MAI vrea să-şi testeze angajații, de rând cu CNA
La trei săptămâni de la demararea procesului de testare a integrităţii profesionale a funcționarilor publici, divergenţele dintre instituţii ies la iveală. Bunăoară, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) insistă să le fie acordat dreptul de a-şi verifica propriii angajaţi. Deocamdată, în baza noilor prevederi, împuternicirea de a desfăşura astfel de testări o au doar Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). Conducerea Centrului deschide parantezele şi explică faptul că MAI încearcă astfel să obţină acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în privinţă poliţiştilor, pe care ar urma să o deţină CNA şi SIS. Acest lucru, consideră angajaţii Centrului, ar duce la deconspirări şi scurgeri de informaţie.
Serghei Diaconu, viceministrul Afacerilor Interne, a explicat vineri, 5 septembrie, în cadrul unor dezbateri publice, de ce MAI are nevoie de această pârghie. „Avem angajaţi cu statut special, aşa cum sunt angajaţii SIS-ului. Au o calitate diferită de ceilalţi poliţişti. Respectiv, riscurile corupţionale sunt de zeci de ori mai mari decât în alte instituţii. Până la urmă, 17.200 de angajaţi ai MAI nu pot fi testaţi de 300 de angajaţi ai CNA. Astfel, a fost o înţelegere bună cu CNA să ne acorde şi nouă această posibilitate. În schemă au rămas însă doar SIS şi CNA, iar MAI a fost într-un fel uitat”, susţine Serghei Diaconu.
Oficialul face trimitere la Legea cu privire la activitatea Poliţiei care, prin articolul 40, oferă dreptul unei subdiviziuni specializate a MAI să-şi testeze propriii angajaţi. Deşi această prevedere ar urma să fie abrogată, conducerea instituţiei solicită păstrarea ei. „Trebuie să avem mecanismele noastre de testare în raport cu propriii angajaţi. În multe cazuri, când au fost prinşi poliţişti corupţi, să vedeţi că tocmai Serviciul Protecţie şi Securitate Internă a furnizat datele CNA-ului. Este o practică bună şi dacă ne vom lipsi de ea, va fi foarte greu să continuăm o reformă începută acum doi ani”, argumentează viceministrul Afacerilor Interne.
Baza de date a cazierelor, mărul discordiei
Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor, Cristina Ţărnă, directorul adjunct al CNA, a deschis parantezele, explicând de ce apar aceste divergenţe. Potrivit ei, dezacordul ţine de accesul MAI la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale, care ar trebui să fie limitat. Prin aceste caziere, autorităţile încearcă să creeze un mecanism care nu ar permite funcţionarilor corupţi să revină în sistemul public. „Legea cu privire la activitatea Poliţiei spune că şi MAI face aceste teste, iar Legea privind testarea integrităţii profesionale nu-i oferă această atribuţie. De fapt, MAI vrea să aibă acces la baza de date a cazierelor integrităţii profesionale în cazul poliţiştilor. Atât timp cât nu s-a modificat Legea privind testarea integrităţii profesionale acest acces este neautorizat, pentru că există riscul de scurgeri de informaţii şi deconspirare a activităţii de testare pe care o desfăşoară CNA în privinţa poliţiştilor. Este o soluţie ilegală din punctul nostru de vedere, pe care Poliţia o argumentează prin legea sa”, declară Cristina Ţărnă.
„Dacă mai multă lume susţine totuşi ca MAI să facă testările, am putea să acceptăm o formă de furnizare a informaţiei despre testele desfăşurate de Minister în baza de date deţinută de CNA, dar nicidecum accesul la informaţia despre testele desfăşurate de Centru în privinţa poliţiştilor”, insistă directorul adjunct al CNA.
„Foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument”
Lilia Ioniţă, expert în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că dacă MAI va desfăşura totuşi testările în cazul propriilor angajaţi, alte instituţii vor insista să facă acelaşi lucru. „Voi înţelege în acest caz pretenţiile Procuraturii Generale, pe cele ale Fiscului, Serviciului Vamal care au propriile direcţii de securitate internă. Până la urmă foarte multe depind de felul în care CNA va pune în practică acest instrument. Dacă va eşua, înseamnă că nu vom ajunge să fim lideri regionali cu instrumente anticorupţie novatoare, aşa cum se pretinde”, susţine Lilia Ioniţă.
Procesul de testare a integrităţii profesionale a demarat la 14 august 2014. Potrivit CNA, până acum funcţionarii au făcut 30 de denunţuri. Deocamdată, oamenii legii au pornit cinci dosare penale în baza a cinci denunţuri. Un denunţ a fost conexat la un dosar penal deschis anterior. Celelalte 24 sunt în proces de examinare. Sub incidenţa Legii privind testarea integrităţii profesionale cad 50.000 de angajaţi din sistemul public.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul din Catranâc „cară” proiectele în localitate c...
Primarul comunei Catranâc din raionul Făleşti, Mihail Popovici, a închiriat pentru primărie autoturismul de model Mercedes 320 de la firma soţiei sale. Demnitarul spune însă că primăria nu are autoturism, iar în localitate sunt implementate diverse proiecte care presupun multe deplasări la raion.
Finanțele partidelor din R. Moldova, ascunse de ochii a...
Pe nicio pagină web a partidelor politice parlamentare din ţara noastră nu sunt publicate rapoartele financiare anuale, unde cetăţenii să vadă care au fost veniturile şi cheltuielile planificate şi realizate de aceste partide în fiecare an. Deşi actuala Lege privind partidele politice nu prevede expres ca aceste rapoarte să fie făcute publice, unii experţi sunt de părere că partide ar trebui să-şi respecte electoratul şi să prezinte toată suma mijloacelor financiare care a fost acumulată pe parcursul unui an.
Valentin Crudu a fost repus în funcție de Curtea Suprem...
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prin care fostul director al Direcției generale învățământ preșcolar a Ministerului Educației, Valentin Crudu, a fost restabilit în funcție reprezintă o reproducere în proporție de aproximativ 90 % a hotărârii Curții de Apel Chișinău, pronunțată în favoarea reclamantului. Ultima a anulat hotărârea primei instanțe, care lăsase în vigoare ordinul din decembrie 2012 prin care ministrul Maia Sandu l-a demis pe funcționar. Această situație pune problema calităţii motivării hotărârilor judecătoreşti. Unii avocaţi spun că astfel de situaţii sunt un lucru obişnuit pentru justiţia din Republica Moldova.