Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut anul trecut salarii de invidiat chiar dacă au lucrat la stat
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.
Vladimir Grosu
Angajat la Ministerul Justiției de comuniști, menținut de PLDM
Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, propus în funcție de Partidul Liberal Democrat (PLDM), a fost agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 2006–2011. El a fost numit în această funcție de către fostul prim-ministru Vasile Tarlev, pe vremea guvernării comuniste. În 2011, a fost propus pentru funcția de vice-ministru al Justiției de către ministrul Oleg Efrim, acesta motivînd că Grosu este bine pregătit și vorbește patru limbi străine: româna, rusa, franceza, engleza și spaniola.
Vladimir Grosu are 39 de ani, este căsătorit și are doi copii. El a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1997, iar în 2003 a devenit doctor în drept. În octombrie 2006, a obținut titlul științifico-didactic de conferențiar universitar.
Anul trecut a fost plătit la Ministerul Justiției în medie cu 17 mii de lei lunar
Vladimir Grosu deține 1/6 cotă parte dintr-un apartament, procurat în anul 2003, cu o suprafață de 70 m.p. Potrivit declarației de venit, în anul 2013, ministrul a obținut de la Ministerul Justiției 204 480 de lei, ceea ce constituie 17 mii de lei lunar. Aici intră salariul de viceministru, premiile și sporurile salariale.
Alte 50 000 de lei ministrul a obținut de la Universiatea de Stat și 26 500 de lei – de la Universitatea din Comrat. De asemenea, proaspătul ministru a fost și președintele Comisiei de susținere a tezelor de la ULIM, de unde a încasat 6800 de lei.
Ministrul are și două mașini – Toyota Highlander, fabricată în 2006, în valoare de 224.000 de lei și Land Rover Freelander, din 2004, în valoare de 144 000 de lei. Acestea au fost procurate în perioada când Grosu reprezenta Guvernul la CEDO.
7 aprilie
Vladimir Grosu era agent guvernamental și în perioada maltratărilor participanților la protestele din 7 aprilie 2009. Atunci Curtea a acceptat examinarea în regim de urgență a cazurilor de tortură iar agentul guvernamental urma să vină cu o explicație din partea Guvernului. Mai târziu, avocatul Vitalie Nagacevschi, președintele comisiei parlamentare de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, declara că Grosu scria la CEDO că nimeni nu a fost maltratat la 7 aprilie.
Maia Sandu
De două ori ministru
În guvernul Gaburici, tot Maia Sandu este ministră a Educației. Ea a venit în Guvernul Filat în anul 2012 din funcția de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, fiind propusă de PLDM. Ministra deține un apartament, un autoturism Toyota RAV4 și un cont în bancă de peste 100 000 de dolari. Inițial, presa a scris că Maia Sandu a renunțat la un salariu de 10.000 $ lunar pentru unul de câteva mii de lei, în funcția de ministru. În 2013, salariul ministrei Educației a constituit 153 000 de lei, adică puțin peste 12 000 de lei lunar.
Master la Cambridge
Maia Sandu s-a născut în satul Risipeni, r-nul Fălești. Are 42 de ani, nu este căsătorită. A studiat la Academia de Studii Economice din Chișinău, apoi la Academia de Admnistrație Publică. În 2010 a absolvit Harvard Kennedy School of Government, din Cambridge, SUA, unde și-a luat masterul în administrație publică. Experiența de muncă a ministrei Educației este mai mult din domeniul economic, fiind consultantă la Ministerul Economiei (1994-1998), economistă la oficiul Băncii Mondiale (1998-2005), iar în perioada 2007-2009 a fost consultantă pentru reforma administrației publice centrale la Chișinău.
În calitate de ministră a Educației, Maia Sandu a inițiat un amplu proces de reformă, care a inclus și măsuri de combatere a copiatului la bacalaureat și pentru care a fost criticată de opoziția comunistă. Partidul Comuniștilor a depus două moțiuni de cenzură care însă au fost respinse de Parlament, așa că Maia Sandu a rămas în funcție.
Mircea Buga
Ministrul care anul trecut avea un salariu de 20 de mii de lei fiind într-o funcție publică
Fostul director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Mircea Buga, a devenit ministru al Sănătății, fiind propus de PLDM. Mircea Buga are 47 de ani și este licențiat în medicină și în drept. A absolvit în 1993 Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, iar în 1998 – Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. Are studii post-universitare, făcute la Universitatea din Marea Britanie University of York. În 2011, ministrul și-a luat diploma de doctor în medicină la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “N.Testimițanu”. Mircea Buga vine dintr-un domeniu conex, el fiind directorul CNAM timp de șase ani. Totodată, în perioada 2007-2009 a fost vice-ministru al Sănătății, în guvernul condus de Zinaida Greceanîi.
Mircea Buga a câştigat în 2013 peste 240.000 de lei din funcţia de director al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, ceea ce înseamnă că a avut un salariu lunar de 20 de mii de lei. Din activitatea didactică Buga a încasat peste 10 000 de lei, iar din darea în chirie a unui spaţiu comercial – peste 29 000 de lei.
În anul 2013, Adevărul Moldova a publicat un top al salariilor conducătorilor companiilor de stat. Mircea Buga se situa pe penultimul loc, cu puțin peste 200.000 de lei anual. Publicația preciza că legislația permite ca salariul unui președinte de companie să depășească de cinci ori media pe întreprindere.
În schimb, soția lui Mircea Buga, Ludmila, a avut un salariu de numai 8 265 de lei, adică de 688 de lei lunar de la propria firmă, ”Rares Medfarm” SRL.
Conform informaţiilor de pe site-ul CNAM, în 2009, această firmă a fost contractată pentru a elibera medicamente compensate. Contractul cu CNAM a fost încheiat în iunie 2009, iar Mircea Buga a fost numit în funcție în luna august a aceluiași an. Din informațiile prezentate de Camera Înregistrării de Stat, firma Ludmilei Buga a obținut în anul 2012 un venit din vânzări de peste 500 000 de lei .
Comisia Națională de Integritate a fost sesizată în legătură cu acest fapt, iar în 2013 a emis un act de constatare prin care a stabilit că modul de contractare a firmei ”Rares Medfarm” SRL a fost legal și nu au fost identificate interese persoanale în promovarea unui medicament anume.
Două apartamente și un oficiu
Totodată, în 2013, Buga a fost implicat în alt scandal, atunci cînd împreună cu Andrei Usatîi, ministrul Sănătății, a fost verificați de CNI, existînd suspiciunea că cei doi ar fi favorizat firma soției lui Octavian Grama, vice-ministrul Sănătății de atunci. Această situație ar fi apărut după ce în Parlament s-a discutat că unele medicamente pentru cardiaci au dispărut și au fost înlocuite cu altele, importate de un singur agent economic. Totuși, Comisia nu a constatat nici aici existența unui conflict de interese și a clasat cauza.
Mircea Buga are în proprietate un apartament cu o suprafață de 108 m.p., dobândit în anul 2001 prin donație. Valoarea cadastrală a acestuia este de peste 900 000 de lei. În 2004, prin certificat de moștenitor, Buga a devenit co-proprietar al altui apartament. Ministrul Sănătății mai deține un spațiu comercial pe care-l dă în chirie, de 61 m.p.
La capitolul datorii, Mircea Buga a indicat că ar avea contractate trei credite în euro, iar în momentul prezentării declarației, datoria se ridica la 68 000 de euro.
Natalia Dabija
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...
Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.
Zubco scapă de amenda Comisiei Naționale de Integritate
Fostul procuror general, Valeriu Zubco, a fost absolvit de obligația de a achita amenda în valoare de 6 000 de lei pentru că s-ar fi aflat într-un conflict de interese în cazul vânătorii din Pădurea Domnească. Judecătoria sectorului Râșcani a dispus anularea hotărârii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) prin care aceasta l-a amendat pe Zubco pentru conflictul de interese depistat în cazul Pădurea Domnească. Magistrații care au examinat contestația depusă de Zubco au ajuns la concluzia că fostul procuror nu era obligat să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul că Gheorghe Crețu este bănuit că l-ar fi omorât pe Sorin Paciu, atâta timp cât asupra judecătorului Curții de Apel Chișinău nu exista o bănuială rezonabilă. De asemenea, cred judecătorii Judecătoriei Râșcani, Zubco nu era obligat nici să anunțe Parlamentul despre incidentul de la vânătoare, întrucât Procuratura Generală este o instituție autonomă. Astfel, potrivit instanței, CNI și-a depășit atribuțiile de serviciu atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Contactat de portalul Moldova Curată, Anatolie Donciu, președintele CNI, a declarat că nu poate comenta decizia instanței, chiar dacă nu este de acord cu aceasta. „Noi am contestat decizia judecătoriei Râșcani la Curtea de Apel Chișinău. În rest, nu pot comenta decizia instanței, pentru că ea are valoare de lege”, a declarat Donciu, precizând că CNI s-a condus de prevederile legale atunci când i-a aplicat amenda lui Zubco. Amintim că, la 21 martie curent, CNI a constat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către ex-procurorul general Valeriu Zubco, participant la vânătoarea din Rezervația naturală ,,Pădurea Domnească", care s-a soldat cu decesul lui Sorin Paciu. Comisia a dispus atunci amendarea lui Zubco cu 6000 de lei. Fostul demnitar a contestat însă actul în instanță.
Pentru cine votăm la alegeri? Maia Sandu: tehnocratul c...
Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS[1].
Comandă politică la fosta CNI?
Unii membri ai fostei Comisii Naționale de Integritate afirmă că instituția ar fi instrumentat dosare la comandă politică, în special în perioada campaniei electorale. Ei mai susțin că cele 75 de dosare aflate în procedura CNI la momentul începerii procesului de reorganizare a instituției, adică la 1 august 2016, ar putea rămâne nefinalizate.