Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără avere la dosar
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
În perioada 1-31 iulie curent, Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) va desfăşura concursul de admitere pentru instruirea iniţială a 45 de candidaţi la funcţia de judecător şi procuror. Astfel, pentru stagiul care va dura din luna octombrie 2015 şi până în martie 2017, sunt scoase la concurs 20 de locuri pentru candidaţii la funcţia de judecător şi 25 de locuri pentru candidaţii la funcţia de procuror.
La concurs se poate înscrie orice cetăţean al Republicii Moldova, domiciliat pe teritoriul ei, care cunoaşte în mod obligatoriu limba de stat. Candidatul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu, să fie apt din punct de vedere medical, să fie licenţiat în drept, să nu aibă antecedente penale şi să aibă o reputaţie bună.
Membru CSM: “Candidaţii trebuie să completeze declaraţia de avere”
Dacă anul trecut, doritorii de a urma cursurile de instruire iniţială erau obligaţi să prezinte şi declaraţia de avere, atunci în acest an această condiţie a fost exclusă. Natalia Visternicean, consultant în cadrul Secţiei de formare iniţială de la INJ, a declarat pentru Moldova Curată că decizia aparţine Consiliului INJ. “Aşa a hotărât Consiliul, deoarece unii candidaţi care participă la concurs nu au activat în ultima perioadă, de aceea s-a decis excluderea acestei condiţii”, a precizat reprezentanta INJ.
La rândul său, Teo Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este de părere că indiferent dacă au activat sau nu, candidaţii trebuie să depună o declaraţie de avere, fiindcă ei aspiră la o funcţie publică. “Dacă e să gândim asemeni Consiliului INJ, atunci nici candidaţii la funcţia de primar sau de deputat nu ar trebui să depună declaraţia de avere atunci când intenţionează să deţină o funcţie publică. Eu sunt de părere că aceste declaraţii trebuie completate la admitere, indiferent dacă persoana a lucrat sau nu anterior”, a precizat reprezentantul CSM.
Potrivit INJ, candidații trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin doi ani în profesiile de specialitate juridică precum: procuror; avocat; avocat parlamentar, notar; inspector judecător; executor judecătoresc; ofiţer de urmărire penală; jurisconsult; consilier juridic; consilier de probaţiune; mediator; profesor titular; asistent judiciar; grefier. De asemenea, la acest concurs poate aplica şi personalul de specialitate juridică din cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii; al Curţii Constituţionale, al Institutului Naţional al Justiţiei şi al autorităţilor publice centrale şi locale.
Doritorii trebuie să prezinte până la sfârşitului lunii iulie, la sediul INJ, situat în municipiul Chişinău, pe strada Serghei Lazo 1, un set de documente. Dosarul trebuie să cuprindă obligatoriu acte precum: cererea-tip de înscriere la concurs, actul de identitate; diploma de licenţă şi suplimentul; cazierul judiciar. Actele menţionate trebuie prezentate atât în original, cât şi copii. În original trebuie aduse şi caracteristica/referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii; certificatul medical de sănătate şi două fotografii (3x4). Totodată, trebuie anexate și diplomele de magistru sau de doctor în drept și carnetul de muncă, în caz că persoana deține asemenea acte.
Menţionăm că în componenţa Consiliul INJ sun 13 membri, dintre care 7 sunt desemnaţi de CSM din rândul judecătorilor, 4 sunt desemnaţi de procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, un membru de la Ministerul Justiţiei şi altul din rândul profesorilor titulari de drept, propus de Senatul Universităţii de Stat din Moldova.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
INTERVIU// Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”...
Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea un an până la atingerea plafonului de vârstă, din același motiv.
Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte pe...
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
Aparent conflict de interese: de facto - noră, de jure...
Situația de la Primăria Scorțeni, raionul Telenești, unde primara Tamara Verejan o are subordonată pe nora sa, a pus în dificultate Comisia Națională de Integritate. Contabila Primăriei, Veronica Lașcu, este soția fiului primarei, deci, în condițiile legii, nu ar fi trebuit să se afle în subordinea soacrei, întrucât intervine situație de conflict de interese. S-a aflat însă că deși locuiesc în aceeași casă, au făcut nuntă și cununie, nora și fiul primarei nu și-au înregistrat căsnicia la Oficiul Stării Civile. Respectiv, din punct de vedere juridic, primara și nora sa nu sunt persoane apropiate, adică nu fac parte din categoria de persoane care cad sub incidența Legii cu privire la conflictul de interese.
Familia președintelui Curții Constituționale, proprieta...
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a intrat anul trecut în posesia unui imobil - spațiu comercial - în municipiul Chișinău, care valorează peste 2 milioane de lei, potrivit datelor cadastrale. Chiar dacă a indicat în declarația de avere faptul că imobilul a fost dobândit în baza unui contract de vânzare-cumpărare, magistratul spune că nu a dat niciun leu pe el și că de fapt, bunul i-a revenit prin succesiune după moartea tatălui său.
