarie 2017 mi-am cumpărat un apartament cu 15 000 de euro pe strada Florilor, într-o casă cu 5 etaje, la etajul 5. L-ați găsit pe cel mai bogat dintre judecători (râde), la 44 de ani am apartament pentru prima dată, la etajul 5 în casă cu 5 etaje. Cine va citi articolul va râde. Într-adevăr, atunci când s-a inițiat proiectul eu nu am avut apartament. Când vă porniți inițial, apare așa o ocazie, vă gândiți că gata, veți avea locuință, dar când începeți a achita și împrumutați, și vedeți care este situația, și nu vă ajung bani, clar lucru că îl cesionați”.
Serghei Papuha a avut în trecut o altă încercare de a obține o locuință. În baza unei legi care astăzi este abrogată, ce dădea dreptul judecătorilor să ceară de la stat asigurarea cu locuință, magistratul a solicitat Consiliului Municipal Chișinău să-i repartizeze un apartament, apoi a acționat Consiliul în judecată. La 22 ianuarie 2014 prin decizia Curții Supreme de Justiție Consiliul Municipal Chișinău a fost obligat să îi acorde lui Serghei Papuha spațiu locativ în capitală. Magistratul însă spune că hotărârea a rămas neexecutată. „Eu am doar hotărârea instanței de judecată, care este neexecutată”.
Proiectul privind construcția unui bloc pentru judecători și angajați ai instanței a fost inițiat în anul 2014 de președintele Judecătoriei sectorului Râșcani al municipiului Chișinău, Oleg Melniciuc. El a convins factorii de decizie din Primărie și Consiliul Municipal Chișinău de faptul că situația privind asigurarea cu „spațiu locativ decent” a angajaților judecătoriei este „critică”. Astfel, Consiliul Municipal a dat în arendă terenul de pe strada Hristo Botev 6 la prețul de peste 2 milioane de lei, plus o plată anuală de arendă, care este achitată din bugetul Judecătoriei sectorului Râșcani (azi Judecătoria Chișinău). În prezent blocul este finalizat. Proiectul a stârnit nemulțumiri din cauză că legea care obliga statul să asigure judecătorii cu apartamente nu mai era în vigoare la momentul inițierii proiectului, deci magistrații nu ar fi trebuit să beneficieze de prețuri preferențiale, Inițiativa a fost criticată, de asemenea, pentru că a fost motivată de către judecători și prin necesitatea de a-și asigura copiii cu locuințe. În plus, în acel bloc urmau să primească locuințe mama, soacra și alte câteva rude ale lui Oleg Mleniciuc, fapt care în prezent este investigat de procurori în cadrul unui dosar penal.
Sursă foto: captură video Curaj TV.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI i-a plătit 5 mii de lei despăgubire unui procuror s...
Procurorul sectorului Buiucani al capitalei, Igor Demciucin, a câştigat la Curtea Supremă de Justiţie litigiul împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate, succesoarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). Instituţia a fost obligată să-i plătească procurorului un prejudiciu moral de 5 mii de lei, pentru că nu ar fi avut dreptate atunci când a constatat că omul legii a inclus date false în declaraţia de avere. Procurorul s-a plâns în instanţă că CNI i-ar fi lezat grav onoarea şi demnitatea şi a cerut de la actuala ANI un prejudiciu moral de 300 de mii de lei. Magistraţii au redus suma la 5 mii de lei.
Declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2013 v...
Există riscul ca cele peste o sută de mii de declaraţii de avere şi de interese care au fost depuse în acest an la Comisia Naţională de Integritate (CNI) să fie accesibile publicului abia în luna septembrie, spune preşedintele CNI, Anatolie Donciu. Întârzierea ar fi o consecinţă a lipsei de bani destinaţi procesării declaraţiilor.
Moldova Curată – un an de supraveghere a integrităţii p...
Din luna aprilie 2013, de când Asociaţia Presei Independente a lansat portalul www.moldovacurata.md, am publicat o serie de articole în care au fost vizaţi mai mulţi demnitari şi funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, care reprezintă toate partidele parlamentare. În această perioadă, unii subiecţi ai articolelor ne-au reproşat că materialele fac parte dintr-o campanie preelectorală de denigrare a lor. Acum, după un an de activitate, facem un prim bilanţ tocmai pentru a număra ”bobocii” pomeniţi şi pentru a argumenta că nimeni nu a fost menajat pe motiv că reprezintă guvernarea sau opoziţia. Astfel, de exemplu, dintre primarii vizaţi în articole, 12 au candidat din partea PLDM, 7 - de la PCRM, 6 de la PD, 5 de la PL şi 4 - independenţi. Iar dintre deputaţi, câte 3 de la PCRM, PD şi PLR , 2 sunt de la PLDM şi unul de la PL.
Primari cu interese şi averi ascunse
După alegerile locale din vara anului 2015, mai mulţi primari din ţară nu şi-au declarat interesele personale la Comisia Naţională de Integritate(CNI). Printre ei sunt aleşi locali aflați la primul mandat, dar şi dintre cei care ar fi trebuit să aibă deja obișnuița depunerii acestor declarații.
Confiscarea extinsă – o prevedere care va lovi dur în a...
Republica Moldova are deja de an un articol nou în Codul Penal - “confiscare extinsă”. Aplicată în practică, această prevedere va lovi în averile multor persoane. Astfel, vor fi confiscate bunurile, a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit de către persoana condamnată. Experţii anticorupţie precizează că modificarea legislativă este una aşteptată, deoarece se referă şi la bunurile care au fost transferate de către condamnat unor persoane terţe. Acest lucru însă l-a nemulţumit pe ombudsmanul Tudor Lazăr, care a sesizat Curtea Constituţională.