Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roade

Arhiva 22 ianuarie 2015 253
Cristina Ţărnă

La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.



În luna decembrie 2013, Parlamentul a votat un set de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii. Aceasta a avut două perioade de aplicare: în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării, iar în cazul angajaţilor altor entităţi publice – la 6 luni de la data publicării, adică de la 14 februarie 2014.

Tilman Hoppe

Prin urmare, la 14 august, anul trecut, au început a fi supuşi testării integrităţii profesionale mai mulţi agenţi publici (angajaţii entităţilor publice prevăzute în anexa legii), până atunci aceştia fiind informaţi despre procedura respectivă.

Lilia Carasciuc

Numărul cazurilor de corupţie denunţate a crescut de 15 ori

Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a menţionat în cadrul mesei rotunde că în doar cinci luni ale anului trecut, au fost instruite 27 de mii de persoane despre cum pot denunţa un act de corupţie, acest lucru favorizând şi creşterea numărului de denunţuri a cazurilor de corupere activă. „Dacă pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 11 cazuri denunţate, în doar circa cinci luni ale anului trecut au fost denunţate 155 astfel de cazuri”, a spus reprezentanta CNA.

Prezent la eveniment, expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe, fost judecător, a apreciat faptul că ţara noastră a adoptat acest instrument legislativ, menţionând că într-un timp foarte scurt a fost înregistrat un număr record de denunţuri, în comparaţie cu anul precedent. „Testul de integritate este unul dintre puţinele instrumente care promit rezultate imediate şi ajută la restabilirea încrederii în administraţia publică. Suntem bucuroşi să vedem că Moldova a avut curajul să introducă acest instrument. Oficialii au început brusc să raporteze actele de corupere, numărul a ajuns la 155 din luna august, ceea ce înseamnă mai mult de 300 într-un an”, a menţionat expertul.

La rândul său, Lilia Carasciuc, director executiv al Organizaţiei Transparancy International-Moldova a adăugat că odată aplicate în practică, mecanismul testării integrităţii profesionale şi cel al confiscării şi al îmbogăţirii ilicite, pot fi istrumente care ar ajuta la contracararea corupţiei. Aceasta a mai specificat faptul că, deşi legea nu a fost aplicată în cazul judecătorilor, acest act legislativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către un grup de deputaţi comunişti, care au invocat faptul că testarea integrităţii profesionale a judecătorilor ar afecta independenţa sistemului judiciar. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care, în mare parte, a avizat pozitiv legea, menţionând doar că este necesar a fi îmbunătăţite prevederile care vizează judecătorii.

Moldova Curată va veni cu detalii referitoare la opinia Comisiei de la Veneţia asupra unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii profesionale.

Lilia Zaharia



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Președintele raionului Ocnița a lăsat propria afacere î...

Președintele raionului Ocnița, socialistul Vasili Romaniuc, vine într-o funcție publică de la conducerea unei afaceri de milioane de lei. El deține împreună cu soția și cu un fiu întreprinderea ”Petrol Prestigiu”, care are o stație PECO și desfășoară activități în agricultură. În trecut, întreprinderea a fost implicată într-un scandal, legat de arendarea a 150 de hectare de livadă în satul Ocnița.

15 noiembrie 2015
317
Arhiva

Președintele CSJ: Anonimizarea hotărârilor judecătoreșt...

Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, critică propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a ascunde numele părților implicate în procese, la publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina instanțelor de judecată.

01 septembrie 2017
262
Arhiva

Socru şi ginere la primăria din Bârnova

Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.

21 martie 2016
300
Arhiva

Alegerea preşedintelui raionului Glodeni este contestat...

Democratul Ion Leucă, ales în luna iulie președinte al raionului Glodeni, riscă să-şi piardă noua funcție. Consilierii socialişti îl acuză că ar fi fost ales ilegal și au acţionat Consiliul raional Glodeni în judecată. O ședință în acest dosar va avea loc pe 30 octombrie, iar Ion Leucă spune că a fost ales fără nicio încălcare de lege.

29 octombrie 2015
276