UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşteaptă
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Deşi sancţionarea penală pentru îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averii fac parte dintr-un pachet de legi anticorupţie adoptat la începutul anului 2014, aceste prevederi nu au fost puse în aplicare, în pofida faptului că Republica Moldova a beneficiat în acest scop de sprijin financiar şi tehnic din partea Uniunii Europene.
Astfel, dacă în luna aprilie 2015 procurorii anticorupţie investigau câteva cazuri în care patru persoane cu funcţii publice riscau să-şi piardă averile prin confiscare, fiind bănuite de îmbogăţire ilicită, în instanţă a ajuns un singur caz - al lui Ion Vrânceanu, şef al Direcţiei Educaţie al sectorului Buiucani din Municipiul Chişinău, în prezent suspendat din funcţie. După un control efectuat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), s-a descoperit că Vrânceanu are mai multe proprietăţi trecute pe numele fiicelor lui, iar pe conturile sale bancare s-au aflat în anul 2014 milioane de lei.
În Moldova există doar un singur caz în instanţă referitor la îmbogăţirea ilicită
Potrivit Victoriei Timuş, ofiţer de presă la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), alte două cazuri care iniţial erau pornite pe articolul îmbogăţirii ilicite, au fost clasate din lipsă de probe. Într-un alt caz a fost schimbată cauza examinării: din îmbogăţire ilicită, în fals în declaraţii.
În opinia expertei Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Lilia Ioniţă, rezultatele sunt atât de modeste deoarece procurorii sunt abia la început de cale în ce priveşte aplicarea noilor prevederi. „Procurorii anticorupţie nu au precedente, încă nu ştiu cum să ambaleze materialele, să formuleze învinuirea. Cred ca va trece încă timp până vor apărea mai multe dosare, dar e bine ca măcar unul a ajuns în instanţă. Vor învăţa prin acţiune, e o normă care trebuie să treacă testul instanţelor judecătoreşti”, spune experta. Lilia Ioniţă adaugă că pentru aplicarea confiscării trebuie să existe o infracţiune demonstrată, inclusiv că ar fi avut loc îmbogăţirea ilicită.
În Codul Penal al Republicii Moldova îmbogăţirea ilicită este definită ca „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”.
Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, spune că, într-adevăr, practica investigării dosarelor referitoare la îmbogăţirea ilicită este nouă pentru procurorii din Republica Moldova, dar precizează că prevederile actuale din Codul Penal conţin reglementări neclare şi anume referitoare la „depăşirea substanţială a mijloacelor dobândite”.
Camelia Bogdan: „Procurorii moldoveni cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării, dar se feresc să meargă dincolo de aparenţe”
Pe de altă parte, judecătoarea din România, Camelia Bogdan, cea care a judecat renumitul caz al politicianului Dan Voiculescu, iar prin decizia ei s-a reuşit confiscarea mai multor bunuri care aparţineau fondatorului Partidului Conservator, insistă că procurorii, dar şi judecătorii din Republica Moldova trebuie să realizeze un precedent, astfel ca bunurile dobândite illicit să poată fi confiscate atât de la inculpat, cât şi de la persoanele terţe. „Dumneavostră aveţi în legislaţie prevederea de confiscare extinsă. Am participat la mai multe seminarii în Republica Moldova cu mai mulţi magistraţi şi mi-am dat seama că ei cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării. Procurorii ştiu foarte bine acest lucru, doar că ei se feresc să meargă dincolo de aparenţe. Este mai uşor să nu facă nimic spunând că avem această prezumţie de dobândire ilicită a averii. Uneori se mulţumesc prea uşor cu aceste explicaţii pe care le dau inculpaţii”, declară Camelia Bogdan pentru Moldova Curată.
Potrivit modificărilor penale efectuate în anul 2014, confiscarea extinsă va fi dispusă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată (timp de 5 ani înainte şi după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei) depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit. Totuşi, va fi de datoria instanţei de judecată, în baza probelor, să constate că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Totodată, instanţa din Moldova va trebui să ia în considerare şi valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie sau altora, care ştiau ori trebuiau să ştie despre dobândirea ilicită a bunurilor.
«Judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică»
Judecătoarea din România insistă foarte mult ca atunci când se investighează un caz de corupţie să se pună accent şi pe investigarea persoanelor terţe în dosare de îmbogăţire ilicită. „E necesar să fie lărgită şi sfera persoanelor pe linia cărora sunt căutate posibile acţiuni de corupţie, deoarece se constată că în ultimul timp, şi la Dumneavostră în ţară nu se mai trec pe numele membrilor familiilor averile sau bunurile obţinute prin acte de corupţie, dar se lucrează cu off-shor-uri, iar exemplele sunt schemele folosite în furtul miliardului de dolari”, explică magistrata.
Aceasta face o recomandare judecătorilor şi procurorilor moldoveni: „Când lucraţi cu off-shor-uri să nu vă speriaţi. Este necesar de efectuat percheziţii şi la persoanele pe numele cărora cărora sunt trecute aceste societăţi înregistrate în zonele off-shor. Ulterior se va identifica şi beneficiarul real. După o investigare amănunţită, dosarul ajunge în instanţă, iar judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică”, concluzionează Camelia Bogdan.
De menţionat că în dosarul lui Dan Voiculescu, confiscarea bunurilor a fost aplicată şi în cazul fiicelor acestuia.
Directiva UE va lovi în averile obţinute din acte de corupţie
În acest an expiră termenul până la care ţările-membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să transpună Directiva privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, promovată de europarlamentara din România Monica Macovei şi adoptată de Parlamentul European la 25 februarie 2014.
Directiva a avut o susţinere majoră din partea europarlamentarilor, fiind votată cu 631 de voturi „pentru” şi 19 - „împotrivă”.
La modul practic, aplicarea Directivei va duce la confiscarea averilor tuturor persoanelor din UE care nu vor avea dovezi pentru a le justifica, valoarea lor fiind raportată la venitul persoanei.
La fel ca modificările penale din Republica Moldova, prevederile Directivei permit confiscarea de la terţi, în condiţiile în care cei care îşi dobândesc averile în mod fraudulos înregistrează, de multe ori conturile, bancare şi bunurile pe numele altor persoane. „Numai dacă luăm averile infractorilor vom putea îndrăzni a crede că reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la închisoare, dar lăsarea banilor murdari în circulaţie nu mai poate fi tolerată,” a declarat acum doi ani, Monica Macovei, co-raportorul acestei Directive.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un incident școlar a scos la iveală un conflict de inte...
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
ALEGERI LOCALE, TURUL DOI: candidați și interese
În turul doi al alegerilor locale, care se va desfășura pe 3 noiembrie 2019, au acces și unii candidați care au la activ conflicte de interese recunoscute de autoritatea de profil. În unele orașe sunt pretendenți care, anterior, ocupând funcții publice, au încheiat contracte de achiziții cu firmele familiei sau au comis alte fapte calificate ulterior drept conflicte de interese. Majoritatea dintre ei nu au fost sancționați din cauza expirării termenului de prescripție.
Ghenadi Mitriuc, un fidel donator al socialiștilor,...
După câteva încercări de a ajunge primar al municipiului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a devenit președinte al raionului Ungheni. El este cunoscut opiniei publice pentru donațiile mari pe care le-a făcut partidului său, dar și pentru că deține cetățenia statului român, deși a blamat de mai multe ori România.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Directoarea liceului din Zăbriceni este acuzată că a fo...
Învingătoarea concursului public pentru funcţia de director al Liceului Teoretic “Valeriu Topală” din comuna Zăbriceni, raionul Edineţ, Angelica Botnariuc, este acuzată de contracandidata sa, Ludmila Botnariuc, că ar fi obţinut funcţia datorită rudeniei cu vicepreşedintele raionului, care este membru al Partidului Democrat. Directoarea respinge acuzaţia.
Un primar din Basarabeasca este bănuit că s-a aflat în...
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, este verificat în prezent de Comisia Națională de Integritate (CNI), care îl suspectează că a admis un conflict de interese atunci când a dat un teren din proprietate publică în arendă soacrei sale. Primarul afirmă, la rândul său, că a respectat procedura și nu a comis nimic ilegal.