Nr.1 pe listele partidelor intrate în Parlament: milionari și... bugetari

Ne vor conduce milionarii. Trei din cei 5 lideri ai partidelor care au intrat în noul Parlament declară oficial că deţin proprietăţi de milioane de lei şi au avut în ultimii ani venituri la fel de mari. Câștigurile vin din activitatea firmelor pe care le deţin. Numai Marian Lupu şi Zinaida Greceani nu declară că ar avea vreo firmă, respectiv, veniturile lor sunt mult mai mici decât ale celorlalți capi de lista (Vlad Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu). Profilurile persoanelor care au ocupat prima poziție pe listele electorale sunt foarte diferite, la fel ca și mărimea averilor.

Zinaida Greceanâi

Mama care a amenințat că poliția va trage în copii

Zinaida Greceanâi (58 de ani) a fost prima pe lista socialiștilor la alegerile din 30 noiembrie, liderul partidului, Igor Dodon, ocupând poziția a doua. Ea apărut în peisajul de la Chișinău la mijlocul anilor 90, când s-a angajat șefă de direcție la Ministerul Finanțelor. Până atunci a lucrat la Briceni. Ulterior, a ajuns vice-ministru, apoi ministru al Finanțelor. Din anul 2005 până în 2008 ea a fost prim-ministru al Republicii Moldova, în cadrul guvernării comuniste, apoi a fost deputat pe listele comuniștilor, după care, împreună cu Igor Dodon și Veronica Abramciuc, a părăsit PCRM și a aderat la Partidul Socialiștilor (PSRM) condus de Veronica Abramciuc. Lider al acestei formațiuni a devenit Igor Dodon, iar în urma unor neînțelegeri Veronica Abramciuc a fost exclusă din partidul pe care l-a fondat. La alegerile din 30 noiembrie 2014 Zinaida Greceanâi a ocupat prima poziție a listei electorale a PSRM.

Înainte de alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat, care a întocmit o listă a candidaților cu probleme de integritate, nota că în calitate de ministru al Finanţelor, Z. Greceanîi ar fi atras condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Companiei „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri și datorii restante către companie în mărime de 2,5 milioane de euro.

Una dintre declarațiile sale emblematice este cea din timpul protestelor din 7 aprilie 2009, când a spus, în calitate de premier, că forțele de ordine vor trage asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestaţii şi dezordini în masă.

Zinaida Greceanâi locuiește într-o casă cu două nivele și cu o suprafață de 273 m.p., pe strada Gherman Pântea din Chișinău, estimată la 1 milion 232 de mii de lei. Singurele venituri pe care le indică sunt din salariu, pensie și indemnizație.

Vlad Filat

S-a declarat anticomunist, dar l-a votat pe Voronin președinte

Vlad Filat (45 de ani) a devenit deputat în anul 2005 fiind membru al Partidului Democrat, condus de Dumitru Diacov. Până atunci a fost director al Departamentului Privatizării în cadrul Guvernului Ion Sturza. La 4 aprilie 2005, l-a votat pe Vladimir Voronin în funcția de șef al statului, chiar dacă până atunci se declara un anticomunist. Atunci Voronin a devenit președinte pentru al doilea mandat cu voturile Partidului Comuniștilor, Partidului Popular Creștin Democrat (condus de Iurie Roșca), Partidului Democrat (condus de Dumitru Diacov) și de Partidul Social-Liberal (condus de Oleg Serebrian).

Ulterior, Vlad Filat a inițiat o campanie de strângere de semnături numită ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști” în favoarea organizării unui referendum pentru demiterea lui Vladimir Voronin. Acțiunea însă a eșuat în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Diacov: Filat folosește ”traista cu parale” pentru a corupe structurile teritoriale ale altor formațiuni

Fiind în Parlament, la 8 octombrie 2007, Vlad Filat a anunțat că lansează un nou partid, care se va situa în opoziție față de PCRM, PPCD și PDM, din care tocmai ieșise. Partidul său, PLDM, a fost înregistrat la Ministerul Justiției 25 ianuarie 2008. O lună mai târziu, deputații Dumitru Diacov și Ștefan Secăreanu l-au acuzat că plăteşte sume mari de bani membrilor partidelor lor din raioane ca să treacă la PLDM. Dumitru Diacov a numit aceste cazuri ”corupere politică”. Așa cum se poate vedea din stenograma ședinței Parlamentului din 29 februarie 2008, Diacov a adus exemple în care reprezentanți ai PDM din diferite raioane (Fălești, Cahul, Soroca, Rezina, Dondușeni) au trecut la PLDM după ce ar fi primit bani. ”Doamnei N. C. de la Dondușeni noi îi mai dădeam din când în când câte un ajutor material – 500 de lei, 600 de lei. Domnul Filat îi plătește 400 de euro. Cum doamna aceasta poate să reziste? Are familie, are copii, are nu stiu ce”, a spus Diacov în plenul Parlamentului.

Într-un alt caz ar fi fost implicați membri ai Partidului Social-Liberal, formațiune aflată la acea vreme în același bloc cu PDM. Cităm din discursului lui Dumitru Diacov fixat în stenograma Parlamentului: ”Domnul O. de la Rezina, liderul Partidului Social-Liberal, cu 3 zile înainte de alegeri vine la Chișinău și-i cere în genunchi domnului Serebrian 50 000 de lei. Vine la Partidul Democrat și cere 10 000 de lei. Peste două zile – alegerile. Eu îi spun domnului Serebrian: “Nu te împrumuta și nu-i da bani, fiindcă el discută cu domnul Filat”. Din câte eu știam. “Nu, că-i devotat și omul spune că-i devotat”. Trec alegerile, peste 3 zile declară că pleacă la Filat. Și în Rezina râd la fiecare colț, că iată cum i-am amăgit și cum i-am folosit pe oamenii aceștia”.

Prezent atunci la ședința Parlamentului, Vlad Filat nu a comentat aceste declarații, însă înainte de discursul lui Dumitru Diacov a spus, cu referire la acuzațiile similare făcute o zi mai devreme de PPCD: ”Afirmația precum că oamenii în Republica Moldova se vând și se cumpără este una ticaloasă și, în același timp, criminală. Las această afirmație pe conștiința celor care au făcut-o”.

Cazurile despre care au vorbit Diacov și Secăreanu nu au fost investigate de către instituțiile de drept, întrucât cei doi nu au depus plângeri.

”Legea telefonului” și suspiciuni de corupție

Vlad Filat a fost prim-ministru din anul 2009 până în 2013, când a fost demis printr-o moțiune de cenzură. El mai poate candida la această funcție în urma unei decizii a Curții Constituționale din aprilie 2013, care a stabilit: ”Prim-ministrul unui Guvern demis prin moțiune de cenzură pentru suspiciuni de corupție se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile. În cazul demiterii Guvernului, prin moțiune de cenzură, pentru suspiciuni de corupție, președintele RM, are obligația constituțională de a desemna un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului, integritatea cărora nu a fost afectată”.

Într-o interceptare telefonică publicată în februarie 2013, adică după demiterea sa, se aude cum Vlad Filat dă indicații șefului Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, în prezent demis și cercetat penal pentru acte de corupție, să blocheze conturile unui agent economic. Asta în pofida unei decizii a instanței privind deblocarea și îi cere să protejeze alți agenți economici. PLDM a confirmat că vocea care se aude este a lui Vlad Filat. Discuțiile ar fi fost înregistrate în toamna anului 2012, când Filat era prim-ministru.

Deține casă de peste 3 milioane de lei și o firmă de 30 de milioane de lei, dar stă cu chirie

În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală pe 2 octombrie 2014, Vlad Filat arată că în 2012 și 2013 a avut venituri de câte 7 milioane de lei de la compania din România pe care o deține, ”Kapital Invest”. Valoarea de cumpărare a companiei este, potrivit declarației, de peste 29 de milioane de lei. El deține și două mașini, Porche Cayenne (2013) și Toyota Corolla (2008). Dintre imobile, declară că deține o casă de locuit cu o suprafață de 180 m.p. în centrul Chișinăului (cu valoarea cadastrală de peste 3 milioane de lei), două garajuri, un teren și un apartament în sectorul Râșcani. Nu declară niciun depozit bancar. La 28 martie 2013, când a plecat din funcția de premier, Vlad Filat a declarat că deține 3 depozite bancare deschise în 2012, de 30 de mii de euro și de peste 151 de mii de lei.

Totuși, Vlad Filat a recunoscut pentru presă că în prezent locuiește cu familia într-un imobil de lux pe care îl închiriază.

Legăturile cu ”controversatul” Usatâi

În luna mai 2012 Vlad Filat, atunci în funcția de prim-ministru, și moldoveanul cu afaceri în Rusia, Renato Usatâi, au zburat împreună, cu un avion privat, la Munchen, unde au urmărit un meci de fotbal din loja VIP a stadionului. Faptul că totul a fost plătit de Renato Usatâi s-a aflat abia în luna noiembrie 2013. ”Adevărul” a scris atunci că deplasarea avea loc la cinci luni după ce Renato Usatîi a fost interceptat de către autorităţile Republicii Moldova aranjând reglări de conturi cu lideri ai lumii interlope. Vlad Filat a comentat: „Cum am mai spus şi anterior, nu voi comenta provocările ce vin din partea acestui personaj, mai ales în această perioadă foarte importantă pentru Republica Moldova“.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2014 Filat și Usatâi, care a candidat pe listele Partidului Patria, dar a fost scos din cursă cu o zi înainte de scrutin, au fost rivali înverșunați. Usatâi a declarat că timp de 3 ani a fost consilier pentru probleme externe al premierului Vlad Filat și că acesta nu i-ar fi plătit salariu. La rândul său, liderul PLDM a spus că legitimația arătată de Usatâi e falsă, însă a evitat să spună dacă și-a pus sau nu semnătura pe un asemenea document. Într-un interviu pentru ”Timpul” acordat după alegeri, Filat a spus: ”Cât privește legitimaţia respectivă, există o procedură de numire în funcție a consilierilor. Este semnată dispoziția, care nu poate fi secretă şi care se publică în Monitorul Oficial, după care persoana intră în statele de personal. În cazul lui, așa ceva nu a fost. Dacă el flutură cu ceva fals, va trebui să răspundă și pentru uz de fals”.

Vladimir Voronin

Milionar în lei

Vladimir Voronin (73 de ani) ca lider al Partidului Comuniștilor (PCRM) a apărut pe scena politică de după declararea independenței Republicii Moldova în campania electorală pentru parlamentarele din 1998. Atunci a acces în Parlament, dar nu deținea majoritatea. În septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a Parlamentului, el a numit tricolorul „drapel fascist”.

La următoarele alegeri formațiunea sa a obținut mai mult de 50% din mandatele de deputat în Parlament, iar acest lucru a permis PCRM să guverneze fără să facă alianță timp de 4 ani. Pentru că Parlamentul tocmai modificase Constituția, astfel ca președintele să nu mai fie ales de către popor, Voronin a fost votat de către colegii săi și a devenit șef de stat. Peste 4 ani, pentru al doilea mandat el a fost votat și de câțiva deputați din partidele democrate (Vlad Filat, Oleg Serebrean, Iurie Roșca etc.).

Au înflorit afacerile fiului său

Timp de 8 ani, cât Vladimir Voronin a fost la putere (din 2001 până în 2009), presa a scris că afacerile fiului său, Oleg Voronin, au crescut considerabil, în detrimentul altor businassmani. Fiul său devenise milionar, iar în februarie 2010, cand Voronin nu mai era la putere, Centrul Național Anticorupție a pornit un dosar penal pentru evaziune fiscală în baza faptului că Oleg Voronin a avut cheltuieli mai mari decât veniturile declarate. Investigația a pornit după ce ziarul ”Timpul” a scris că Oleg Voronin a cheltuit în străinătate peste 60 de milioane de lei, în timp ce declarase la fisc doar 4 milioane. Au avut loc și percheziții la casa lui Oleg Voronin, însă până la urmă dosarul a fost clasat.

Răsfăț în pădurea de la Țiganca

Tot pe durata mandatului său, în anul 2004, familia Voronin a luat în arendă pentru 49 de ani 700 de hectare de pădure la Țiganca, raionul Orhei, unde ar fi construit câteva vile, lucru interzis pe terenurile forestiere. De asemenea, potrivit Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat, zborurile efectuate pentru deplasările peste hotare ale lui Vladimir Voronin în anii 2008-2009 au fost asigurate de către o companie aeriană privată, cu care s-au încheiat 18 contracte, fără licitaţie publică, valoarea totală a cărora este de peste 7,5 milioane de lei. Potrivit aceleiași surse, în anul 2008 Vladimir Voronin, în calitate de preşedinte, a promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Asociaţia Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, era patronată de soţia şefului statului, Taisia Voronin.

”Fasciștii” de la 7 aprilie

Guvernarea comunistă a fost criticată de organismele internaţionale pentru gravele încălcări ale drepturilor omului în timpul şi după protestele din 7 aprilie 2009, cînd au fost reținuți masiv participanţii la proteste. Expertizele internaţionale arată că cel puţin o persoană a fost omorâtă în bătăi în urma protestelor din 7 aprilie. Voronin i-a numit atunci pe protestatari fasciști: „Voi apăra integritatea statului de manifestanţi! Aceşti protestatari nu sunt decât nişte fascişti care încearcă să comită o lovitură de stat”.

În prezent, potrivit declarației de avere pentru anul 2013, Vladimir Voronin deține depozite bancare care depășesc 1 milion de lei, acțiuni la o întreprindere financiar-bancară cu valoarea de peste 5 milioane de lei, 7 terenuri, un apartament cu valoarea de aproape 2 milioane de lei, o casă, un garaj. Din declarație reiese că Vladimir Voronin nu are mașină. În anul 2013 a avut un venit total din salariu, pensie, indemnizații și dobândă de peste 1 milion de lei.

Marian Lupu                                                           

Oficial, cel mai sărac dintre liderii de partid

Liderul PDM a fost inițial comunist. Marian Lupu (48 de ani) a fost angajat la Ministerul Economiei în anul 1991, iar în 2001 a fost numit viceministru, în cadrul Guvernului Tarlev (guvernarea comunistă). A devenit deputat la parlamentarele din 2005, pe listele Partidului Comuniștilor, și a devenit astfel președinte al Parlamentului. Ulterior, la 10 iunie 2009, adică după evenimentele din 7 aprilie 2009, a părăsit PCRM, iar la alegerile repetate din 29 iunie 2009 a candidat pe lista PDM. Presa a scris că Marian Lupu a plecat după ce PCRM nu a propus candidatura lui la funcția de șef al statului. La 25 aprilie 2013 el a fost demis din funcția de președinte al Parlamentului și a rămas doar deputat. Pentru demitere au votat comuniștii, liberal-democrații și socialiștii.

În 2012 și 2013 Marian Lupu a avut venituri doar din salariul de la Parlament, iar la imobile indică un apartament cu o suprafață de 130 m.p. și un garaj. Mai are două depozite bancare, unul de 96 de mii lei și altul de 20 de mii de lei. Cel puțin oficial, averea sa nu a crescut de când a devenit deputat.

Mihai Ghimpu

Afacere prosperă în domeniul combustibilului

Mihai Ghimpu (63 de ani) este președinte al Partidului Liberal (PL) din anul 1998, când formațiunea se numea Partidul Reformator. Din septembrie 2009 și până în decembrie 2010 a ocupat funcția de președinte al Parlamentului și de președinte interimar al țării. Până atunci a fost consilier municipal și președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Mihai Ghimpu se declară deschis adept al unirii cu România și a fost unul dintre participanții la Mișcarea pentru dobândirea independenței Republicii Moldova, la începutul anilor 90.

În prezent Mihai Ghimpu este deputat liberal. După alegerile anticipate din noiembrie 2010, PL a făcut parte, alături de PLDM și PDM, din alianța de la guvernare, însă peste doi ani s-a retras din coaliție.

Mihai Ghimpu deține o cotă de 1/3 din Întreprinderea ”Eurosim”, specializată în comercializarea produselor petroliere. În anul 2012 el a obținut dividende de aproape 316 mii de lei. La acest venit se adaugă salariul de parlamentar de 127 mii de lei și pensia. La imobile, Mihai Ghimpu a declarat un apartament de 63 m.p, iar la bunuri mobile - un Mercedes fabricat în 2005 și dobândit în 2008. În anul 2013 venitul din dividendele de la ”Eurosim” au crescut de 3 ori - Mihai Ghimpu indică un venit de 967 mii de lei. De asemenea, a crescut valoarea de cumpărare a acesti întreprinderi – la 800 de mii de lei de la 567 de mii de lei în anul 2012.

În luna iunie 2013 Mihai Ghimpu a ajuns în vizorul CNI după ce presa a scris că el nu a indicat în declarația de avere un apartament cu 3 camere, pe care l-ar fi achiziționat într-o clădire nouă de pe strada S. Lazo din Chișinău. După verificare, CNI a constatat că Mihai Ghimpu a încheiat un contract cu o firmă de construcții în anul 2011 pentru procurarea unui apartament, însă încă nu devenise proprietar al imobilului, deci nu era obligat să îl declare. Totuși, Comisia a constatat că deputatul a admis astfel inexactități în declarația sa de avere pentru anul 2012, însă a menționat că nu a făcut-o cu intenție, de aceea a clasat procedura de control, la 27 iulie 2014.

Viorica Manole