Membrii CNI vor salarii mai mari
Nici nu au reuşit bine să îşi înceapă munca în componenţă deplină, că solicită deja lefuri mai mari! Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au solicitat, pe 4 aprilie current, deputaţilor majorarea salariilor. Potrivit preşedintelui CNI, Anatol Donciu, dacă Parlamentul nu va decide majorarea retribuţiilor, instituţia riscă să rămână fără angajaţi şi cu cele peste 45 de mii de declaraţii de avere şi proprietate ale demnitarilor neverificate.
În prezent, preşedintele CNI are un salariu de 5000 de lei, iar ceilalţi membri – câte 4500 de lei pe lună. Aceştia şi-ar dori să primească lefuri de cel puţin 7 000 de lei pe lună, ca şi membrii Curţii de Conturi.
“Riscăm să nu putem procesa declaraţiile depuse deja. Nu este vorba despre o ambiţie personală a cuiva, ci despre o remunerare care ar asigura sarcinile puse în faţa CNI”, şi-a argumentat solicitarea Donciu.
Mihai Ghimpu, liderul liberalilor din partea cărora a fost desemnat Donciu în funcţie, crede că membrii CNI trebuie să aibă salarii “chiar mai mari” ca să nu se lase “influenţaţi”. Şi liberal-democraţii ar susţine majorarea. Comuniştii, însă, consideră că munca angajaţilor CNI este mai mult “una tehnică”. “Ei încă n-au lucrat, nu ne-au arătat încă rezultatele muncii lor. Să ni le arate”, a solicitat deputatul din opoziţia parlamentară Oleg Reidman.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
ANI a pornit un control în privința primarului orașului...
Primarul orașului Căușeni, Grigore Repeșciuc, despre care Moldova Curată a scris că a încheiat în ultimii doi ani mai multe contracte de achiziții publice cu firmele familiei sale, va fi verificat de Autoritatea Națională de Integritate. Instituția a pornit un control în urma sesizării făcute de Moldova Curată și Procuratura Anticorupție, care a solicitat verificarea faptelor prin prisma prevederilor articolului 313/2 Cod Contravențional, nedeclararea sau nesoluționarea conflictului de interese.
Încep procesele de judecată cu ANI: o fostă șefă de Dir...
Fosta șefă a Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei din cadrul Consiliului Raional Glodeni, Svetlana Sandu, ar fi admis un conflict de interese timp de câțiva ani, fiind șefa fiicei sale. Asta au constatat inspectorii de integritate. Fosta funcționară susține că nu ea și-a angajat fiica, ci, dimpotrivă, ar fi încercat să evite un conflict de interese. Ca să dovedească acest lucru, a atacat în instanță actul emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Igor Boţan: „Deputaţii se tem să-şi declare averile rea...
Aleşii poporului, judecătorii, procurorii şi reprezentanţii Executivului sunt cei care, dintre persoanele cu funcţii publice, comit cele mai multe abateri la completarea declaraţiilor de avere. Se întâmplă pentru că o bună parte din ei, deşi deţin case şi maşini scumpe, indică în acte valori foarte mici ale acestor bunuri. Sunt concluziile la care au ajuns experţii de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, care au prezentat un raport referitor la abaterile de la lege înregistrate în procesul de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.
Numele candidaţilor care şi-au depus dosarele pentru fu...
Doar două persoane şi-au depus dosarele pentru a participa la concursul de selectare a preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), chiar dacă astăzi este ultima zi de înregistrare în concurs. Reprezentanţii ANI nu divulgă însă numele candidaţilor.
Semnături electronice folosite de funcționari la depune...
Semnăturile electronice pe care în acest an le-au primit și le vor folosi pentru prima dată funcționarii publici la depunerea declarațiilor de avere sunt valabile numai un an. Pentru ele statul a plătit o sumă ce depășește de trei ori costurile suportate de ANI pentru digitizarea declarațiilor depuse pe hârtie în ultimii 5 ani.