Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. ANI se va putea autosesiza din presă
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Datele privind activitatea în cei 3,5 ani de existență a Comisiei Naționale de Integritate arată că aproximativ 20 la sută din controalele efectuate au fost inițiate din materialele de presă. În anul 2013, din 128 de controale, 37 au avut drept temei textele jurnaliștilor, în 2014, din 354 de controale – 63, în 2015, din 373 de controale – 40, iar în primul semestru al anului 2016, din 239 de controale inițiate – 32 au avut la bază informațiile publicate în mass-media. În total, au fost inițiate 1094 de controale, dintre care 172 au fost în baza materialelor din presă. Aceste date ne-au fost oferite de Serviciul de presă al CNI.
Nadejda Hriptievschi: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
Ianina Spinei: CNI a învățat de la presă și societatea civilă
În opinia Ianinei Spinei, expertă la Transparency Internațional, anume datorită aportului jurnaliștilor și societății civile, „CNI a avut o oportunitate extraodinară să învețe să găsească cazurile de incompatibilitate, de conflicte de interese, de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților”.
”Grație aportului jurnaliștilor și societăți civile CNI a început să activeze cât de cât, deoarece jurnaliștii și societatea civilă făceau presiuni asupra instituției. Presupun că scoaterea acestor prevederi din lege va face din ANI o entitate moartă. Cum, până în 2016 mass-media a fost o sursă credibilă, iar după 2016 nu mai e? Atunci când prim-ministrul apelează și își dorește să colaboreze cu societatea civilă, cum să înțelegem declarațiile domnului ministru?”, se întreabă Ianina Spinei.
Modificări pe ultima sută de metri
Experta a subliniat că aceste modificări s-au făcut pe ultima sută în Parlament. ”Cele mai urâte surprize pe care le avem noi apar anume la votarea în a doua lectură a legilor, când persoane interesate bagă în textul legii ceea ce le convine lor. Consecințele vor fi macabre pentru noi, care am luptat pentru a face din entitatea acesta una eficientă, să îi dezlegăm mâinile, iar acum o transformăm în una închisă, care nici nu vrea să se autosesizeze la informațiile din mass-media”, a menționat Ianina Spinei.
Ministrul Justiției nu știe legea?
Pe de altă parte, experta Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, crede că ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, interpretează prea îngust legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit ei, în document scrie că ANI poate iniția controale din oficiu în baza unor informații publice, iar aici pot fi integrate și articolele din presă, care sunt informații publice. În acest concept, de informații publice, ar intra, în opinia expertei, și postările de pe rețelele de socializare, rapoartele organizațiilor non-guvernamentale etc.
Expert: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
”În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile. Cum putem să zicem că acestea nu sunt surse veridice din care nu merită să ne inspirăm?”, s-a întrebat Nadejda Hriptieveschi. Ea adăugat că și în cazul unor articolele care nu sunt suficient argumentate sau documentate, ofițerii de integritate ar trebui să se autosesizeze și să verifice informațiile. ”Articolele din presă nu trebuie luate ca adevăr, și declarațiilor unor martori pot fi puse la îndoială, sunt într-adevăr unele denigratoare, dar asta e altceva. Autoritatea n-are decât să le examineze și să verifice, nu să ia exact informația din mass media. Un control nu trebuie să se termine întotdeauna cu sancționare, nu suntem în perioada sovietică în care din 100 de controale inițiate – 105 trebuiau să fie cu sancțiuni”, a spus experta.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un document semnat de soții Grozavu de la Primăria Chiș...
Un certificat de urbanism eliberat acum un an de vice-primarul capitalei Nistor Grozavu și pregătit de soția sa, care este șefă de secție în cadrul Primăriei Chișinău, a ajuns obiect de examinare pentru procurori. Procuratura Anticorupţie a deschis o cauză penală în care examinează legalitatea certificatului acordat întreprinderii ”Paralela 47”, deținătoarea rețelei de magazine Nr.1.
Bugetari bogați candidează la șefia ANI
Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.
Un pachet de legi anticorupție, respins de Guvern. S-au...
Respingerea de către Guvern a proiectelor de lege privind declararea averilor și intereselor personale și reforma Comisiei Naționale de Integritate s-ar putea solda cu tăierea finanțării din partea Uniunii Europene, este de părere experta anticorupție Mariana Kalughin. Adoptarea acestor proiecte era deja o restanță a Republicii Moldova astfel încât, la fel ca și în cazul tărăgănărilor în procesul de reformare a organelor Procuraturii, Republica Moldova ar putea să rateze anumite părți din tranșele care urmau să fie acordate de UE în suportul reformei sectorului justiției, a explicat Mariana Kalughin pentru Moldova Curată.
Jurnaliştii au fost excluşi din componenţa Consiliului...
La 17 iunie curent Parlamentul a votat „pachetul de integritate”, adică cele trei legi care au menirea să reformeze Comisia Naţională de Integritate, dar şi să schimbe modalitatea de declarare a averilor şi intereselor personale. Potrivit unei legi din acest pachet, actuala CNI va fi transformată în Centrul Naţional de Integritate, care, pe lângă conducere, va avea şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie spun că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.