Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. ANI se va putea autosesiza din presă
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Datele privind activitatea în cei 3,5 ani de existență a Comisiei Naționale de Integritate arată că aproximativ 20 la sută din controalele efectuate au fost inițiate din materialele de presă. În anul 2013, din 128 de controale, 37 au avut drept temei textele jurnaliștilor, în 2014, din 354 de controale – 63, în 2015, din 373 de controale – 40, iar în primul semestru al anului 2016, din 239 de controale inițiate – 32 au avut la bază informațiile publicate în mass-media. În total, au fost inițiate 1094 de controale, dintre care 172 au fost în baza materialelor din presă. Aceste date ne-au fost oferite de Serviciul de presă al CNI.
Nadejda Hriptievschi: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
Ianina Spinei: CNI a învățat de la presă și societatea civilă
În opinia Ianinei Spinei, expertă la Transparency Internațional, anume datorită aportului jurnaliștilor și societății civile, „CNI a avut o oportunitate extraodinară să învețe să găsească cazurile de incompatibilitate, de conflicte de interese, de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților”.
”Grație aportului jurnaliștilor și societăți civile CNI a început să activeze cât de cât, deoarece jurnaliștii și societatea civilă făceau presiuni asupra instituției. Presupun că scoaterea acestor prevederi din lege va face din ANI o entitate moartă. Cum, până în 2016 mass-media a fost o sursă credibilă, iar după 2016 nu mai e? Atunci când prim-ministrul apelează și își dorește să colaboreze cu societatea civilă, cum să înțelegem declarațiile domnului ministru?”, se întreabă Ianina Spinei.
Modificări pe ultima sută de metri
Experta a subliniat că aceste modificări s-au făcut pe ultima sută în Parlament. ”Cele mai urâte surprize pe care le avem noi apar anume la votarea în a doua lectură a legilor, când persoane interesate bagă în textul legii ceea ce le convine lor. Consecințele vor fi macabre pentru noi, care am luptat pentru a face din entitatea acesta una eficientă, să îi dezlegăm mâinile, iar acum o transformăm în una închisă, care nici nu vrea să se autosesizeze la informațiile din mass-media”, a menționat Ianina Spinei.
Ministrul Justiției nu știe legea?
Pe de altă parte, experta Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, crede că ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, interpretează prea îngust legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit ei, în document scrie că ANI poate iniția controale din oficiu în baza unor informații publice, iar aici pot fi integrate și articolele din presă, care sunt informații publice. În acest concept, de informații publice, ar intra, în opinia expertei, și postările de pe rețelele de socializare, rapoartele organizațiilor non-guvernamentale etc.
Expert: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
”În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile. Cum putem să zicem că acestea nu sunt surse veridice din care nu merită să ne inspirăm?”, s-a întrebat Nadejda Hriptieveschi. Ea adăugat că și în cazul unor articolele care nu sunt suficient argumentate sau documentate, ofițerii de integritate ar trebui să se autosesizeze și să verifice informațiile. ”Articolele din presă nu trebuie luate ca adevăr, și declarațiilor unor martori pot fi puse la îndoială, sunt într-adevăr unele denigratoare, dar asta e altceva. Autoritatea n-are decât să le examineze și să verifice, nu să ia exact informația din mass media. Un control nu trebuie să se termine întotdeauna cu sancționare, nu suntem în perioada sovietică în care din 100 de controale inițiate – 105 trebuiau să fie cu sancțiuni”, a spus experta.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Și-a concediat soțul ca să soluționeze un conflict de i...
Primara satului Năvârneț, raionul Fălești, Elena Hreașcă, și-a eliberat soțul din funcția de șofer la Primărie, pentru a soluționa conflictul de interese. A făcut-o în timp ce Comisia Națională de Integritate (CNI) investiga acest caz. CNI, la rândul său, deși a constatat încălcarea legii, nu a dispus sancționarea primarei, preferând să claseze cauza.
Doar doi candidați vor susține proba scrisă a concursul...
Victor Strătilă și Teodor Cîrnaț, candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), vor susține proba scrisă a concursului. A treia persoană, Lilian Chișcă, s-a retras din concursul pentru această funcție și a optat doar pentru poziția de vicepreședinte.
Conducerea raionului Ungheni, acuzată că promovează în...
În urma alegerilor din vara anului curent, în fruntea raionului Ungheni a fost numită șefa Organizației teritoriale a Partidului Democrat (PDM), Ludmila Guzun. Economist de profesie, anterior aceasta a ocupat funcția de vicepreședinte de raion și de viceprimar de Ungheni. A fost membră a Alianței Moldova Noastră (AMN) până la destrămarea partidului. Ulterior a făcut parte din PLDM, iar din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA ”Moldtelecom” Ungheni, a aderat la democrați. A plecat din funcția de viceprimar și a activat la întreprinderea ”Moldtelecom” până la alegerea sa în funcția de președinte de raion. Recent numele său a apărut într-un scandal în care este acuzată că promovează în funcţii-cheie persoane reieşind din apartenenţa politică a acestora.
