Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roade
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
În luna decembrie 2013, Parlamentul a votat un set de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii. Aceasta a avut două perioade de aplicare: în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării, iar în cazul angajaţilor altor entităţi publice – la 6 luni de la data publicării, adică de la 14 februarie 2014.
Prin urmare, la 14 august, anul trecut, au început a fi supuşi testării integrităţii profesionale mai mulţi agenţi publici (angajaţii entităţilor publice prevăzute în anexa legii), până atunci aceştia fiind informaţi despre procedura respectivă.
Numărul cazurilor de corupţie denunţate a crescut de 15 ori
Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a menţionat în cadrul mesei rotunde că în doar cinci luni ale anului trecut, au fost instruite 27 de mii de persoane despre cum pot denunţa un act de corupţie, acest lucru favorizând şi creşterea numărului de denunţuri a cazurilor de corupere activă. „Dacă pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 11 cazuri denunţate, în doar circa cinci luni ale anului trecut au fost denunţate 155 astfel de cazuri”, a spus reprezentanta CNA.
Prezent la eveniment, expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe, fost judecător, a apreciat faptul că ţara noastră a adoptat acest instrument legislativ, menţionând că într-un timp foarte scurt a fost înregistrat un număr record de denunţuri, în comparaţie cu anul precedent. „Testul de integritate este unul dintre puţinele instrumente care promit rezultate imediate şi ajută la restabilirea încrederii în administraţia publică. Suntem bucuroşi să vedem că Moldova a avut curajul să introducă acest instrument. Oficialii au început brusc să raporteze actele de corupere, numărul a ajuns la 155 din luna august, ceea ce înseamnă mai mult de 300 într-un an”, a menţionat expertul.
La rândul său, Lilia Carasciuc, director executiv al Organizaţiei Transparancy International-Moldova a adăugat că odată aplicate în practică, mecanismul testării integrităţii profesionale şi cel al confiscării şi al îmbogăţirii ilicite, pot fi istrumente care ar ajuta la contracararea corupţiei. Aceasta a mai specificat faptul că, deşi legea nu a fost aplicată în cazul judecătorilor, acest act legislativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către un grup de deputaţi comunişti, care au invocat faptul că testarea integrităţii profesionale a judecătorilor ar afecta independenţa sistemului judiciar. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care, în mare parte, a avizat pozitiv legea, menţionând doar că este necesar a fi îmbunătăţite prevederile care vizează judecătorii.
Moldova Curată va veni cu detalii referitoare la opinia Comisiei de la Veneţia asupra unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii profesionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.
Se apropie sfârşitul anului 2015, iar pe site-ul CNI în...
Până în prezent, doar 132 de declaraţii de venituri şi proprietăţi sunt plasate pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI). În timp ce compania responsabilă de digitizarea declaraţiilor de avere şi CNI invocă motive tehnice, unii jurnalişti afirmă că publicarea declaraţiilor este tărăgănată intenţionat.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Procurorii au reluat verificarea alocării de către Prim...
Actualul vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, a obținut terenul pe care s-au construit apartamente ieftine pentru judecători, prezentând, în anul 2014, Primăriei Chișinău un demers în care a făcut afirmații ce nu corespundeau realității. El a scris că situația „privind asigurarea cu spațiu locativ decent al angajaților judecătoriei este critică”. În realitate, din cei 47 de angajați care au primit apartamente 22 aveau locuințe, iar unii chiar case individuale de sute de metri pătrați. Asta au constatat reporterii de la Anticoruptie.md. Primăria, la rândul său, nu i-a cerut magistratului să probeze solicitarea și a acordat terenul, fără licitație.