Nr. 10 - deputaţi care nu vin cu mâna goală în Parlament

Patru deputaţi noi, Bogdan Ţârdea (PSRM), Oleg Balan (PLDM), Nicolai Dudoglo (PDM) şi Lilian Carp (PL) vor avea calitatea de ales al poporului pentru prima dată. Dintre deputaţii cu nr. 10 de pe listele celor 5 partide care au acces în Parlament, doar comunistul Oleg Reidman a mai activat în Legislativ şi se regăseşte pe lista neagră a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC) din 2010 şi în lista demnitarilor cu cele mai scumpe maşini. Nici noii veniţi nu au averi de neglijat. Ei deţin câte un apartament sau lot de teren, acţiuni la firme şi câte un automobil. Doar Oleg Reidman nu are casă proprie şi stă în chirie, chiar dacă fostul premier Vasile Tarlev l-a acuzat de monopolizarea importurilor şi exporturilor de carne şi peşte, iar liberala Ana Guţu - că deţine afaceri ilegale cu medicamente.

Bogdan Ţârdea

Comentator devenit politician

Bogdan Ţârdea este unul dintre analiştii politici de la Chişinău. În vârstă de 40 de ani, deputatul PSRM  a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat ”Ion Creangă”, după care a făcut Şcoala de Ştiinţe Politice la Bucureşti. A lucrat în calitate de comentator politic pentru ziarul ”Argumenti i Fakti” şi a fost consultant politic în campaniile electorale din 2007, 2009 şi 2011. Bogdan Ţârdea este foarte activ în mediul on-line prin intermediul blogului său.

Două maşini şi două apartamente

Din 1998, Ţârdea este profesor la Universitatea ”Ion Creangă”, la Catedra de Ştiinţe filozofice şi social-economice. În declaraţia de venit, depusă la CEC, deputatul socialist declară că  principalul său venit a fost dobândit anume din această funcţie – 20.000 de lei timp de doi ani, iar 10.000 de lei i-a obţinut din traininguri şi vânzări de cărţi. Un simplu calcul arată că venitul său lunar din salariu a fost de 833 de lei.  În acelaşi timp, Ţârdea deţine două apartamente şi două automobile: Toyota RAV4, fabricat în 2013 şi Mazda 3, din 2007. Întrebat din ce surse a achiziţionat automobilul Toyota RAV4, a cărui valoare depăşeşte 20.000 de euro (peste 350.000 lei) potrivit site-ului piataauto.md, Bogdan Ţârdea spune că a avut mai multe surse de venit în anii precedenţi, care nu au intrat în această declaraţie. ”Eu sunt free-lancer. Activitatea mea e să consult, să antrenez şi să scriu”, a spus Târdea pentru Moldova Curată. El a adăugat că a fost ajutat de rude, iar o parte din bani ar proveni din vânzarea celor cinci cărţi publicate în domeniul politologiei şi strategiilor electorale.

Oleg Reidman

Nu este membru de partid

Pe blogul său, Ţârdea a criticat de multe ori guvernarea pro-europeană, în special  Partidul Democrat şi pe Vladimir Plahotniuc. În cel mai recent interviu, deputatul a precizat că el este un membru al echipei PSRM, şi nu un membru de partid. Într-o conferinţă de presă, Ţârdea a enumerat motivele pentru care a aderat la socialişti, acuzând fosta guvernare de atacurile de tip raider asupra băncilor comerciale şi aeroportului, de spălare de bani şi corupţie, de situaţia din domeniul educaţiei.

Priznanie, nedorită în Ucraina

În perioada 2009-2011, Bogdan Ţârdea a activat în funcţie de director de programe politice la fundaţia ”Prizananie” din Rusia. Aceasta a apărut în spaţiul public în noiembrie 2009, când a publicat un sondaj sociologic, în care Partidul Comuniştilor era cotat cu peste 40 % din intenţiile de vot. În acelaşi timp, în presa ucraineană au apărut articole despre faptul că doi cetăţeni ai Federaţiei Ruse nu au fost lăsaţi să intre pe teritoriul Ucrainei. Aceştia s-au dovedit a fi Elena Mişcova, şefa fundaţiei ”Priznanie”, şi Vladimir Frolov, care urmau să organizeze la Chişinău o conferinţă de presă.

Autorităţile ucrainene au declarat că scopul acestei fundaţii ruseşti este de a influenţa opinia publică şi de a se implica în alegerile prezidenţiale din ianuarie 2010. Totodată, cei doi au fost acuzaţi că susţineau forţele pro-ruse din regiunea Krâm a Ucrainei.

Pe site-ul fundaţiei găsim rapoarte despre activitatea desfăşurată în Republica Moldova şi pe teritoriul regiunii transnistrene.

Oleg Reidman, în topul demnitarilor cu maşini de lux

În vârstă de 62 de ani, Oleg Reidman a fost consilier prezidenţial pe probleme economice timp de şapte ani (2002-2009), pe vremea când preşedinte era liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin. Înainte de a intra în politică, Oleg Reidman a lucrat mai mult de 11 ani la asociaţiile de producţie “Sciotmaş” şi „Volna”, iar din 1988 şi până în 2002 a fost vice-preşedinte al grupului de companii „Agros-Intex” şi director adjunct al reţelei de magazine „Green Hills”.

În 2003 a devenit membru al Partidului Comuniştilor şi a participat pe listele PCRM la alegerile parlamentare din 2005, aprilie 2009 şi iulie 2009. Presa a scris că deputatul şi-a procurat un autmobil BMW X6, imediat după alegerile din 2009, al cărui cost depăşeşte un milion de lei. În declaraţia de avere din acelaşi an Reidman arată că a împrumutat sume de bani de la persoane fizice – peste 60 de mii de euro, iar câştigul din salariul de deputat a fost de 231.000 de lei.

În chirie la fii

Ziarul Naţional  a scris că Oleg Reidman şi Oxana Domenti, colegi de partid, sunt şi vecini şi locuiesc într-o vilă luxoasă din cartierul Valea Morilor. Reidman a confirmat că locuieşte acolo, doar că este casa fiilor săi. Locuinţa este trecută în acte pe numele celor doi fii ai deputatului, Mihail şi Roman Reidman, potrivit Ziarului de Gardă. În declaraţia de avere pentru anul 2013, deputatul comunist declară că nu deţine nici un imobil, că are venituri doar din activitatea de deputat – salariu de 254.000 de lei, premii şi îndemnizaţii – 68.000 de lei, precum şi 2800 de dolari din darea în arendă a unui spaţiu. Reidman mai declară că şi-a vândut apartamentul şi garajul cu 227.000 de lei. Cel de-al doilea automobil care apare în declaraţia deputatului, un Mitubishi Outlander, este folosit în baza unui contract de uzufruct, adică gratuit. Oleg Reidman a declarat pentru Ziarul Naţional că acest automobil ar aparţine fiului său.

Oleg Balan

Potrivit rapoartelor financiare ale PCRM, publicate pe cec.md, Oleg Reidman a contribuit cu 25.000 de lei în campania electorală a PCRM pentru alegerile din noiembrie 2014.

Acuzaţii de afaceri

Cel mai recent conflict, în care a fost implicat deputatul comunist a avut ca punct de pornire dezbaterile din Parlament asupra unui proiect de lege cu privire la activitatea farmaceutică. Deputata liberal-reformatoare Ana Guţu l-a acuzat pe Oleg Reidman că ar deţine o afacere ilegală în domeniul farmaceutic. În replică, parlamentarul a  declarat că nu deţine nici o afacere cu medicamente.

Oleg Reidman se regăseşte pe lista neagră a ICPC întocmită în 2010, din cauza acuzaţiilor fostului premier Vasile Tarlev. Acesta a spus că Reidman cu Mark Tcaciuc ar fi monopolizat importurile şi exporturile de carne şi peşte din ţară.

Oleg Balan

Un rector în Parlament

Nr. 10 pe lista PLDM, Oleg Balan, este rectorul Academiei de Administrare Publică (AAP), din primăvara anului 2014. El a fost confirmat în această funcţie de către Guvern pe un termen de cinci ani. Oleg Balan a fost singurul candidat înscris la concurs şi aprobat de o comisie guvernamentală, care a votat în secret. În vârstă de 45 de ani, deputatul liberal-democrat are titlul de doctor habilitat în drept şi este profesor universitar. A absolvit Facultatea de Drept la Academia de Poliţie "Alexandru I. Cuza" din Bucureşti, iar studiile de doctorat le-a urmat la Universitatea "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca. Oleg Balan a activat din anul 2003 la Academia de Administrare Publică, în diferite funcţii: director al Departamentului Administrare Publică, vice-rector şi prim-prorector al Academiei.

A cumpărat 2 apartamente şi 10 loturi

Potrivit declaraţiei de avere depusă la Comisia Electorală Centrală,  Oleg Balan ar fi câştigat, timp de doi ani, peste 590.000 de lei, de la AAP, iar 12.000 lei – din activitatea ştiinţifică. Deputatul liberal-democrat deţine două apartamente în Chişinău, un garaj, trei loturi de pământ în municiul Chişinău şi zece loturi agricole în satul natal, Cârpeşti din raionul Cantemir. Totodată, rectorul are şi un automobil Audi A6 din 2010, care ar valora 300 de mii de lei.

Cu 4 luni înainte de a depune această declaraţie, Oleg Balan indica în declaraţia de avere ajunsă la Comisia Naţională de Integritate în iunie 2014, adică atunci când a venit în funcţie, că are nu două, ci 3 apartamente. Al treilea (cu o suprafaţă de 32,6 m.p.) ar fi fost cumpărat în anul 2014, cu valoarea cadastrală de 59 de mii de lei (peste 3 mii de euro). Solicitat de Moldova Curată, Oleg Balan a declarat că ar fi vorba de o greşeală şi că de fapt acesta ar fi garajul de 32, 6 m.p. care apare şi în declaraţia de pe siteul CNI.

Astfel, rectorul a cumpărat în anul 2014 în total 10 terenuri, ce-i drept, la preţuri mici, cuprinse între 1000 şi 4 mii de lei. Terenurile l-au costat în total, potrivit declaraţiei de avere, 15 mii 757 de lei. Dacă Oleg Balan nu a greşit nimic atunci când şi-a completat declaraţia de avere, reiese că la APP el a avut un salariu de 32 de mii de lei (386551 de lei, timp de 12 luni ale anului 2013). Solicitat de Moldova Curată, rectorul a spus că salariul indicat în declaraţii este impozabil, însă a evitat să numească o cifră exactă.

În declaraţia de pe cni.md, Oleg Balan mai declară că deţine acţiuni la două firme, în domeniul medicinei şi agriculturii. La întrebarea de ce nu sunt indicate veniturile în această declaraţie, Balan a  afirmat că cele două firme nu au înregistrat venituri. Mai mult, una dintre ele ar fi fost înstrăinată, iar cea în domeniul agriculturii nu ar fi adus venituri. Oleg Balan a precizat că toate aceste date vor fi trecute într-o nouă declaraţie, însă nu a specificat dacă va rămâne în noul Legislativ sau va conduce în continuare AAP.

Nicolai Dudoglo

Al zecelea pe lista Partidului Democrat este Nicolai Dudoglo, primarul municipiului Comrat. El deţine această funcţie din 2004, atunci când l-a învins pe contracandidatul comunist Vasili Croitor. A fost antrenor de lupte libere şi a condus Liceul Sportiv din Comrat.

Dudoglo a candidat şi pentru funcţia de guvernator al UTA Gagauz-Yeri în 2006, însă a fost devansat de Mihail Formuzal, în turul doi al alegerilor. În 2008 a obţinut un mandat de deputat în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, participând la alegeri în calitate de candidat independent.

A vrut să fie başcan

La parlamentarele din 2009, deputatul democrat se regăseşte pe lista electorală a Partidului Social Democrat, condus de Dumitru Braghiş. În 2010, Dudoglo a fondat Mişcarea obştească „Noua Găgăuzie”, care ar avea peste 14, 5 mii de membri. Tot în acest an, primarul Comratului a fost implicat într-un accident rutier, care s-a soldat cu moartea a două personae. Accidentul a avut loc în septembrie, cu două luni înaintea alegerilor pentru funcţia de guvernator al autonomiei găgăuze, la care Dudoglo candida. A învins Mihail Formuzal cu un scor de 51 % în turul doi, faţă de 48 % acumulate de Dudoglo.

Noua Găgăuzie

În 2012 presa a scris că „Noua Găgăuzie” a aderat la Partidul Democrat. Nicolai Dudoglo a susţinut desfăşurarea referendumului din februarie 2014, pe teritoriul autonomiei găgăuze, care a fost declarat ilegal de către autorităţile de la Chişinău şi care a fost cauza deschiderii unui proces penal de către Procuratura Generală în baza articolului ”samovolnicie”. Locuitorii au fost întrebaţi dacă preferă aderarea la Uniunea Europeana sau la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, dar şi dacă sunt de acord ca regiunea lor să se separe de Moldova în cazul în care aceasta îşi va pierde suveranitatea. Dosarul încă nu a fost finalizat.

Decorat de preşedinte

Deputatul democrat a refuzat să primească ordinul “Gloria Muncii”, cu care a fost decorat de preşedintele Nicolae Timofti în iulie 2014. El a expediat o scrisoare preşedintelui în care a cerut ca să fie retras din lista celor care au fost decoraţi pentru promovarea integrării europene. Anterior Nicolai Dudoglo s-a pronunţat împotriva ratificării Acordului de Asociere cu UE şi de aceea a precizat că nu are nici un merit în această privinţă.

Trei apartamente şi patru terenuri

Dudoglo a câştigat peste 239.000 de lei din funcţia de primar al municipiului Comrat, timp de doi ani, precum şi 250.000 din alte surse, fără să precizeze care ar fi acestea. Primarul are două apartamente în Comrat şi unul la Chişinău, dar şi un spaţiu comercial în Comrat. De asemenea, Dudoglo declară patru terenuri cu destinaţie agricolă şi două terenuri pentru construcţii.

Primarul are patru maşini: VAZ, Moskvich, Mercedes şi Volkswagen. De asemenea, el deţine 10 % din acţiunile unei firme din Ungaria KFT Dronko, însă nu indică ce venit a obţinut din activitatea ei.

Lilian Carp

De la Primărie la Parlament

Profesor la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport şi consilier al primarului Dorin Chirtoacă, Lilian Carp este al zecelea pe lista Partidului Liberal. Acesta se regăseşete şi pe celelalte liste electorale ale PL, din aprilie 2009, iulie 2009 şi noiembrie 2010.  Lilian Carp este de meserie profesor şi  a început să activeze la Primărie în 2010, în calitate de şef al Cabinetului Primarului General. În această funcţie, el a câştigat 137.000 de lei, în 2012-2013 şi alte 74.000 din activitatea de profesor la Universitate.

La Apă Canal - 5000 de lei lunar

Până nu demult (9 decembrie 2014), Lilian Carp a făcut parte şi din Consiliul de Administrare al S.A. Apă-Canal, însă a fost exclus, împreună cu alţi trei consilieri municipali. Consilierul liberal Oleg Cernei ar fi declarat că fiecare consilier primea o remunerare de câte 5.000 de lei lunar de la S.A. Apă-Canal.

Totuşi, deputatul liberal a declarat un venit de 178.000 de lei, în anii 2012-2013, de la întreprinderea respectivă. Acesta mai are venit din exercitarea funcţiei de consilier raional Străşeni (7000 lei) şi de la un ONG – 3000 de lei. Lilian Carp a declarat un apartament de 91 m. p. şi un automobil Opel Ascona. El mai deţine şi 30 % din acţiuni la ÎM „Jerasdava” SRL. Din martie 2013, Lilian Carp este şi preşedintele Federaţiei de Polo de apă. Are 36 de ani, este căsătorit şi are un copil.

Administrator la o firmă ce nu activează

Din informaţiile de la Camera Înregistrării de Stat, firma ”Jerasdava” este administrată de Lilian Carp şi mai are doi fondatori, Gherghelegiu Mihail şi Riyad Mohamd Hasan Alazzam. Totodată, informaţia despre venituri  lipseşte, deoarece raportul financiar nu a fost prezentat. Contactat de Moldova Curată, Carp a declarat că firma nu are activitate economică, este blocată şi a fost deschisă cîţiva ani în urmă. Din această cauză nici raportul financiar nu a fost prezentat, iar el susţine că nu are nici un venit din activitatea acestei întreprinderi. Carp a afirmat că urmează să înceapă procedura de lichidare a firmei.

Este sau nu funcţionar public?

De pe site-ul CNI lipseşte declaraţia de avere a lui Lilian Carp, care, potrivit Legii nr.80 din 7 mai 2010, ar avea statut de şef de cabinet a persoanei cu funcţii de demnitate publică şi, respectiv, este subiect al declarării veniturilor.

Lilian Carp a declarat pentru Moldova Curată că el nu are statut de funcţionar public, ci este ”persoană de încredere în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică”, statut definit prin Legea nr.158 din iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Potrivit acestei legi, el nu este considerat funcţionar public, ci  “personal încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică”.

Carp a afirmat că el şi-a declarat averile şi veniturile doar în calitate de candidat la funcţia de deputat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Solicitaţi să se pronunţe asupra obligaţiei acestor persoane de a-şi declara averea, responsabilii de la Comisia Naţională de Integritate au declarat că iniţial urmează de stabilit dacă persoana respectivă este sau nu funcţionar public, iar legea în acest sens poate fi interpretată.

Natalia Dabija