Ministrul de Interne, cu locuință de lux donată de părinți

Arhiva 22 noiembrie 2019 2343

Noul ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, locuiește într-o casă scumpă, amplasată in suburbia Durlești a capitalei, pe care părinții săi, care locuiesc in satul Măcărești, r-l Ungheni, i-au donat-o 7 ani in urmă. Despre asta scrie Ziarul de Gardă, care a analizat patrimoniul și veniturile membrilor Guvernului Ion Chicu.



Imobilul cu două etaje in care locuiește familia Voicu este ridicat pe un teren pe care părinții ministrului l-au cumpărat in anul 2007 de la Ion Stratulat, un fost polițist, împușcat în anul 2011 la o terasă din centrul Chișinăului în urma unui conflict cu sportivul Ion Șoltoianu.

Conform informațiilor din actele cadastrale, pe care le citează ZdG, casa a fost dată în exploatare în luna august 2012, iar peste doar două luni, pe 6 octombrie 2012, a fost donată de către părinți actualului ministru de Interne. Jurnaliștii mai notează că in anii 2007-2012, perioadă în care, oficial, casa era construită de părinții săi, Pavel Voicu a deținut diverse funcții de conducere în poliție, printre care și cea de comisar al sectorului Botanica și comisar al raionului Cimișlia. „Până la o anumită fază casa a fost a părinților, pe urmă eu am plecat în România trei ani de zile, m-am întors și am finalizat-o. Împreună cu părinții am construit-o. Mama a fost în Italia vreo 12 ani, iar tata a fost mai mult cu mine. Eu am procurat lotul și am început construcția, apoi eu am fost în România și am activat trei ani de zile director general la o uzină metalurgică și am avut un salariu care mi-a permis să-mi finalizez casa”,  a declarat Pavel Voicu pentru Ziarul de Gardă.

Reporte ZdG au verificat și proprietățile premierului Ion Chicu. El locuiește într-o vilă amplasată în orășelul Durlești, în Întovărășirea Pomicolă „Struguraș”. Este, de fapt, un duplex, pe care familia noului premier îl împarte cu familia surorii lu Ion Chicu. ”Imobilul cu suprafața oficială de 155 m.p. a fost construit în anii 2014-2015 de către Gheorghe Ursoi (cumnatul prim-ministrului – n.n.), iar în octombrie 2015, în urma unui „contract de împărțire în natură a imobilului ce se afla în proprietate comună”, familiei Chicu i-au revenit 77,9 m.p., iar familiei Ursoi, 77,7 m.p..”, notează ZdG.

Alte detalii despre averile tuturor membrilor Cabinetului Ion Chicu puteți afla din investigația Ziarului de Gardă.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...

Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor. 

02 octombrie 2017
2731
Arhiva

Profil candidat: Adela Răileanu

Integritatea în activitatea politică

19 ianuarie 2019
3497
Arhiva

Radu Blaj a scăpat de pedeapsa pentru conflict de inter...

Radu Blaj, şeful adjunct al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare din cadrul Primăriei Chişinău, a pierdut definitiv procesul de judecată cu CNI, actualmente Autoritatea Naţională de Integritate. Deşi Curtea Supremă de Justiţie a decis că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese,  funcţionarul nu a fost sancţionat. Radu Blaj a avizat mai multe acte referitoare la construcţia câtorva zeci de imobile proiectate de întreprinderea „ART-CONSULTGRUP”, ai cărei fondatori sunt soţia sa şi fratele său.

09 septembrie 2016
2912
Arhiva

Dezbatere: „Activitatea de comunicare a Comisiei Naţion...

14 februarie 2014
1578
Arhiva

Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integrit...

Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.

15 august 2016
1549
Arhiva

Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganiza...

Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.

30 ianuarie 2016
1695