Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără avere la dosar
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
În perioada 1-31 iulie curent, Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) va desfăşura concursul de admitere pentru instruirea iniţială a 45 de candidaţi la funcţia de judecător şi procuror. Astfel, pentru stagiul care va dura din luna octombrie 2015 şi până în martie 2017, sunt scoase la concurs 20 de locuri pentru candidaţii la funcţia de judecător şi 25 de locuri pentru candidaţii la funcţia de procuror.
La concurs se poate înscrie orice cetăţean al Republicii Moldova, domiciliat pe teritoriul ei, care cunoaşte în mod obligatoriu limba de stat. Candidatul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu, să fie apt din punct de vedere medical, să fie licenţiat în drept, să nu aibă antecedente penale şi să aibă o reputaţie bună.
Membru CSM: “Candidaţii trebuie să completeze declaraţia de avere”
Dacă anul trecut, doritorii de a urma cursurile de instruire iniţială erau obligaţi să prezinte şi declaraţia de avere, atunci în acest an această condiţie a fost exclusă. Natalia Visternicean, consultant în cadrul Secţiei de formare iniţială de la INJ, a declarat pentru Moldova Curată că decizia aparţine Consiliului INJ. “Aşa a hotărât Consiliul, deoarece unii candidaţi care participă la concurs nu au activat în ultima perioadă, de aceea s-a decis excluderea acestei condiţii”, a precizat reprezentanta INJ.
La rândul său, Teo Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este de părere că indiferent dacă au activat sau nu, candidaţii trebuie să depună o declaraţie de avere, fiindcă ei aspiră la o funcţie publică. “Dacă e să gândim asemeni Consiliului INJ, atunci nici candidaţii la funcţia de primar sau de deputat nu ar trebui să depună declaraţia de avere atunci când intenţionează să deţină o funcţie publică. Eu sunt de părere că aceste declaraţii trebuie completate la admitere, indiferent dacă persoana a lucrat sau nu anterior”, a precizat reprezentantul CSM.
Potrivit INJ, candidații trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin doi ani în profesiile de specialitate juridică precum: procuror; avocat; avocat parlamentar, notar; inspector judecător; executor judecătoresc; ofiţer de urmărire penală; jurisconsult; consilier juridic; consilier de probaţiune; mediator; profesor titular; asistent judiciar; grefier. De asemenea, la acest concurs poate aplica şi personalul de specialitate juridică din cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii; al Curţii Constituţionale, al Institutului Naţional al Justiţiei şi al autorităţilor publice centrale şi locale.
Doritorii trebuie să prezinte până la sfârşitului lunii iulie, la sediul INJ, situat în municipiul Chişinău, pe strada Serghei Lazo 1, un set de documente. Dosarul trebuie să cuprindă obligatoriu acte precum: cererea-tip de înscriere la concurs, actul de identitate; diploma de licenţă şi suplimentul; cazierul judiciar. Actele menţionate trebuie prezentate atât în original, cât şi copii. În original trebuie aduse şi caracteristica/referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii; certificatul medical de sănătate şi două fotografii (3x4). Totodată, trebuie anexate și diplomele de magistru sau de doctor în drept și carnetul de muncă, în caz că persoana deține asemenea acte.
Menţionăm că în componenţa Consiliul INJ sun 13 membri, dintre care 7 sunt desemnaţi de CSM din rândul judecătorilor, 4 sunt desemnaţi de procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, un membru de la Ministerul Justiţiei şi altul din rândul profesorilor titulari de drept, propus de Senatul Universităţii de Stat din Moldova.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Funcţia de mediator comunitar este incompatibilă cu man...
În localităţile din Republica Moldova populate compact sau mixt de persoane de etnie romă există deja de trei ani o funcţie nouă - cea de mediator comunitar. Acesta este angajat în primărie şi îşi ajută comunitatea în rezolvarea problemelor de incluziune socială sau educaţională. Deoarece este remunerat din bugetul primăriei, mediatorul comunitar nu poate deţine şi mandatul de consilier local.
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt timp după ce s-au pricopsit cu apartamente gratuite în Capitală.
Socru şi ginere la primăria din Bârnova
Primarul satului Bârnova din raionul Ocniţa activează într-o instituţie cu ginerele său, care este secretar al consiliului local. Deşi experţii anticorupţie afirmă că ambii încalcă regimul juridic al conflictului de interese, socrul fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, iar ginerele - funcţionar public, alesul local respinge aceste argumente. Valeriu Scutelnic motivează că atunci când a fost angajat la primărie, secretarul consiliului nu îi era ginere. Pentru comparaţie, în România, un primar aflat într-o situaţie similară, a ajuns să fie condamnat.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Aici așteptăm comentariul tău!