Păcatele primarului de la Râşcani: dosar pentru acte de corupţie, accident cu maşina de serviciu şi licitaţii câştigate de nepot

Arhiva 29 decembrie 2015 1973
Primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico

Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, cercetat penal pentru că ar fi luat 5.000 de dolari de la un agent economic din Bălţi pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil, a revenit la serviciu după ce a fost eliberat din arest. Dosarul ar putea ajunge pe masa judecătorilor în ianuarie 2016. Tot atunci ar urma să fie examinat un alt caz, conexat la acest dosar – cel în care edilul a fost învinuit că a făcut accident de circulaţie cu automobilul de serviciu pe care l-a folosit în scopuri personale.



Victor Bogatico, ales în funcţia de primar pe listele Partidului Nostru, și  un presupus complice, au fost reţinuţi de ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi procurorii Anticorupţie la mijlocul lunii noiembrie. Potrivit CNA, cei doi i-ar fi dat asigurări unui om de afaceri că pot determina aleşii din Consiliul orăşenesc să-l desemneze câştigător în cadrul unei licitaţii privind vânzarea unui imobil. În schimb, ei ar fi cerut şi primit suma de 5.000 de dolari. Pe acest caz a fost iniţiată o cauză penală pentru trafic de influenţă, Bogatico având statut de învinuit.

Procurorii intenţionează să expedieze cazul în judecată în luna ianuarie 2016. “În prezent finalizăm urmărirea penală. În cazul edilului a fost aplicată măsura preventivă de control judiciar. Până la emiterea unei decizii de judecată, există prezumţia nevinovăţiei”, a precizat Ghenadie Tanas, şeful Direcţiei General Teritoriale Nord a CNA.

Iniţial, primarul a fost reţinut pentru 72 de ore, după care a stat în arest la domiciliu. Recent acesta a revenit la serviciu. “M-am întors pentru că trebuie să-mi îndeplinesc obligaţiile de funcţie”, ne-a spus Bogatico. Primarul a precizat că, deşi au trecut aproape două luni, nu a fost interogat decât o dată de oamenii legii. “De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, stăm şi aşteptăm. Acest fapt mi se pare straniu şi îmi trezeşte nedumerire”, a adăugat Victor Bogatico.

Dacă va fi găsit vinovat, edilul riscă pentru această infracţiune până la şapte ani de închisoare. Renato Usatîi, liderul formaţiunii Partidul Nostru, declara anterior că la mijloc ar fi vorba de comandă politică.

Păcatele din trecut ale primarului

Acesta nu este singurul dosar pornit pe numele edilului de la Râşcani. În ianuarie 2013, el a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia o tânără de 17 ani care îl însoţea a fost spitalizată cu traumatisme uşoare. Reprezentanţii Poliţiei Rutiere declarau atunci că şoferul era cu maşina de serviciu, pe care o folosise în scopuri personale, şi nu avea permis de conducere. Automobilul, grav avariat, fusese cumpărat cu doar trei săptămâni înainte şi costase 120.000 de lei, bani alocaţi din bugetul local. Dosarul, deschis pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, a fost expediat în judecată acum mai bine de un an şi încă se află la etapa de examinare. „Între timp, procurorul a schimbat învinuirea în agravare şi pe parcurs au apărut şi alte dosare (cel privind traficul de influenţă – n.r.), care au fost conexate, de aceea examinarea durează”, a precizat Adrian Ciobanu, fost magistrat al Judecătoriei Râşcani, transferat între timp la instanţa din Glodeni.

Portalul Moldova Curată a scris anterior că Victor Bogatico a încălcat regimul conflictului de interese atunci când a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis abaterea, primarul nu a fost sancţionat, iar faptul a fost motivat prin expirarea termenului de prescripţie a actului întocmit de CNI. Iniţial, Bogatico se justifica prin faptul că nu-i putea interzice nepotului său să participe la licitaţie. „El are aceleaşi drepturi ca oricare alt locuitor al oraşului. A participat şi a câştigat licitaţia, deoarece la concurs, pentru acel teren de nouă metri, s-a înregistrat numai el”, explica primarul. Totuşi, imediat după constatarea faptelor de către CNI, Bogatico a renunţat la ideea de a mai semna contractele de arendă cu nepotul său.

Ce spun experții

Potrivit Marianei Kalughin, expertă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, primarul nu era în drept să-i interzică unei persoane apropiate să participe la licitaţie. Pe de altă parte, Victor Bogatico nu ar fi trebuit să participe la luarea vreunei decizii. "Primarul trebuia să se conformeze unuia dintre principiile generale de tratare şi soluţionare a conflictului de interese - slujirea interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate. Acest principiu, în înţelesul art. 5 din Legea cu privire la conflictul de interese, presupune renunţarea, în îndeplinirea atribuţiilor, la interesele personale. În sensul art. 2 din legea menţionată, prin interes personal se înţelege orice interes, care rezultă inclusiv din relaţiile cu persoanele apropiate, nepotul încadrându-se în această categorie de persoane", explică Mariana Kalughin.

În partea ce ţine de expirarea termenului de prescripţie în cazul nedeclarării conflictului de interese, în opinia expertei, ar fi cazul unei interpretări eronate de către CNA a prevederilor legale. "În virtutea articolelor 11 şi 30 alin. (4) din Codul Contravenţional, nedeclararea conflictului de interese este o contravenţie continuă, termenul de prescripţie începând să curgă nu de la data săvârşirii contravenţiei, ci de la data respectivei constatări de către CNI", a adăugat jurista. Referitor la eventualul act de corupţie, potrivit Marianei Kalughin, ar fi preferabilă suspendarea din funcţie a presupuşilor făptaşi. "Interesul public constă în exercitarea puterii de către demnitari care sunt în afara oricăror suspiciuni de corupţie", a spus experta.

Victor Bogatico a ajuns în funcţia de primar al oraşului Râşcani în iulie 2011, fiind reprezentant al Partidului Comuniştilor, şi a fost reales la alegerile locale generale din iunie 2015, de această dată pe listele Partidului Nostru. Membru PCRM din 1999, el a părăsit formaţiunea cu câteva luni înainte de alegeri, în aprilie, motivând că nu-i este indiferentă soarta ţării. Potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2013, edilul nu a declarat decât un salariu de 80.000 de lei.

Victoria DODON

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
1977

Președintele Adunării Populare de la Comrat, declarat i...

Preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, care a deținut în același timp și funcția de administrator al Fabricii de spirt din Comrat SRL „Comvincom”, vrea să dovedească și la Curtea Supremă ca CNI nu a avut dreptate atunci când a stabilit că s-a aflat în situație de incompatibilitate. Constantinov a câștigat procesul cu CNI în prima instanță, dar l-a pierdut la Curtea de Apel. Avocatul său, Vitalie Nagacevschi, spune că alesul nu a fost remunerat pentru activitatea la întreprindere, de aceea incompatibilitatea nu ar fi existat. În plus, Constantinov şi-a dat demisia din funcţia de administrator la 18 aprilie 2013, după ce CNI a pornit controlul pe numele lui.

21 ianuarie 2016
1776

Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...

Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.

14 decembrie 2015
1908

Profil candidat: Mihail Catraniuc

Integritate în activitatea politică

05 februarie 2019
2351

Guvernul României a făcut legământ de integritate

Nu au fost implicați în conflicte de interese, nu au obținut avantaje materiale nejustificate, nu au fost informatori ai Securității. Sunt câteva dintre afirmațiile făcute pe propria răspundere de către cei 24 de membri ai noului Guvern al României, învestit la 17 noiembrie. Ei au semnat câte o declarație de integritate, al cărei formular a fost elaborat și propus pentru semnare de către platforma România Curată, care monitorizează integritatea funcționarilor publici și a aleșilor.

23 noiembrie 2015
1878

Pentru cine votăm la alegeri? Principiile și valorile l...

În preajma alegerilor, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole de analiză semnate de Victor Ciobanu despre candidații la funcția de președinte. Inițiativa este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate. Primul candidat analizat este liderul PDM, Marian Lupu, primul înregistrat odicial în cursa electorală.

21 septembrie 2016
2136