Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roade
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
În luna decembrie 2013, Parlamentul a votat un set de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii. Aceasta a avut două perioade de aplicare: în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării, iar în cazul angajaţilor altor entităţi publice – la 6 luni de la data publicării, adică de la 14 februarie 2014.
Prin urmare, la 14 august, anul trecut, au început a fi supuşi testării integrităţii profesionale mai mulţi agenţi publici (angajaţii entităţilor publice prevăzute în anexa legii), până atunci aceştia fiind informaţi despre procedura respectivă.
Numărul cazurilor de corupţie denunţate a crescut de 15 ori
Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a menţionat în cadrul mesei rotunde că în doar cinci luni ale anului trecut, au fost instruite 27 de mii de persoane despre cum pot denunţa un act de corupţie, acest lucru favorizând şi creşterea numărului de denunţuri a cazurilor de corupere activă. „Dacă pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 11 cazuri denunţate, în doar circa cinci luni ale anului trecut au fost denunţate 155 astfel de cazuri”, a spus reprezentanta CNA.
Prezent la eveniment, expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe, fost judecător, a apreciat faptul că ţara noastră a adoptat acest instrument legislativ, menţionând că într-un timp foarte scurt a fost înregistrat un număr record de denunţuri, în comparaţie cu anul precedent. „Testul de integritate este unul dintre puţinele instrumente care promit rezultate imediate şi ajută la restabilirea încrederii în administraţia publică. Suntem bucuroşi să vedem că Moldova a avut curajul să introducă acest instrument. Oficialii au început brusc să raporteze actele de corupere, numărul a ajuns la 155 din luna august, ceea ce înseamnă mai mult de 300 într-un an”, a menţionat expertul.
La rândul său, Lilia Carasciuc, director executiv al Organizaţiei Transparancy International-Moldova a adăugat că odată aplicate în practică, mecanismul testării integrităţii profesionale şi cel al confiscării şi al îmbogăţirii ilicite, pot fi istrumente care ar ajuta la contracararea corupţiei. Aceasta a mai specificat faptul că, deşi legea nu a fost aplicată în cazul judecătorilor, acest act legislativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către un grup de deputaţi comunişti, care au invocat faptul că testarea integrităţii profesionale a judecătorilor ar afecta independenţa sistemului judiciar. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care, în mare parte, a avizat pozitiv legea, menţionând doar că este necesar a fi îmbunătăţite prevederile care vizează judecătorii.
Moldova Curată va veni cu detalii referitoare la opinia Comisiei de la Veneţia asupra unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii profesionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mass-media, cu peniţa pe averea şi interesele demnitari...
De la constituirea Comisiei Naţionale de Integritate(CNI), presa a avut un rol semnificativ în depistarea cazurilor în care subiecţi ai declarării erau suspectaţi de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităţii de funcţii sau situaţii de tăinuire a unor proprietăţi sau maşini scumpe. Deoarece majoritatea subiecţilor declarării vizaţi în actele de constatare ale CNI scapă basma curată, instituţia pierde pe zi ce trece din credibilitate. Experţii sunt de părere că pentru ca CNI să capete încredere din partea societăţii, aşa cum o are instituţia similară din România, ea ar trebui urgent reformată.
Iniţiative de contracarare a spălării banilor publici
Documentele naţionale şi internaţionale în domeniu atestă o îngrijorare vădită în legătură cu extinderea fenomenului de spălare a banilor şi cel al finanţării terorismului. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, ia amploare. Sunt pe larg utilizate tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere. O parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic legal. Activitatea criminală transnaţională profită uşor, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar. Odată cu integrarea sistemului financiar şi celui nefinanciar naţional în economia mondială, aceste riscuri devin proprii şi Republicii Moldova.
Primarul oraşului Ialoveni a pierdut prima „bătălie”
Gheorghe Caracuian, primarul oraşului Ialoveni, a pierdut procesul în prima instanță cu Comisia Naţională de Integritate (CNI). Alesul local a contestat actul prin care Comisia a decis că el a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a încheiat contract cu firma ginerelui său pentru procurarea pâinii pentru grădinițele din oraș. CNI a pornit controlul în baza unui articol publicat de Moldova Curată. Decizia instanţei este cu drept de atac.
Democratul de la conducerea raionului Drochia nu şi-a d...
Chiar dacă are deja cinci luni de când conduce raionul Drochia, Vasile Grădinaru nu şi-a declarat averea la Comisia Naţională de Integritate (CNI), aşa cum prevede legea. El spune că nu ştie despre existenţa unui asemenea document şi dacă va fi nevoie, îl va completa.