UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşteaptă

Arhiva 10 februarie 2016 896
Colaj

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.



Deşi sancţionarea penală pentru îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averii fac parte dintr-un pachet de legi anticorupţie adoptat la începutul anului 2014, aceste prevederi nu au fost puse în aplicare, în pofida faptului că Republica Moldova a beneficiat în acest scop de sprijin financiar şi tehnic din partea Uniunii Europene.

Lilia Ioniţă

Astfel, dacă în luna aprilie 2015 procurorii anticorupţie investigau câteva cazuri în care patru persoane cu funcţii publice riscau să-şi piardă averile prin confiscare, fiind bănuite de îmbogăţire ilicită, în instanţă a ajuns un singur caz - al lui Ion Vrânceanu, şef al Direcţiei Educaţie al sectorului Buiucani din Municipiul Chişinău, în prezent  suspendat din funcţie. După un control efectuat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), s-a descoperit că Vrânceanu are mai multe proprietăţi trecute pe numele fiicelor lui, iar pe conturile sale bancare s-au aflat în anul 2014 milioane de lei.

Camelia Bogdan

În Moldova există doar un singur caz în instanţă referitor la îmbogăţirea ilicită

Potrivit Victoriei Timuş, ofiţer de presă la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), alte două cazuri care iniţial erau pornite pe articolul îmbogăţirii ilicite, au fost clasate din lipsă de probe. Într-un alt caz a fost schimbată cauza examinării: din îmbogăţire ilicită, în fals în declaraţii.

În opinia expertei Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Lilia Ioniţă, rezultatele sunt atât de modeste deoarece procurorii sunt abia la început de cale în ce priveşte aplicarea noilor prevederi. „Procurorii anticorupţie nu au precedente, încă nu ştiu cum să ambaleze materialele, să formuleze învinuirea. Cred ca va trece încă timp până vor apărea mai multe dosare, dar e bine ca măcar unul a ajuns în instanţă. Vor învăţa prin acţiune, e o normă care trebuie să treacă testul instanţelor judecătoreşti”, spune experta. Lilia Ioniţă adaugă că pentru aplicarea confiscării trebuie să existe o infracţiune demonstrată, inclusiv că ar fi avut loc îmbogăţirea ilicită.

În Codul Penal al Republicii Moldova îmbogăţirea ilicită este definită ca „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”.

Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, spune că, într-adevăr, practica investigării dosarelor referitoare la îmbogăţirea ilicită este nouă pentru procurorii din Republica Moldova, dar precizează că prevederile actuale din Codul Penal conţin reglementări neclare şi anume referitoare la „depăşirea substanţială a mijloacelor dobândite”.

Camelia Bogdan: „Procurorii moldoveni cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării, dar se feresc să meargă dincolo de aparenţe”

Pe de altă parte, judecătoarea din România, Camelia Bogdan, cea care a judecat renumitul caz al politicianului Dan Voiculescu, iar prin decizia ei s-a reuşit confiscarea mai multor bunuri care aparţineau fondatorului Partidului Conservator, insistă că procurorii, dar şi judecătorii din Republica Moldova trebuie să realizeze un precedent, astfel ca bunurile dobândite illicit să poată fi confiscate atât de la inculpat, cât şi de la persoanele terţe. „Dumneavostră aveţi în legislaţie prevederea de confiscare extinsă. Am participat la mai multe seminarii în Republica Moldova cu mai mulţi magistraţi şi mi-am dat seama că ei cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării. Procurorii ştiu foarte bine acest lucru, doar că ei se feresc să meargă dincolo de aparenţe. Este mai uşor să nu facă nimic spunând că avem această prezumţie de dobândire ilicită a averii. Uneori se mulţumesc prea uşor cu aceste explicaţii pe care le dau inculpaţii”, declară Camelia Bogdan pentru Moldova Curată.

Potrivit modificărilor penale efectuate în anul 2014, confiscarea  extinsă va fi dispusă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată (timp de 5 ani înainte şi după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei) depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit. Totuşi, va fi de datoria instanţei de judecată, în baza probelor, să constate că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Totodată, instanţa din Moldova va trebui să ia în considerare şi valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie sau altora, care ştiau ori trebuiau să ştie despre dobândirea ilicită a bunurilor.

«Judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică»

Judecătoarea din România insistă foarte mult ca atunci când se investighează un caz de corupţie să se pună accent şi pe investigarea persoanelor terţe în dosare de îmbogăţire ilicită. „E necesar să fie lărgită şi sfera persoanelor pe linia cărora sunt căutate posibile acţiuni de corupţie, deoarece se constată că în ultimul timp, şi la Dumneavostră în ţară nu se mai trec pe numele membrilor familiilor averile sau bunurile obţinute prin acte de corupţie, dar se lucrează cu off-shor-uri, iar exemplele sunt schemele folosite în furtul miliardului de dolari”, explică magistrata.

Aceasta face o recomandare judecătorilor şi procurorilor moldoveni: „Când lucraţi cu off-shor-uri să nu vă speriaţi. Este necesar de efectuat percheziţii şi la persoanele pe numele cărora cărora sunt trecute aceste societăţi înregistrate în zonele off-shor. Ulterior se va identifica şi beneficiarul real. După o investigare amănunţită, dosarul ajunge în instanţă, iar judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică”, concluzionează Camelia Bogdan.

De menţionat că în dosarul lui Dan Voiculescu, confiscarea bunurilor a fost aplicată şi în cazul fiicelor acestuia.

Directiva UE va lovi în averile obţinute din acte de corupţie

În acest an expiră termenul până la care ţările-membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să transpună Directiva privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, promovată de europarlamentara din România Monica Macovei şi adoptată de Parlamentul European la 25 februarie 2014.

Directiva a avut o susţinere majoră din partea europarlamentarilor, fiind votată cu 631 de voturi „pentru” şi 19 - „împotrivă”.

La modul practic, aplicarea Directivei va duce la confiscarea averilor tuturor persoanelor din UE care nu vor avea dovezi pentru a le justifica, valoarea lor fiind raportată la venitul persoanei.

La fel ca modificările penale din Republica Moldova, prevederile Directivei permit confiscarea de la terţi, în condiţiile în care cei care îşi dobândesc averile în mod fraudulos înregistrează, de multe ori conturile, bancare şi bunurile pe numele altor persoane. „Numai dacă luăm averile infractorilor vom putea îndrăzni a crede că reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la închisoare, dar lăsarea banilor murdari în circulaţie nu mai poate fi tolerată,” a declarat acum doi ani, Monica Macovei, co-raportorul acestei Directive.

În prezent, există practici aplicate în unele ţări din UE, în care bunuri dobândite prin metode de corupţie sunt confiscate prin proceduri civile şi penale.

Lilia Zaharia

Monica Macovei



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

La vârsta de 29 de ani, președintele raionului Drochia,...

Raionul Drochia are un nou președinte, după ce, la 7 iunie, Vasile Grădinaru și-a prezentat demisia. În locul său la șefia raionului a fost numit Ion Dascăl, fost consilier raional din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM). Noul președinte a venit la conducerea raionului sărac, întrucât nu a indicat în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 nici un venit, proprietăți sau bunuri. Demnitarul susține că lucrează împreună cu tatăl său, de aceea nu a indicat nimic în declarația de avere.

07 iunie 2018
1097
Arhiva

Doi deputaţi şi trei judecători, din nou în vizorul CNI

În şedinţa de joi, 3 octombrie 2013, a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), vor fi examinate declaraţiile de avere depuse de către doi deputaţi şi trei judecători. Astfel, pe numele deputaţilor Vladimir Hotineanu şi al lui Nicolae Juravschi vor fi emise acte de iniţiere a controlului averilor acestora. Acte de constatare privind eventualele încălcări efectuate în timpul declarării proprietăţilor vor fi emise pe numele magistraţilor: Tudor Micu, judecător al Curţii de Apel Chişinău; Liuba Pruteanu, vicepreşedinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al municipiul Chşinău şi Nicolae Gordilă, judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ).

03 octombrie 2013
818
Arhiva

Donaţii contraversate în raportul financiar al PDM

Două angajate ale primăriei comunei Mihăileni din raionul Briceni susţin că nu au dat niciun ban pentru finanțarea campaniei electorale a Partidului Democrat (PDM), chiar dacă figurează în Raportul financiar depus de PD la Comisia Electorală Centrală (CEC). Angajatele, care ar fi donat împreună 20 de mii de lei, au declarat pentru Moldova Curată că primarul a fost cel care le-a inclus în lista donatorilor. Alesul local afirmă că angajatele „spun prostii”.

07 noiembrie 2014
892
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui...

Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API), l-a acționat în judecată pe Igor Dodon pentru îngrădirea accesului la conferințele de presă organizate de Președinție. Prima instanță a considerat că șeful statului are imunitate și nu poate fi acționat în judecată, așa că a respins cererea jurnalistului. Instanța de apel a calificat ca neîntemeiată decizia magistraților de la Judecătoria Chișinău și a notat că jurnalistul nu contestă opiniile exprimate de către Preşedintele ţării, ci contestă îngrădirea neîntemeiată a accesului la informaţie, chestiune care nu se încadrează în imunitatea respectivă.

17 noiembrie 2017
1418
Arhiva

Avocații Oleg Efrim și Ivan Ungurean candidează pentru...

Fostul ministru al Justiției, în prezent avocat și fondator al portalului avocaturii de afaceri Bizlaw.md, Oleg Efrim, a depus dosarul pentru a candida la funcția de membru al Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate. Despre asta a anunțat marți, 13 iunie, Ministerul Justiției, care a încheiat procedura de depunere a dosarelor. A doua persoană care a depus dosarul în acest concurs este avocatul Ivan Ungurean.

13 iunie 2017
835
Arhiva

Primarul chinuit de datorii, inclusiv față de stat

Cinci locuitori ai satului Holercani din raionul Dubăsari stau în aceste zile cu teama că le vor fi sechestrate casele și averea, pentru că întreprinderea primarului din sat, Tudor Tanasev, a acumulat datorii, iar ei figurează pe lista fondatorilor acesteia. Cooperativa Agricolă de Producere ”Holercani Triumf” are față de 4 creditori datorii în sumă totală de 3 milioane de lei și în prezent se află în procedură de insolvalbilitate. Primarul spune că a fondat această întreprindere împreună cu finul său pentru că a vrut să facă afaceri în domeniul agricol, însă seceta din anul 2007 le-a stricat planurile. 

15 decembrie 2015
1148