Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în numele Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.
Documentele la care face trimitere Curtea este acea petiţie prezentată la consultările publice din regiune de către deputatul din APG Ivan Burgudji, despre care a scris recent şi Moldova Curată. În acea solicitare se spune că CSJ obligă APG să ajusteze legislaţia electorală locală conform prevederilor articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova. Acest articol prevede modalitatea de alegere a deputaţilor în regiunea găgăuză, prin reducerea numărului de circumscripţii electorale.
Potrivit unui comunicat emis de CSJ, demersul ar fi fost expediat în luna octombrie anul trecut. „Prin acesta, o persoană care semnează cu numele unui funcţionar al Curţii Supreme de Justiţie, în numele preşedintelui Curţii, pe o foaie cu antetul Curţii, îi solicită preşedintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia să-i ofere informaţii privind „executarea de către Adunarea Populară UTA Găgăuzia, inclusiv Comisia Juridică, a articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova…”, se menţionează în comunicatul CSJ.
Peste o lună, însă, acelaşi demers a fost expediat repetat, cu acelaşi conţinut, semnat cu acelaşi nume, însă semnătura grafică este diferită.
Şi în articolul publicat de Moldova Curată, dar şi în comunicatul emis de CSJ, Curtea neagă veridicitatea acestor demersuri. „Nu am fi aflat despre falsuri dacă domnul Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, nu ne-ar fi comunicat printr-o adresă faptul că a trimis demersurile „noastre” Comisiei Juridice a Adunării, urmând a ne informa cu privire la rezultatele cercetării acesteia. Curtea Supremă de Justiţie a sesizat, sub acest aspect, organele de urmărire penală, pentru întreprinderea măsurilor care se impun, potrivit legislaţiei incidente a Republicii Moldova”, se mai spune în comunicatul Curţii.
La rândul său, Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare din Găgăuzia, a declarat pentru Moldova Curată că nu a ştiut că aceste demersuri sunt false atât timp cât documentele aveau toate semnele necesare unei solicitări oficiale din partea unei instituţii, inclusiv antet şi semnătură.
Potrivit lui Eugen Roşca, specialist principal în serviciul de presă al Procuraturii Generale, până în prezent CSJ nu a expediat nici o solicitare către organele de urmărire penală privind demersurile false expediate la APG.
Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede sancţiuni aspre pentru persoanele sau grupurile de persoane care admit fals și uz de fals. Astfel, potrivit Codului Penal, art. 332, “înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la zece până 20 de mii de lei sau cu închisoare de pînă la doi ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani. Aceleaşi acţiuni săvârşite: de o persoană cu funcţie de demnitate publică sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 20 la 40 de mii de lei sau cu închisoare de până la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul din Bleșteni a declarat un eventual conflict d...
În comuna Bleșteni din raionul Edineț primarul și-a angajat sora în calitate de directoare a Centrului comunitar pentru persoane în etate. Alesul local spune că în sat nimeni nu ar lucra cu un salariu atât de mic, de doar circa o mie de lei, de aceea și-a numit sora în această funcție. După aproape un an de la angajare, primarul s-a „spovedit” la Comisia Națională de Integritate (CNI).
Doar doi candidați vor susține proba scrisă a concursul...
Victor Strătilă și Teodor Cîrnaț, candidați la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate (ANI), vor susține proba scrisă a concursului. A treia persoană, Lilian Chișcă, s-a retras din concursul pentru această funcție și a optat doar pentru poziția de vicepreședinte.
“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine
Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman.
Fostul șef al Direcției Educație Buiucani nu va fi pede...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, a rămas nepedepsit pentru faptul că a nu a indicat mai multe imobile în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013. În schimb, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat de abuz în serviciu și l-a condamnat la privațiune de libertate cu suspendarea executării pedepsei.
Miniștri bogați la Protecția Socială și Finanțe, dar im...
Ruxanda Glavan, noua ministră democrată a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, locuiește într-o casă de lux, iar pe lângă asta deține, împreună cu soțul, două apartamente și trei autoturisme. Fiind medic de meserie, la vârsta de 26 de ani, Glavan gestiona deja propria companie, care înregistra venituri de milioane de lei. La Finanțe, Anatol Arapu are și el o bogată experiență de activitate în sectorul privat, averea fiindu-i pe măsura cîștigurilor. Spre deosebire de Glavan și Arapu, Natalia Gherman nu se poate lăuda cu averi și imobile luxoase, dacă judecăm după declarația de avere.