Primarul satului Pereni: ”Ce fel de conflict de interese dacă în țară a fost situație excepțională, a fost secetă?”
O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI.
La 10 martie 2015 CNI a emis un act prin care a stabilit că Dumitru Marchitan a făcut parte din grupul de lucru format pentru distribuirea compensațiilor acordate de Guvern producătorilor agricoli care au suferit în urma secetei din vara anului 2012. Potrivit actului CNI, care face referire la documente primite de la Primăria Pereni, grupul de lucru, condus de Dumitru Marchitan, a aprobat lista beneficiarilor, în care s-ar fi regăsit doar Gospodăria Țărănească ”Marchitan Dumitru”, administrată de către soția sa. Solicitat de Moldova Curată, primarul spune că asta nu ar fi adevărat. ”Au scris povești acolo. Atunci tot satul a primit ajutoare, toate gospodăriile țărănești, nu numai a mea. S-a dat câte 200 de lei la hectar. Dacă omul avea de exemplu, 10 hectare, primea 2 mii de lei. Nu am decis eu asta, a fost formată o comisie și comisia a decis”.
Potrivit Comisiei Naționale de Integritate, Gospodăria Țărănească ”Marchitan Dumitru” a primit două ajutoare, unul de 9 408 lei și altul de 10 610 lei. În act se mai precizează că primarul ar fi trebuit fie să se abțină de la participarea la luarea acestei decizii, fie să informeze Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat despre faptul că are de luat o decizie care ar putea intra în conflict cu îndatoririle sale oficiale. Cele două variante sunt prevăzute de articolele 9 și 11 ale Legii cu privire la conflictul de interese. ”Nu mai sunt eu cel mai mare jurist, chiar dacă mă informez în permanență și citesc tot ce se referă la activitatea administrației locale. Nu am știut ce trebuie să fac. Dar știu cu certitudine că sunt absolut curat”, spune, în replică, Dumitru Marchitan.
După prima instanță, va merge la Curtea de Apel
Pe 24 noiembrie Judecătoria sectorului Râşcani din municipiul Chişinău a respins cererea de chemare în judecată a CNI depusă de Dumitru Marchitan, prin urmare, actul de constatare a conflictului de interese a rămas în vigoare. Primarul afirmă că va ataca hotărârea instanţei ”fără discuţii”. ”Sigur că o voi ataca la Curtea de Apel. Păi a fost situație excepțională, calamitate naturală, oameni buni! Toată Moldova ardea în anul 2012. În plus, în afară de mine actul a fost semnat de 4 oameni. Așa că asta este o chestiune de principiu: voi ataca”, mai afirmă primarul satului Pereni. El susține că sesizarea în privința sa a fost depusă la CNI de către adversarii săi politici, care i-ar fi căutat lacune în activitate.
Dumitru Marchitan conduce satul Pereni, cu o populație de peste 600 de locuitori, fiind la al doilea mandat. El a devenit primar după scrutinul local din 2011 și a fost reales pe lista Partidului Democrat la ultimele alegeri, din iunie 2015. Primarul este proprietarul Gospodăriei Țărănești ”Marchitan Dumitru”, pe care a fondat-o în anul 2001, iar din 2007 administrator al gospodăriei este soția sa.
În declarația de avere pentru anul 2014, Dumitru Marchitan a declarat salariul de la primărie, de aproximativ 3500 de lei lunar, pensia, 4 terenuri agricole, trei dintre care le-a dobândit în anul 1991, iar al patrulea - în 2014, și o casă de locuit. La capitolul vehicole, primarul indică un autoturism Hunday, cumpărat în 2014 cu suma de 125 de mii de lei, și alte trei vehicule dobândite din 1987 până în 2002. În declarația precedentă, e anul 2013, el a arătat că a vândut un autoturism cu 126 de mii de lei.
Viorica Manole
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția EED.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Fostul judecător Dumitru Visterniceanu: În ultimii ani,...
Judecătorul Dumitru Visterniceanu, fost membru și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, acum pensionat, a comentat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, diverse aspecte ale activității din ultimii ani a sistemului de justiție. Potrivit lui, procesul de subordonare a justiției de către sfera politicului a început încă în perioaa guvernării comuniste, însă cel mai mare grad de dependență a fost înregistrat în ultimii ani, cnd la putere au fost democrații.
Miniștri cu firme de la PDM: Pavel Filip, Vladimir Botn...
Ministrul democrat Pavel Filip pare să fie sprijinit masiv de angajaţii din întreprinderile de stat subordonate ministerului pe care îl conduce, întrucât aproape 200 de angajaţi la ”Registru” au făcut donaţii de mii de lei în campania electorală a PDM. El însuși nu a donat nimic, deși are de unde, judecând după declarația de avere. Un alt ministru democrat, Vasile Botnari, are și el acumulate ceva bunuri, în afară de locuință. Victor Osipov este un reprezentant al PDM care revine în Guvern și care, la fel ca primii doi, are cote părți în mai multe firme, în special din domeniul media.
Posibilă cauză penală: cineva a emis un demers fals în...
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) va cere Procuraturii Generale (PG) să investigheze cum au apărut două documente false, trimise din numele CSJ în adresa Adunării Populare din Găgăuzia (APG), cu solicitarea să modifice Codul electoral local. Preşedintele APG susţine că nu a ştiut că actele primite ar fi false.
Pentru cine votăm la alegeri? Andrei Năstase: „tancul c...
Andrei Năstase este candidatul Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”înregistrat de CEC cu nr. 4 în cursa prezidențială. Este un avocat, activist civic și om politic din Republica Moldova, membru-fondator și lider al Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), președinte și membru-fondator al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. Din 1997 până în 2000 activează ca procuror, din 2000 până în 2002 - în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Avocat din 2002.
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.