UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşteaptă

Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.

Deşi sancţionarea penală pentru îmbogăţirea ilicită şi confiscarea extinsă a averii fac parte dintr-un pachet de legi anticorupţie adoptat la începutul anului 2014, aceste prevederi nu au fost puse în aplicare, în pofida faptului că Republica Moldova a beneficiat în acest scop de sprijin financiar şi tehnic din partea Uniunii Europene.

Lilia Ioniţă

Astfel, dacă în luna aprilie 2015 procurorii anticorupţie investigau câteva cazuri în care patru persoane cu funcţii publice riscau să-şi piardă averile prin confiscare, fiind bănuite de îmbogăţire ilicită, în instanţă a ajuns un singur caz - al lui Ion Vrânceanu, şef al Direcţiei Educaţie al sectorului Buiucani din Municipiul Chişinău, în prezent  suspendat din funcţie. După un control efectuat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), s-a descoperit că Vrânceanu are mai multe proprietăţi trecute pe numele fiicelor lui, iar pe conturile sale bancare s-au aflat în anul 2014 milioane de lei.

Camelia Bogdan

În Moldova există doar un singur caz în instanţă referitor la îmbogăţirea ilicită

Potrivit Victoriei Timuş, ofiţer de presă la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), alte două cazuri care iniţial erau pornite pe articolul îmbogăţirii ilicite, au fost clasate din lipsă de probe. Într-un alt caz a fost schimbată cauza examinării: din îmbogăţire ilicită, în fals în declaraţii.

În opinia expertei Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Lilia Ioniţă, rezultatele sunt atât de modeste deoarece procurorii sunt abia la început de cale în ce priveşte aplicarea noilor prevederi. „Procurorii anticorupţie nu au precedente, încă nu ştiu cum să ambaleze materialele, să formuleze învinuirea. Cred ca va trece încă timp până vor apărea mai multe dosare, dar e bine ca măcar unul a ajuns în instanţă. Vor învăţa prin acţiune, e o normă care trebuie să treacă testul instanţelor judecătoreşti”, spune experta. Lilia Ioniţă adaugă că pentru aplicarea confiscării trebuie să existe o infracţiune demonstrată, inclusiv că ar fi avut loc îmbogăţirea ilicită.

În Codul Penal al Republicii Moldova îmbogăţirea ilicită este definită ca „deţinerea de către o persoană cu funcţie de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terţi, a bunurilor în cazul în care valoarea acestora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obţinute licit”.

Adrian Popenco, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, spune că, într-adevăr, practica investigării dosarelor referitoare la îmbogăţirea ilicită este nouă pentru procurorii din Republica Moldova, dar precizează că prevederile actuale din Codul Penal conţin reglementări neclare şi anume referitoare la „depăşirea substanţială a mijloacelor dobândite”.

Camelia Bogdan: „Procurorii moldoveni cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării, dar se feresc să meargă dincolo de aparenţe”

Pe de altă parte, judecătoarea din România, Camelia Bogdan, cea care a judecat renumitul caz al politicianului Dan Voiculescu, iar prin decizia ei s-a reuşit confiscarea mai multor bunuri care aparţineau fondatorului Partidului Conservator, insistă că procurorii, dar şi judecătorii din Republica Moldova trebuie să realizeze un precedent, astfel ca bunurile dobândite illicit să poată fi confiscate atât de la inculpat, cât şi de la persoanele terţe. „Dumneavostră aveţi în legislaţie prevederea de confiscare extinsă. Am participat la mai multe seminarii în Republica Moldova cu mai mulţi magistraţi şi mi-am dat seama că ei cunosc foarte bine standardele de dovadă în domeniul confiscării. Procurorii ştiu foarte bine acest lucru, doar că ei se feresc să meargă dincolo de aparenţe. Este mai uşor să nu facă nimic spunând că avem această prezumţie de dobândire ilicită a averii. Uneori se mulţumesc prea uşor cu aceste explicaţii pe care le dau inculpaţii”, declară Camelia Bogdan pentru Moldova Curată.

Potrivit modificărilor penale efectuate în anul 2014, confiscarea  extinsă va fi dispusă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată (timp de 5 ani înainte şi după săvârşirea infracţiunii, până la data adoptării sentinţei) depăşeşte substanţial veniturile dobândite licit. Totuşi, va fi de datoria instanţei de judecată, în baza probelor, să constate că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Totodată, instanţa din Moldova va trebui să ia în considerare şi valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de o persoană terţă unui membru de familie sau altora, care ştiau ori trebuiau să ştie despre dobândirea ilicită a bunurilor.

«Judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică»

Judecătoarea din România insistă foarte mult ca atunci când se investighează un caz de corupţie să se pună accent şi pe investigarea persoanelor terţe în dosare de îmbogăţire ilicită. „E necesar să fie lărgită şi sfera persoanelor pe linia cărora sunt căutate posibile acţiuni de corupţie, deoarece se constată că în ultimul timp, şi la Dumneavostră în ţară nu se mai trec pe numele membrilor familiilor averile sau bunurile obţinute prin acte de corupţie, dar se lucrează cu off-shor-uri, iar exemplele sunt schemele folosite în furtul miliardului de dolari”, explică magistrata.

Aceasta face o recomandare judecătorilor şi procurorilor moldoveni: „Când lucraţi cu off-shor-uri să nu vă speriaţi. Este necesar de efectuat percheziţii şi la persoanele pe numele cărora cărora sunt trecute aceste societăţi înregistrate în zonele off-shor. Ulterior se va identifica şi beneficiarul real. După o investigare amănunţită, dosarul ajunge în instanţă, iar judecătorul nu trebuie să protejeze aparenţele, ci realitatea faptică”, concluzionează Camelia Bogdan.

De menţionat că în dosarul lui Dan Voiculescu, confiscarea bunurilor a fost aplicată şi în cazul fiicelor acestuia.

Directiva UE va lovi în averile obţinute din acte de corupţie

În acest an expiră termenul până la care ţările-membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să transpună Directiva privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, promovată de europarlamentara din România Monica Macovei şi adoptată de Parlamentul European la 25 februarie 2014.

Directiva a avut o susţinere majoră din partea europarlamentarilor, fiind votată cu 631 de voturi „pentru” şi 19 - „împotrivă”.

La modul practic, aplicarea Directivei va duce la confiscarea averilor tuturor persoanelor din UE care nu vor avea dovezi pentru a le justifica, valoarea lor fiind raportată la venitul persoanei.

La fel ca modificările penale din Republica Moldova, prevederile Directivei permit confiscarea de la terţi, în condiţiile în care cei care îşi dobândesc averile în mod fraudulos înregistrează, de multe ori conturile, bancare şi bunurile pe numele altor persoane. „Numai dacă luăm averile infractorilor vom putea îndrăzni a crede că reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la închisoare, dar lăsarea banilor murdari în circulaţie nu mai poate fi tolerată,” a declarat acum doi ani, Monica Macovei, co-raportorul acestei Directive.

În prezent, există practici aplicate în unele ţări din UE, în care bunuri dobândite prin metode de corupţie sunt confiscate prin proceduri civile şi penale.

Lilia Zaharia

Monica Macovei