Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în numele Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.
Documentele la care face trimitere Curtea este acea petiţie prezentată la consultările publice din regiune de către deputatul din APG Ivan Burgudji, despre care a scris recent şi Moldova Curată. În acea solicitare se spune că CSJ obligă APG să ajusteze legislaţia electorală locală conform prevederilor articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova. Acest articol prevede modalitatea de alegere a deputaţilor în regiunea găgăuză, prin reducerea numărului de circumscripţii electorale.
Potrivit unui comunicat emis de CSJ, demersul ar fi fost expediat în luna octombrie anul trecut. „Prin acesta, o persoană care semnează cu numele unui funcţionar al Curţii Supreme de Justiţie, în numele preşedintelui Curţii, pe o foaie cu antetul Curţii, îi solicită preşedintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia să-i ofere informaţii privind „executarea de către Adunarea Populară UTA Găgăuzia, inclusiv Comisia Juridică, a articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova…”, se menţionează în comunicatul CSJ.
Peste o lună, însă, acelaşi demers a fost expediat repetat, cu acelaşi conţinut, semnat cu acelaşi nume, însă semnătura grafică este diferită.
Şi în articolul publicat de Moldova Curată, dar şi în comunicatul emis de CSJ, Curtea neagă veridicitatea acestor demersuri. „Nu am fi aflat despre falsuri dacă domnul Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, nu ne-ar fi comunicat printr-o adresă faptul că a trimis demersurile „noastre” Comisiei Juridice a Adunării, urmând a ne informa cu privire la rezultatele cercetării acesteia. Curtea Supremă de Justiţie a sesizat, sub acest aspect, organele de urmărire penală, pentru întreprinderea măsurilor care se impun, potrivit legislaţiei incidente a Republicii Moldova”, se mai spune în comunicatul Curţii.
La rândul său, Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare din Găgăuzia, a declarat pentru Moldova Curată că nu a ştiut că aceste demersuri sunt false atât timp cât documentele aveau toate semnele necesare unei solicitări oficiale din partea unei instituţii, inclusiv antet şi semnătură.
Potrivit lui Eugen Roşca, specialist principal în serviciul de presă al Procuraturii Generale, până în prezent CSJ nu a expediat nici o solicitare către organele de urmărire penală privind demersurile false expediate la APG.
Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede sancţiuni aspre pentru persoanele sau grupurile de persoane care admit fals și uz de fals. Astfel, potrivit Codului Penal, art. 332, “înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la zece până 20 de mii de lei sau cu închisoare de pînă la doi ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani. Aceleaşi acţiuni săvârşite: de o persoană cu funcţie de demnitate publică sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 20 la 40 de mii de lei sau cu închisoare de până la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Situaţie de incompatibilitate „excepţională” la Hânceşt...
Şeful Direcţiei Situaţiei Excepţionale (DSE) din Hânceşti este fondatorul unei întreprinderi de comercializare a produselor farmaceutice veterinare. Concomitent cu funcţia pe care o deţine, acesta este şi consilier local în comuna Bobeica, acelaşi raion. Experţii susţin că, în cazul respectiv, este încălcat regimul incompatibilităţii, deoarece un funcţionar public nu poate deţine în acelaşi timp două funcţii: una executivă şi alta electivă.
Plahotniuc, Muruianu, Toma și alți funcționari, pe agen...
În şedinţa de joi, 31 octombrie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) va decide iniţierea procedurii de control pe numele a şapte persoane cu funcţii de răspundere şi va examina rezultatele controlului pe numele a încă cinci funcționari.
O nouă iniţiativă a autorităţilor, criticată de experţi...
Pachetul de legi cu privire la reformarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) şi a sistemului de declarare a averilor şi intereselor de către persoanele cu funcţii publice riscă să rămână la nivel de proiecte, deoarece în prezent se elaborează o altă iniţiativă. Documentul prevede lichidarea CNI şi transmiterea atribuţiilor acesteia către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Unii jurişti sunt de părerea că iniţiativa este periculoasă, deoarece va duce la concentrarea instituţiilor anticorupţie sub controlul unei singure forţe politice.
Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără ave...
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
Judecători supăraţi pe jurnalişti
Unii judecători moldoveni răspund pe un ton agresiv atunci când sunt întrebaţi de către jurnalişti despre proprietăţile şi veniturile mari incluse în declaraţiile de avere. În timp ce unii experţi spun că magistraţii au nevoie de instruiri în domeniul comunicării, alţii sunt de părere că judecătorii sunt obligaţi prin lege să-şi declare averile şi să argumenteze provenienţa bunurilor scumpe pe care le posedă.
