Legea privind testarea integrităţii profesionale dă roade
La un an de la adoptarea Legii privind testarea integrităţii profesionale, numărul actelor de corupţie denunţate a crescut. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în ultimele cinci luni ale anului 2014 au fost denunţate 155 de cazuri de corupere activă, fiind de 15 ori mai multe denunţuri decât în anul 2013. Aceste rezultate au fost făcute publice în cadrul mesei rotunde cu titlul „Pachetul de legi anticorupţiie: între aşteptări şi realizări”, desfăşurată la 20 decembrie. Experţii prezenţi la eveniment şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că acum, când începe să funcţioneze, constituţionalitatea legii este pusă la îndoială.
În luna decembrie 2013, Parlamentul a votat un set de legi anticorupţie, inclusiv Legea privind testarea integrităţii. Aceasta a avut două perioade de aplicare: în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării, iar în cazul angajaţilor altor entităţi publice – la 6 luni de la data publicării, adică de la 14 februarie 2014.
Prin urmare, la 14 august, anul trecut, au început a fi supuşi testării integrităţii profesionale mai mulţi agenţi publici (angajaţii entităţilor publice prevăzute în anexa legii), până atunci aceştia fiind informaţi despre procedura respectivă.
Numărul cazurilor de corupţie denunţate a crescut de 15 ori
Cristina Ţărnă, director adjunct al CNA, a menţionat în cadrul mesei rotunde că în doar cinci luni ale anului trecut, au fost instruite 27 de mii de persoane despre cum pot denunţa un act de corupţie, acest lucru favorizând şi creşterea numărului de denunţuri a cazurilor de corupere activă. „Dacă pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate 11 cazuri denunţate, în doar circa cinci luni ale anului trecut au fost denunţate 155 astfel de cazuri”, a spus reprezentanta CNA.
Prezent la eveniment, expertul Consiliului Europei Tilman Hoppe, fost judecător, a apreciat faptul că ţara noastră a adoptat acest instrument legislativ, menţionând că într-un timp foarte scurt a fost înregistrat un număr record de denunţuri, în comparaţie cu anul precedent. „Testul de integritate este unul dintre puţinele instrumente care promit rezultate imediate şi ajută la restabilirea încrederii în administraţia publică. Suntem bucuroşi să vedem că Moldova a avut curajul să introducă acest instrument. Oficialii au început brusc să raporteze actele de corupere, numărul a ajuns la 155 din luna august, ceea ce înseamnă mai mult de 300 într-un an”, a menţionat expertul.
La rândul său, Lilia Carasciuc, director executiv al Organizaţiei Transparancy International-Moldova a adăugat că odată aplicate în practică, mecanismul testării integrităţii profesionale şi cel al confiscării şi al îmbogăţirii ilicite, pot fi istrumente care ar ajuta la contracararea corupţiei. Aceasta a mai specificat faptul că, deşi legea nu a fost aplicată în cazul judecătorilor, acest act legislativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către un grup de deputaţi comunişti, care au invocat faptul că testarea integrităţii profesionale a judecătorilor ar afecta independenţa sistemului judiciar. Curtea însă a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, care, în mare parte, a avizat pozitiv legea, menţionând doar că este necesar a fi îmbunătăţite prevederile care vizează judecătorii.
Moldova Curată va veni cu detalii referitoare la opinia Comisiei de la Veneţia asupra unor prevederi din Legea privind testarea integrităţii profesionale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Preşedintele judecătoriei Nisporeni: casă de la cumnată...
Petru Triboi, preşedintele judecătoriei Nisporeni are parte de rude generoase, atât timp cât acesta indică în declaraţia de avere pentru anul 2015 că apartamenul în care trăieşte el cu familia sa îi este dat în folosinţă de către cumnata sa, iar maşinile pe care le foloseşte îi sunt date în comodat de către socrul cumnatului său.
Cetățenii pot „curăța” R. Moldova de demnitarii „pătați...
De la începutul anului curent, la Comisia Națională de Integritate (CNI) au parvenit 31 de sesizări în care oamenii invocau conflicte de interese, averi nedeclarate ale funcționarilor și demnitarilor, dar și cazuri de incompatibilități. Dacă cetățenii cunosc în localitățile lor astfel de abateri comise de către funcționarii și demnitarii publici, pot sesiza în continuare CNI sau pot informa echipa www.moldovacurata.md pentru a investiga cazurile reclamate.
CNI a depistat conflict de interese în cazul a cinci pe...
Primarul comunei Ghidighici, municipiul Chişinău, ex-procurorul general, ministru Sănătăţii, directorul general al S.A. „Termocom”, primarul comunei Ignăţei, raionul Rezina, ex-directorul Agenţiei „Moldsilva” – sunt persoanele în activitatea cărora Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat conflict de interese. În cazul în care actele de constatare ale CNI nu vor fi contestate în instanţa de judecată, acești foști și actuali demnitari vor fi sancţionați pentru nedeclararea conflictului de interese.
Judecătorii sancţionaţi disciplinar rămân fără prime la...
De la începutul anului curent, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aplicat 11 sancţiuni judecătorilor care au comis abateri disciplinare în exercitarea funcţiei. Potrivit Codului Muncii, odată cu aplicarea acestor sancţiuni disciplinare, judecătorii nu mai beneficiază de stimulări salariale pe perioada validităţii sancţiunii şi nici nu pot fi avansaţi în funcţie.
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.