MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA

Arhiva 6 septembrie 2014 1133

La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.



Serghei Diaconu, viceministrul Afacerilor Interne, a explicat vineri, 5 septembrie, în cadrul unor dezbateri publice, de ce MAI are nevoie de această pârghie. „Avem angajaţi cu statut special, aşa cum sunt angajaţii SIS-ului. Au o calitate diferită de ceilalţi poliţişti. Respectiv, riscurile corupţionale sunt de zeci de ori mai mari decât în alte instituţii. Până la urmă, 17.200 de angajaţi ai MAI nu pot fi testaţi de 300 de angajaţi ai CNA. Astfel, a fost o înţelegere bună cu CNA să ne acorde şi nouă această posibilitate. În schemă au rămas însă doar SIS şi CNA, iar MAI a fost într-un fel uitat”, susţine Serghei Diaconu.

Oficialul face trimitere la Legea cu privire la activitatea Poliţiei care, prin articolul 40, oferă dreptul unei subdiviziuni specializate a MAI să-şi testeze propriii angajaţi. Deşi această prevedere ar urma să fie abrogată, conducerea instituţiei solicită păstrarea ei. „Trebuie să avem mecanismele noastre de testare în raport cu propriii angajaţi. În multe cazuri, când au fost prinşi poliţişti corupţi, să vedeţi că tocmai Serviciul Protecţie şi Securitate Internă a furnizat datele CNA-ului. Este o practică bună şi dacă ne vom lipsi de ea, va fi foarte greu să continuăm o reformă începută acum doi ani”, argumentează viceministrul Afacerilor Interne.

Baza de date a cazierelor, mărul discordiei

Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor, Cristina Ţărnă, directorul adjunct al CNA, a deschis parantezele, explicând de ce apar aceste divergenţe. Potrivit ei, dezacordul ţine de accesul MAI la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale, care ar trebui să fie limitat. Prin aceste caziere, autorităţile încearcă să creeze un mecanism care nu ar permite funcţionarilor corupţi să revină în sistemul public. „Legea cu privire la activitatea Poliţiei spune că şi MAI face aceste teste, iar Legea privind testarea integrităţii profesionale nu-i oferă această atribuţie. De fapt, MAI vrea să aibă acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în cazul poliţiştilor. Atât timp cât nu s-a modificat Legea privind testarea integrităţii profesionale acest acces este neautorizat, pentru că există riscul de scurgeri de informaţii şi deconspirare a activităţii de testare pe care o desfăşoară CNA în privinţa poliţiştilor. Este o soluţie ilegală din punctul nostru de vedere, pe care Poliţia o argumentează prin legea sa”, declară Cristina Ţărnă.

„Dacă mai multă lume susţine totuşi ca MAI să facă testările, am putea să acceptăm o formă de furnizare a informaţiei despre testele desfăşurate de Minister în baza de date deţinută de CNA, dar nicidecum accesul la informaţia despre testele desfăşurate de Centru în privinţa poliţiştilor”, insistă directorul adjunct al CNA.

„Foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument”

Lilia Ioniţă, expert în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că dacă MAI va desfăşura totuşi testările în cazul propriilor angajaţi, alte instituţii vor insista să facă acelaşi lucru. „Voi înţelege în acest caz pretenţiile Procuraturii Generale, pe cele ale Fiscului, Serviciului Vamal care au propriile direcţii de securitate internă. Până la urmă foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument. Dacă va eşua, înseamnă că nu vom ajunge să fim lideri regionali cu instrumente anticorupţie novatoare, aşa cum se pretinde”, susţine Lilia Ioniţă.

Procesul de testare a integrităţii profesionale a demarat la 14 august 2014. Potrivit CNA, până acum funcţionarii au făcut 30 de denunţuri. Deocamdată, oamenii legii au pornit cinci dosare penale în baza a cinci denunţuri. Un denunţ a fost conexat la un dosar penal deschis anterior. Celelalte 24 sunt în proces de examinare. Sub incidenţa Legii privind testarea integrităţii profesionale cad 50.000 de angajaţi din sistemul public.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Au fost aleşi reprezentanţii societăţii civile în Consi...

Specialista în comunicare a Asociației Promo-Lex, Tatiana Pașcovschi și Dumitru Ţâra, fondatorul trustului media Realitatea, vor face parte din Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate și vor reprezenta societatea civilă. Ei au fost aleși în bază de concurs dintr-un total de 7 candidați, de către o Comisie formată de Ministerul Justiției, din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului, ai Uniunii Avocaților și  ai societății civile.  Tatiana Pașcovschi a acumulat  24 de puncte, iar Dumitru Țâra 26 de puncte. Candidații au fost apreciați în baza CV-ului depus, al scrisorii de motivare și a interviului, care a cuprins 6 întrebări. 

26 decembrie 2016
1128
Arhiva

Profil candidat: Petru Corduneanu

Integritatea în activitatea politică

22 ianuarie 2019
2521
Arhiva

Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...

Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.

03 decembrie 2015
1853
Arhiva

Primarul din Cricova și-a angajat soția în funcția de d...

Valentin Guțan, primarul orașului Cricova din municipiul Chișinău, a fost verificat de două ori în acest an de către Comisia Națională de Integritate (CNI) și în ambele cazuri a rămas nesancționat, chiar dacă s-a constatat situația de conflict de interese. Primarul a semnat decizia prin care soția sa a fost angajată directoare a grădiniței din localitate, în urma unui concurs public.

18 iunie 2016
833
Arhiva

Dezbatere publică: „Instrumente de contracarare a actel...

Asociaţia Presei Independente (API) şi portalul web www.moldovacurata.md  Vă invită la masa rotundă „Instrumente de contracarare a actelor de corupţie: între aprecieri şi contestări”. Evenimentul va avea loc miercuri, 18 februarie 2015, cu începere de la ora 11:00, în "Sala mare" a Hotelului Jolly Alon (mun. Chişinău, str. Maria Cebotari 37).

18 februarie 2015
836
Arhiva

Profil candidat: Vasile Bolea

Integritate în activitatea politică

19 ianuarie 2019
2718