Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut anul trecut salarii de invidiat chiar dacă au lucrat la stat

Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.

Vladimir Grosu

Angajat la Ministerul Justiției de comuniști, menținut de PLDM

Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, propus în funcție de Partidul Liberal Democrat (PLDM), a fost agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 2006–2011. El a fost numit în această funcție de către fostul prim-ministru Vasile Tarlev, pe vremea guvernării comuniste. În 2011, a fost propus pentru funcția de vice-ministru al Justiției de către ministrul Oleg Efrim, acesta motivînd că Grosu este bine pregătit și vorbește patru limbi străine: româna, rusa, franceza, engleza și spaniola.

Vladimir Grosu are 39 de ani, este căsătorit și are doi copii. El a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1997, iar în 2003 a devenit doctor în drept. În octombrie 2006, a obținut titlul științifico-didactic de conferențiar universitar.

Anul trecut a fost plătit la Ministerul Justiției în medie cu 17 mii de lei lunar

Vladimir Grosu deține 1/6 cotă parte dintr-un apartament, procurat în anul 2003, cu o suprafață de 70 m.p. Potrivit declarației de venit, în anul 2013, ministrul a obținut de la Ministerul Justiției 204 480 de lei, ceea ce constituie 17 mii de lei lunar. Aici intră salariul de viceministru, premiile și sporurile salariale.

Alte 50 000 de lei ministrul a obținut de la Universiatea de Stat și 26 500 de lei – de la Universitatea din Comrat. De asemenea, proaspătul ministru a fost și președintele Comisiei de susținere a tezelor de la ULIM, de unde a încasat 6800 de lei.

Ministrul are și două mașini – Toyota Highlander, fabricată în 2006, în valoare de 224.000 de lei și Land Rover Freelander, din 2004, în valoare de 144 000 de lei. Acestea au fost procurate în perioada când Grosu reprezenta Guvernul la CEDO.

7 aprilie

Vladimir Grosu era agent guvernamental și în perioada maltratărilor participanților la protestele din 7 aprilie 2009. Atunci Curtea a acceptat examinarea în regim de urgență a cazurilor de tortură iar agentul guvernamental urma să vină cu o explicație din partea Guvernului. Mai târziu, avocatul Vitalie Nagacevschi, președintele comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, declara că Grosu scria la CEDO că nimeni nu a fost maltratat la 7 aprilie.

Maia Sandu

De două ori ministru

În guvernul Gaburici, tot Maia Sandu este ministră a Educației. Ea a venit în Guvernul Filat în anul 2012 din funcția de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, fiind propusă de PLDM. Ministra deține un apartament, un autoturism Toyota RAV4 și un cont în bancă de peste 100 000 de dolari. Inițial, presa a scris că Maia Sandu a renunțat la un salariu de 10.000 $ lunar pentru unul de câteva mii de lei, în funcția de ministru. În 2013, salariul ministrei Educației a constituit 153 000 de lei, adică puțin peste 12 000 de lei lunar.

Master la Cambridge

Maia Sandu s-a născut în satul Risipeni, r-nul Fălești. Are 42 de ani, nu este căsătorită. A studiat la Academia de Studii Economice din Chișinău, apoi la Academia de Admnistrație Publică. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government, din Cambridge, SUA, unde și-a luat masterul în administrație publică. Experiența de muncă a ministrei Educației este mai mult din domeniul economic, fiind consultantă la Ministerul Economiei (1994-1998), economistă la oficiul Băncii Mondiale (1998-2005), iar în perioada 2007-2009 a fost consultantă pentru reforma administrației publice centrale la Chișinău.

În calitate de ministră a Educației, Maia Sandu a inițiat un amplu proces de reformă, care a inclus și măsuri de combatere a copiatului la bacalaureat și pentru care a fost criticată de opoziția comunistă. Partidul Comuniștilor a depus două moțiuni de cenzură care însă au fost respinse de Parlament, așa că Maia Sandu a rămas în funcție.

Mircea Buga

Ministrul care anul trecut avea un salariu de 20 de mii de lei fiind într-o funcție publică

Fostul director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Mircea Buga, a devenit ministru al Sănătății, fiind propus de PLDM. Mircea Buga are 47 de ani și este licențiat în medicină și în drept. A absolvit în 1993 Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, iar în 1998 – Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. Are studii post-universitare, făcute la Universitatea din Marea Britanie University of York. În 2011, ministrul și-a luat diploma de doctor în medicină la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “N.Testimițanu”. Mircea Buga vine dintr-un domeniu conex, el fiind directorul CNAM timp de șase ani. Totodată, în perioada 2007-2009 a fost vice-ministru al Sănătății, în guvernul condus de Zinaida Greceanîi.

Mircea Buga a câştigat în 2013 peste 240.000 de lei din funcţia de director al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, ceea ce înseamnă că a avut un salariu lunar de 20 de mii de lei. Din activitatea didactică Buga a încasat peste 10 000 de lei, iar din darea în chirie a unui spaţiu comercial – peste 29 000 de lei.

În anul 2013, Adevărul Moldova a publicat un top al salariilor  conducătorilor companiilor de stat. Mircea Buga se situa pe penultimul loc, cu puțin peste 200.000 de lei anual. Publicația preciza că legislația permite ca salariul unui președinte de companie să depășească de cinci ori media pe întreprindere.

În schimb, soția lui Mircea Buga, Ludmila, a avut un salariu de numai 8 265 de lei, adică de 688 de lei lunar de la propria firmă, ”Rares Medfarm” SRL.

Conform informaţiilor de pe site-ul CNAM, în 2009, această firmă a fost contractată pentru a elibera medicamente compensate. Contractul cu CNAM a fost încheiat în iunie 2009, iar Mircea Buga a fost numit în funcție în luna august a aceluiași an. Din informațiile prezentate de Camera Înregistrării de Stat, firma Ludmilei Buga a obținut în anul 2012 un venit din vânzări de peste 500 000 de lei .

Comisia Națională de Integritate a fost sesizată în legătură cu acest fapt, iar în 2013 a emis un act de constatare prin care a stabilit că modul de contractare a firmei ”Rares Medfarm” SRL a fost legal și nu au fost identificate interese persoanale în promovarea unui medicament anume.

Două apartamente și un oficiu

Totodată, în 2013, Buga a fost implicat în alt scandal, atunci cînd împreună cu Andrei Usatîi, ministrul Sănătății, a fost verificați de CNI, existînd suspiciunea că cei doi ar fi favorizat firma soției lui Octavian Grama, vice-ministrul Sănătății de atunci. Această situație ar fi apărut după ce în Parlament s-a discutat că unele medicamente pentru cardiaci au dispărut și au fost înlocuite cu altele, importate de un singur agent economic. Totuși, Comisia nu a constatat nici aici existența unui conflict de interese și a clasat cauza.

Mircea Buga are în proprietate un apartament cu o suprafață de 108 m.p., dobândit în anul 2001 prin donație. Valoarea cadastrală a acestuia este de peste 900 000 de lei. În 2004, prin certificat de moștenitor, Buga a devenit co-proprietar al altui apartament. Ministrul Sănătății mai deține un spațiu comercial pe care-l dă în chirie, de 61 m.p.

La capitolul datorii, Mircea Buga a indicat că ar avea contractate trei credite în euro, iar în momentul prezentării declarației, datoria se ridica la 68 000 de euro.

Natalia Dabija