Experți: Ministrul Justiției a înțeles greșit legea. ANI se va putea autosesiza din presă
Presa a fost o sursă importantă de autosesizare pe tot parcursul activității Comisiei Naționale de Integritate, 20 la sută din controalele efectuate fiind pornite în baza materialelor jurnalisice. O arată datele statistice oferite de CNI, în pofida afirmațiilor făcute de către ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, care a spus că mass-media nu este o sursă credibilă de informație, de aceea noua Autoritate Națională de Integritate nu va mai fi obligată se se autosesizeze din presă. Nadejda Hriptievschi, expertă la Centrul de Resurse Juridice, spune că ministrul nu a înțeles legea, iar Ianina Spinei de la Transparency International Moldova susține că CNI „a învățat să descopere” primele cazuri de conflicte de interese și alte abateri de la lege anume datorită materialelor din presă.
Datele privind activitatea în cei 3,5 ani de existență a Comisiei Naționale de Integritate arată că aproximativ 20 la sută din controalele efectuate au fost inițiate din materialele de presă. În anul 2013, din 128 de controale, 37 au avut drept temei textele jurnaliștilor, în 2014, din 354 de controale – 63, în 2015, din 373 de controale – 40, iar în primul semestru al anului 2016, din 239 de controale inițiate – 32 au avut la bază informațiile publicate în mass-media. În total, au fost inițiate 1094 de controale, dintre care 172 au fost în baza materialelor din presă. Aceste date ne-au fost oferite de Serviciul de presă al CNI.
Nadejda Hriptievschi: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
Ianina Spinei: CNI a învățat de la presă și societatea civilă
În opinia Ianinei Spinei, expertă la Transparency Internațional, anume datorită aportului jurnaliștilor și societății civile, „CNI a avut o oportunitate extraodinară să învețe să găsească cazurile de incompatibilitate, de conflicte de interese, de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților”.
”Grație aportului jurnaliștilor și societăți civile CNI a început să activeze cât de cât, deoarece jurnaliștii și societatea civilă făceau presiuni asupra instituției. Presupun că scoaterea acestor prevederi din lege va face din ANI o entitate moartă. Cum, până în 2016 mass-media a fost o sursă credibilă, iar după 2016 nu mai e? Atunci când prim-ministrul apelează și își dorește să colaboreze cu societatea civilă, cum să înțelegem declarațiile domnului ministru?”, se întreabă Ianina Spinei.
Modificări pe ultima sută de metri
Experta a subliniat că aceste modificări s-au făcut pe ultima sută în Parlament. ”Cele mai urâte surprize pe care le avem noi apar anume la votarea în a doua lectură a legilor, când persoane interesate bagă în textul legii ceea ce le convine lor. Consecințele vor fi macabre pentru noi, care am luptat pentru a face din entitatea acesta una eficientă, să îi dezlegăm mâinile, iar acum o transformăm în una închisă, care nici nu vrea să se autosesizeze la informațiile din mass-media”, a menționat Ianina Spinei.
Ministrul Justiției nu știe legea?
Pe de altă parte, experta Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, crede că ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, interpretează prea îngust legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit ei, în document scrie că ANI poate iniția controale din oficiu în baza unor informații publice, iar aici pot fi integrate și articolele din presă, care sunt informații publice. În acest concept, de informații publice, ar intra, în opinia expertei, și postările de pe rețelele de socializare, rapoartele organizațiilor non-guvernamentale etc.
Expert: ” În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile”
”În fiecare zi citim în presă despre demnitari care nu își declară casele, bunurile. Cum putem să zicem că acestea nu sunt surse veridice din care nu merită să ne inspirăm?”, s-a întrebat Nadejda Hriptieveschi. Ea adăugat că și în cazul unor articolele care nu sunt suficient argumentate sau documentate, ofițerii de integritate ar trebui să se autosesizeze și să verifice informațiile. ”Articolele din presă nu trebuie luate ca adevăr, și declarațiilor unor martori pot fi puse la îndoială, sunt într-adevăr unele denigratoare, dar asta e altceva. Autoritatea n-are decât să le examineze și să verifice, nu să ia exact informația din mass media. Un control nu trebuie să se termine întotdeauna cu sancționare, nu suntem în perioada sovietică în care din 100 de controale inițiate – 105 trebuiau să fie cu sancțiuni”, a spus experta.
Natalia Enache
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.
Un primar a încheiat un contract cu firma fiului, invoc...
Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel, raionul Fălești, localitate în care trăiesc în jur de patru mii de oameni, a încheiat un contract de achiziționare a serviciilor de transport cu firma fiului său. Tudor Istrati spune că știa că situația reprezintă un conflict de interese, de aceea nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat agentul economic. El adaugă că ar fi fost nevoit să contracteze firma fiului, întrucât la cele două concursuri de achiziții nu s-au înregistrat alte întreprinderi de transport.
Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Consiliul Superior al Procurorilor are o nouă conducere
Angela Motuzoc, adjunctă a procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, şi-a început cariera în Procuratură în anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuratura municipiului Chişinău.
Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...
Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.
