Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în numele Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.

Documentele la care face trimitere Curtea este acea petiţie prezentată la consultările publice din regiune de către deputatul din APG Ivan Burgudji, despre care a scris recent şi Moldova Curată. În acea solicitare se spune că CSJ obligă APG să ajusteze legislaţia electorală locală conform prevederilor articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova. Acest articol prevede modalitatea de alegere a deputaţilor în regiunea găgăuză, prin reducerea numărului de circumscripţii electorale.

Potrivit unui comunicat emis de CSJ, demersul ar fi fost expediat în luna octombrie anul trecut. „Prin acesta, o persoană care semnează cu numele unui funcţionar al Curţii Supreme de Justiţie, în numele preşedintelui Curţii, pe o foaie cu antetul Curţii, îi solicită preşedintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia să-i ofere informaţii privind „executarea de către Adunarea Populară UTA Găgăuzia, inclusiv Comisia Juridică, a articolului 38 din Constituţia Republicii Moldova…”, se menţionează în comunicatul CSJ.

Peste o lună, însă, acelaşi demers a fost expediat repetat, cu acelaşi conţinut, semnat cu acelaşi nume, însă semnătura grafică este diferită.

Şi în articolul publicat de Moldova Curată, dar şi în comunicatul emis de CSJ, Curtea neagă veridicitatea acestor demersuri. „Nu am fi aflat despre falsuri dacă domnul Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, nu ne-ar fi comunicat printr-o adresă faptul că a trimis demersurile „noastre” Comisiei Juridice a Adunării, urmând a ne informa cu privire la rezultatele cercetării acesteia. Curtea Supremă de Justiţie a sesizat, sub acest aspect, organele de urmărire penală, pentru întreprinderea măsurilor care se impun, potrivit legislaţiei incidente a Republicii Moldova”, se mai spune în comunicatul Curţii.

La rândul său, Dmitri Constantinov, preşedintele Adunării Populare din Găgăuzia, a declarat pentru Moldova Curată că nu a ştiut că aceste demersuri sunt false atât timp cât documentele aveau toate semnele necesare unei solicitări oficiale din partea unei instituţii, inclusiv antet şi semnătură.

Potrivit lui Eugen Roşca, specialist principal în serviciul de presă al Procuraturii Generale, până în prezent CSJ nu a expediat  nici o solicitare către organele de urmărire penală privind demersurile false expediate la APG. 

Legislaţia penală a Republicii Moldova prevede sancţiuni aspre pentru persoanele sau grupurile de persoane care admit fals și uz de fals. Astfel, potrivit Codului Penal, art. 332, “înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la zece până 20 de mii de lei sau cu închisoare de pînă la doi ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani. Aceleaşi acţiuni săvârşite: de o persoană cu funcţie de demnitate publică sau în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsesc cu amendă în mărime de la 20 la 40 de mii de lei sau cu închisoare de până la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.

Lilia Zaharia